Care este fața adevărată a școlilor din Județul Timiș. Ce se ascunde în spatele lozincii „în numele interesului învățământului”

Concursul pentru directorii de școli din 2026 a pornit cu mai puțini candidați decât funcții disponibile. În Timiș, unii directori au renunțat să mai participe, alții au reclamat condițiile de examinare, iar inspectoratul a continuat să-i mențină, prin detașare în interesul învățământului, pentru ocuparea posturilor de conducere vacante. În paralel, schimbările din conducerile unor școli au fost făcute în baza unei proceduri care a permis exprimarea opțiunilor în vacanța de vară.

Documentele oficiale consemnează hotărârile și numirile. Explicațiile despre criteriile folosite, despre disponibilitatea celor propuși și despre evaluarea managerială a directorilor sunt însă mult mai puțin vizibile.

Puțini candidați, multe funcții

În județul Timiș au fost validate 175 de dosare pentru concursul de director și director adjunct din 2026. Pentru cele 274 de funcții scoase la concurs au fost înregistrate, într-o primă raportare, 189 de opțiuni. Ulterior, după închiderea înscrierilor, datele prezentate de ISJ și relatate de presa locală au indicat 195 de opțiuni. Cele două cifre provin din raportări diferite ale etapelor de înscriere și nu trebuie amestecate.

Chiar și în varianta de 195 de opțiuni, raportul rămâne dezechilibrat: numărul opțiunilor este mult sub cel al funcțiilor disponibile. O opțiune nu înseamnă automat un candidat distinct și nici un post ocupat. Un candidat putea alege mai multe unități, iar un post pentru care nu s-a înscris nimeni urma să rămână în afara concursului.

La nivel național, Ministerul Educației a anunțat 7.035 de dosare validate pentru 7.819 funcții de director și director adjunct. Diferențele dintre județe au fost considerabile. În unele, numărul opțiunilor a depășit cu mult numărul posturilor; în altele, deficitul a fost pronunțat. Timișul s-a aflat printre județele în care concursul nu putea acoperi toate funcțiile disponibile.

Cifrele arată o problemă de recrutare, dar și una de organizare. Funcțiile de conducere presupun răspundere administrativă, gestionarea personalului, relația cu părinții și autoritățile locale, dar și o încărcătură de muncă ce nu este întotdeauna reflectată în diferența salarială. În aceste condiții, simpla organizare a unui concurs nu rezolvă lipsa candidaților.

„Suntem în situația de a ne ruga de dumnealor”

La 23 aprilie 2026, într-un interviu acordat postului Radio Timișoara și publicat de Diana Ghimiși în Edupedu.ro, șefa ISJ Timiș, Aura Danielescu, descria dificultatea de a găsi profesori dispuși să preia funcții de conducere.

„Din punctul meu de vedere, în acest moment suntem în situația de a ne ruga de dumnealor să rămână pe funcții”, declara aceasta.

În același interviu, Danielescu explica faptul că școlile reclamă uneori lipsa de implicare a directorilor, dar că nu există suficienți profesori care să accepte să le ia locul.

„Ne plângem de cele mai multe ori că nu sunt buni directorii, că sunt oameni care cumva nu sunt ai școlii cu tot sufletul și nu dau acele rezultate pe care școala le așteaptă de la ei, dar nici nu sunt oameni care să vină din spate, care să-și asume aceste roluri și să gestioneze poate altfel decât a făcut-o cel de care se plânge organizația școlară”, spunea șefa inspectoratului, în interviul publicat la 23 aprilie de Edupedu.ro.

Deci, funcțiile de conducere sunt greu de ocupat, iar diferența salarială față de activitatea didactică nu compensează întotdeauna volumul de responsabilități. Dar aceeași instituție care vorbea în aprilie despre nevoia de a convinge directorii să rămână a organizat, în vară, o procedură prin care mai mulți directori au ajuns să conducă alte școli.

 

Directorii buni, directorii „improvizați”

În planul managerial al ISJ Timiș pentru anul școlar 2025–2026, la capitolul privind punctele slabe ale sistemului, inspectoratul a consemnat explicit:

„Practicarea în unele unități școlare a unui management improvizat, neprofesional”.

