Alegerile din SUA: un vot care răsună și până la… Soroca, Chiștelnița sau Puțintei

[analyse_image type=”featured” src=”https://opiniabuzau.ro/wp-content/uploads/2026/10/victor-cobasneanu-scaled.webp”]

Probabil, cineva ar pune întrebarea firească, de altfel, ce ar avea comun rezultatele alegerilor din SUA, care au însemnat un test major pentru administrația președintelui Donald Trump,  cu situația din Europa, Republica Moldova și, în special, cu Soroca. Poate ar fi fost cazul, ar zice acel cineva, și ar avea dreptate, să vorbim și să discutăm despre criza energetică, frigul de afară, prețurile galopante sau, în cel mai rău caz, despre noul spectacol marca Vasile Costiuc, dar… să nu ne grăbim cu concluziile. În primul rând, despre aceste teme s-a scris mai mult decât suficient, iar în al doilea rând rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului președintelui american, numite  „midterms” vor avea un efect, imediat sau pe termen mediu, nu doar asupra războiului declanșat de Putin sau conflictului din Orientul Mijlociu, să zicem, dar și a prețurilor la carburanți, care afectează activitatea țăranilor de la Puțintei sau Chiștelnița. Există și al treilea rând, care ar însemna că o schimbare a politicii americane nu înseamnă automat, bunăoară, încetarea ostilităților dintre Israel și Iran, fiindcă și unii și alții nu se lasă, cu una-cu două, de ambiții și de propriile obiective strategice, iar drept rezultat ar fi naiv să credem că americanii vor relua ajutorul financiar de care au beneficiat anterior tinerele democrații, gen Republica Moldova și că mâine-poimâine prețurile la benzină și motorină vor reveni la ceea ce a fost.

Așadar, voturile americanelor vor avea răsunet peste tot în lume, iar eu cu Dumneavoastră nu suntem o excepție. Fără îndoială, pe toți ne interesează care ar putea fi efectele rezultatelor alegerilor pentru însăși americani, or administrația lui Donald Trump a primit un mesaj clar de la alegători, care sunt nemulțumiți de politicile promovate de Casa Albă și care doresc să deschidă o nouă etapă în politica americană. Aceasta nu înseamnă, bineînțeles, că actualul președinte va părăsi Casa Albă, dar după schimbarea raportului de forțe Trump ar putea avea, în următorii doi ani de mandat, „zile fripte” care îi vor fi asigurate de opoziția parlamentară mai puternică, de negocieri dificile și de o supraveghere mai strictă a deciziilor executive. Pentru americani, votul din 3 noiembrie a fost în primul rând un verdict asupra economiei și costului vieții și numai după acestea a fost luat în colimator comportamentul „extravagant” a lui Trump. Nu atât figura președintelui, dar inflația, prețurile ridicate și nemulțumirea față de direcția țării au cântărit decisiv, iar într-o lume în care politica externă influențează direct prețul energiei, securitatea și comerțul, este logic că consecințele acestui scrutin depășesc granițele Statelor Unite.

În Orientul Mijlociu, efectele alegerilor sunt mai complexe, deoarece conflictul regional implică atât războiul din Gaza, cât și confruntarea dintre Statele Unite, Israel și Iran. Astfel, referitor la războiul din Gaza  o parte tot mai mare a democraților cere condiționarea sprijinului american pentru Israel de respectarea dreptului internațional și protejarea civililor palestinieni, iar când vine vorba despre ajutorul militar pentru Israel  Congresul ar putea intensifica dezbaterile privind finanțarea și livrările de armament. Trump a anunțat deja intenția de a opri ajutorul militar anual de aproximativ patru miliarde de dolari pentru Israel după 2026, menținând însă posibilitatea vânzărilor de armament. În ceea ce privește conflictul cu Iranul democrații ar putea utiliza controlul bugetar și audierile pentru a limita implicarea militară americană și pentru a solicita o strategie mai clară de încheiere a conflictului.

La rândul ei, bătrână doamnă, Europa, privește spre Washington cu speranță, dar și cu prudență, fiindcă și optimismul și vigilența își au locul în această lume nebună. Un Congres controlat de democrați ar putea limita unele inițiative ale administrației Trump, inclusiv prin controlul bugetului și al ajutorului extern. În privința Ucrainei, rezultatul poate crea condiții pentru o dezbatere mai amplă despre sprijinul american, însă nu garantează automat revenirea la politica de asistență din anii precedenți. Președintele păstrează atribuții importante în politica externă, iar orice schimbare va depinde de negocierile dintre Casa Albă și Congres. Pentru aliații europeni, scrutinul reprezintă și un semnal că relația transatlantică nu poate fi construită exclusiv pe așteptarea unor decizii favorabile de la Washington. Europa are nevoie de mai multă capacitate proprie de apărare, de cooperare și de reziliență economică. Adică, alegerile din SUA pot modifica ritmul și tonul relațiilor, dar nu pot elimină provocările strategice cu care continentul se confruntă.

