[analyse_image type=”featured” src=”https://img.svnews.ro/foto/2026/11/07/572225/3ae2bb03db8c340db4b5f4679.jpg”]
Pădurile sunt singurul domeniu de mediu la care România se află în fruntea clasamentelor europene. Datele Eurostat, ale Agenției Europene de Mediu și ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026, arată că România are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de seră pe locuitor dintre statele comparate (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia): 3,4 tone CO2e, față de 6,2 tone media UE. ASFOR consideră că acest rol trebuie recunoscut în politicile publice, nu doar în statistici.
Contribuția pădurilor, în cifre
Fără contribuția sectorului LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură), emisiile României ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor. Sectorul LULUCF, în principal pădurile, absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, circa 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene, deși România are puțin peste 4% din populația UE. Pe locuitor, absorbția este de peste trei ori mai mare decât media europeană.
„Diferența nu o face nicio politică de mediu spectaculoasă. O fac pădurile și oamenii care le gospodăresc. Rezultatul vine dintr-o cultură silvică cu amenajamente, regenerare și lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare și muncitori forestieri”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Miza va crește în anii următori. Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru Uniune o țintă de absorbție LULUCF de 310 milioane de tone CO2e în 2030, față de 231 de milioane de tone în prezent.
Carbonul rămâne și în lemn
Stocarea carbonului continuă și după recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinctă în contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construcție stochează aproximativ o tonă de CO2 pe toată durata utilizării. Folosit în construcții și în produse de lungă durată, lemnul înlocuiește materiale a căror producție generează emisii mult mai mari.
„Bisericile de lemn din Maramureș și din Bucovina, unele vechi de câteva sute de ani, păstrează și astăzi carbonul absorbit de arbori care au crescut înainte de revoluția industrială. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului”, a adăugat președintele ASFOR.
Unde sunt, de fapt, problemele de mediu
Aceleași date arată că problemele de mediu ale României se află în alte domenii. România este pe ultimul loc la reciclarea deșeurilor municipale (12,4%, față de 47,9% media UE) și la populația conectată la epurare cel puțin secundară (55,5%, față de 81,1%). Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se află cazuri privind deșeurile, apele uzate și calitatea aerului.
„Sectorul forestier are problemele lui și nu le-a ascuns niciodată. Dar este greu de explicat de ce domeniul care ține în viață bilanțul climatic al țării este tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
Propunerile ASFOR
- 1. Recunoașterea în politici publice a rolului pădurii și al lemnului în bilanțul climatic, prin plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de pădure. Aproximativ jumătate din pădurile României sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.
- 2. Încurajarea folosirii lemnului în construcții și în produse de lungă durată, inclusiv în investițiile publice.
- 3. O dezbatere publică despre pădure fundamentată pe date, care să țină cont și de progresele făcute în ultimii ani în trasabilitatea lemnului și în monitorizarea pădurilor, inclusiv în dialogul cu Comisia Europeană.
Editorial
Ciprian Dumitru Musca
Președinte ASFOR
Pădurile sunt singurul domeniu de mediu la care România se află în fruntea clasamentelor europene. Datele Eurostat, ale Agenției Europene de Mediu și ale Comisiei Europene, actualizate la 1 noiembrie 2026, arată că România are cele mai mici emisii nete de gaze cu efect de seră pe locuitor dintre statele comparate (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia): 3,4 tone CO2e, față de 6,2 tone media UE. ASFOR consideră că acest rol trebuie recunoscut în politicile publice, nu doar în statistici.
Contribuția pădurilor, în cifre
Fără contribuția sectorului LULUCF (utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură), emisiile României ar urca la 5,0 tone CO2e pe locuitor. Sectorul LULUCF, în principal pădurile, absoarbe anual 31 de milioane de tone CO2e, circa 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene, deși România are puțin peste 4% din populația UE. Pe locuitor, absorbția este de peste trei ori mai mare decât media europeană.
„Diferența nu o face nicio politică de mediu spectaculoasă. O fac pădurile și oamenii care le gospodăresc. Rezultatul vine dintr-o cultură silvică cu amenajamente, regenerare și lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, proprietari, firme de exploatare și muncitori forestieri”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
Miza va crește în anii următori. Regulamentul (UE) 2023/839 stabilește pentru Uniune o țintă de absorbție LULUCF de 310 milioane de tone CO2e în 2030, față de 231 de milioane de tone în prezent.
Carbonul rămâne și în lemn
Stocarea carbonului continuă și după recoltare. Produsele din lemn recoltat sunt o categorie distinctă în contabilitatea LULUCF, iar un metru cub de lemn de construcție stochează aproximativ o tonă de CO2 pe toată durata utilizării. Folosit în construcții și în produse de lungă durată, lemnul înlocuiește materiale a căror producție generează emisii mult mai mari.
„Bisericile de lemn din Maramureș și din Bucovina, unele vechi de câteva sute de ani, păstrează și astăzi carbonul absorbit de arbori care au crescut înainte de revoluția industrială. Pădurea și lemnul folosit inteligent nu sunt în competiție. Sunt două etape ale aceluiași circuit al carbonului”, a adăugat președintele ASFOR.
Unde sunt, de fapt, problemele de mediu
Aceleași date arată că problemele de mediu ale României se află în alte domenii. România este pe ultimul loc la reciclarea deșeurilor municipale (12,4%, față de 47,9% media UE) și la populația conectată la epurare cel puțin secundară (55,5%, față de 81,1%). Printre cele 15 proceduri de infringement de mediu active se află cazuri privind deșeurile, apele uzate și calitatea aerului.
„Sectorul forestier are problemele lui și nu le-a ascuns niciodată. Dar este greu de explicat de ce domeniul care ține în viață bilanțul climatic al țării este tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
Propunerile ASFOR
- 1. Recunoașterea în politici publice a rolului pădurii și al lemnului în bilanțul climatic, prin plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor de pădure. Aproximativ jumătate din pădurile României sunt private, iar orice mecanism limitat la Romsilva sau la contractele cu statul ar fi inechitabil.
- 2. Încurajarea folosirii lemnului în construcții și în produse de lungă durată, inclusiv în investițiile publice.
- 3. O dezbatere publică despre pădure fundamentată pe date, care să țină cont și de progresele făcute în ultimii ani în trasabilitatea lemnului și în monitorizarea pădurilor, inclusiv în dialogul cu Comisia Europeană.
Editorial
Ciprian Dumitru Musca
Președinte ASFOR
[analyse_source url=”https://www.svnews.ro/presedintele-asfor-ciprian-dumitru-musca-padurile-si-lemnul-tin-bilantul-climatic-al-romaniei-2/572225/”]