Republica Moldova urmărește aceste evoluții cu un interes aparte. Pentru o țară aflată în vecinătatea războiului din Ucraina, sprijinul Statelor Unite contează nu doar diplomatic, ci și pentru securitate, reziliență instituțională și dezvoltare economică. O eventuală reconfigurare a priorităților americane poate influența programele de asistență, cooperarea în domeniul securității și capacitatea Chișinăului de a face față presiunilor externe. Totuși, ar fi greșit să interpretăm rezultatul alegerilor drept o garanție că sprijinul american pentru Republica Moldova, inclusiv pentru Câmpia Sorocii va crește sau va reveni la anumite niveluri în termeni record. Ba mai mult, s-ar putea adeveri vorba din popor care zice că „înainte a fost mai bine”, adică până la venirea lui Trump care, într-un acces de euforie a zis că Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională este condusă de „nebuni radicali”, de care administrația lui se va debarasa, dar nu știu cine pune mâna în foc și garantează că „va fi ca mai înainte”. Pe de altă parte, Congresul poate influența finanțarea și supravegherea programelor, dar deciziile depind de prioritățile administrației, de buget și de contextul internațional. Pentru Chișinău, lecția pe care ne-au dat-o aceste alegeri este cât se poate de limpede: parteneriatul cu Washingtonul rămâne important, dar trebuie consolidat prin instituții credibile, reforme, relații strânse cu Uniunea Europeană și diversificarea cooperării externe. Republica Moldova nu-și poate permite să depindă de oscilațiile politice ale unei singure capitale, oricât de puternică ar fi aceasta.

În cele din urmă, scrutinul american ne amintește că democrația nu înseamnă doar alegerea unui lider, ci și capacitatea societății de a-i cere socoteală. Votul poate, cu siguranță, schimba echilibrul puterii, poate tempera ambiții și poate redeschide dezbateri, dar rezultatele concrete se măsoară în deciziile care urmează. Ar fi bine să nu ne îmbătăm cu apă rece și să înțelegem că votul din 3 noiembrie a fost pentru americani în primul rând, și numai după aceea despre israelieni, iranieni, ucraineni sau români/moldoveni. Până la urmă, alegerile americane, ca și oricare alte scrutine nu opresc războaiele, nu micșorează automat prețurile la carburanți, nu transformă dușmanii în prieteni și nu schimbă radical soarta țăranilor din Republica Moldova, dar aceste alegeri pot schimba resursele, presiunile diplomatice și condițiile în care acestea se desfășoară. Să zicem, pentru Ucraina, rezultatul deschide o posibilitate de relansare a sprijinului american, pentru Orientul Mijlociu, amplifică presiunile pentru reevaluarea implicării Washingtonului, iar pentru Chișinău/Soroca/Chiștelnița/Puțintei întrebarea esențială nu este doar cine a câștigat alegerile din SUA, dar ce va face SUA de acum înainte. Iar răspunsul va influența nu doar politica promovată de Washington, dar și securitatea, stabilitatea și perspectivele Republicii Moldova,  aflate la mii de kilometri distanță.

Și încă ceva. Credeam că Donald Trump va primi cu mare ostilitate rezultatele scrutinului din trei noiembrie și se va „rățoi” în stilul de mare „haiduc” care l-a consacrat și care taie și spânzură la stânga și la dreapta, cum îi dorește rânza. Surprinzător, însă, acesta a fost aidoma unui mieluș care deopotrivă aruncă cu cuvinte mieroase, dar și găsește resurse ca să-și arate și colții. Or, pe de o parte, a declarat că este absolut dispus să accepte rezultatele scrutinului, că felicită democrații și așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu ei pentru binele SUA, iar pe de altă parte, a susținut că unii candidați republicani nu au fost suficient de populari, că alții nu au beneficiat de mobilizarea alegătorilor republicanii și că partidul ar fi câștigat într-o manieră zdrobitoare, dacă el ar fi candidat, deși eu cred că rezultatul votului ar fi fost și mai dezastruos pentru republicani și a mai  declarat răspicat că poate respinge prin veto proiectele de lege cu care nu va fi de acord.

În fine, am văzut ce a fost în prima parte a președinției lui Donald Trump, iar acum urmează să vedem ce se va întâmpla după Midterm Elections și dacă raportul de forțe, favorabil matematic democraților, atât în Congres, cât și în Senat, va prezenta în realitate o lovitură politică pentru actualul președinte al SUA și dacă îi poate limita capacitatea de a-și promova agenda în ultimii doi ani de mandat.

Text publicat în „Observatorul de Nord”

[analyse_source url=”https://opiniabuzau.ro/alegerile-din-sua-un-vot-care-rasuna-si-pana-la-soroca-chistelnita-sau-putintei/”]


Analyse


2026-11-08 01:18:21

Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.