Documentul menționează și alte probleme: lacune legislative, documente manageriale întocmite formal sau transmise cu întârziere, asumarea insuficientă a responsabilităților și atragerea redusă a fondurilor europene.

Este o evaluare instituțională importantă. Inspectoratul nu descrie doar dificultatea de a găsi directori, ci recunoaște că în unele școli managementul nu este la nivelul necesar. În același document sunt trecute și puncte tari, între care existența unor directori care au promovat concursurile și a unor echipe manageriale calificate.

Tocmai de aceea, ar fi fost util ca ISJ să prezinte public o situație clară a conducerilor din județ: câți directori sunt numiți prin concurs, câți ocupă funcțiile prin detașare, câți au avut evaluări manageriale favorabile și câți au primit calificative sau recomandări care indică probleme. Fără această imagine, formula „management improvizat” rămâne o constatare generală, fără urmări vizibile pentru cei care îl practică.

 

Trenulețul directorilor

În iulie 2026, Consiliul de Administrație al ISJ Timiș a avizat o serie de numiri prin detașare în interesul învățământului. Potrivit răspunsului transmis de inspectorat publicației Cotidianul, procedura operațională P 05.08, ediția a V-a, revizia 2, a fost aprobată în ședința CA din 25 iunie 2026. Acordurile pentru ocuparea funcțiilor vacante au fost depuse în cursul lunii iulie, iar avizul pentru numiri a fost acordat prin Hotărârea nr. 252/HCA din 16 iulie 2026. Numirile au intrat în vigoare de la 1 septembrie 2026.

Schimbările au produs un lanț de mutări între unități. Fosta directoare a Școlii Gimnaziale nr. 19 „Avram Iancu” din Timișoara a ajuns la Liceul Tehnologic de Silvicultură și Agricultură „Casa Verde”. Directoarea de la „Casa Verde” a fost numită la Școala Gimnazială Giarmata. Directoarea de la Șandra a ajuns la Săcălaz. Două persoane din conducerea Școlii nr. 19 au fost numite la Liceul Teoretic „William Shakespeare” Timişoara, una ca director și cealaltă ca director adjunct. Directorul de la „Shakespeare” a ajuns la Colegiul Național „Ana Aslan” Timișoara, iar directoarea de la „Ana Aslan” a fost numită la Liceul Tehnologic Electrotimiș. Directoarea de la „Electrotimiș” nu a optat pentru o funcție de conducere, cum de altfel a procedat şi directoarea adjunctă de la ,,Shakespeare”.

Traseul este neobișnuit prin amploare. În câteva zile, mai multe conduceri au fost reașezate în lanț, prin hotărâri ale Consiliului de Administrație al ISJ. Sunt mutări între școli diferite, cu alte colective, alte comunități și alte probleme administrative.

Hotărârile consemnează rezultatul, dar nu explică în detaliu cum au fost alcătuite propunerile. Răspunsul inspectoratului susține că posibilitatea de a opta pentru conducerea unei unități cu funcție vacantă a fost deschisă, în condiții identice, tuturor cadrelor didactice titulare din județ. Rămâne însă important ca publicul să poată vedea lista funcțiilor vacante, acordurile depuse și criteriile care au stat la baza avizelor.

În aprilie, conducerea inspectoratului vorbea despre dificultatea de a găsi oameni care să rămână directori. În iulie, aceeași instituție a avizat numiri pentru mai multe școli. În adevăr, în teorie şi practică, un director poate refuza să continue într-o unitate și poate accepta o altă funcție. Dar, tot în aceeaşi teorie şi practică, este aproape imposibil să existe o comunicare atât de bună încât să se ajungă la această configuraţie interesantă. Mai mult, procedura și criteriile ar trebui să fie suficient de transparente încât să se poată înțelege cum s-a ajuns la fiecare numire.

 

A fost atunci procedural, dar acum e și mai procedural

ROFUIP prevedea deja consultarea consiliului profesoral înainte ca inspectorul școlar general să solicite avizul consiliului de administrație al ISJ pentru numirea unui director prin detașare. Articolul 17, alineatul 15, precizează că ,,inspectorul general consultă consiliul profesoral, de regulă, până la încheierea cursurilor anului școlar, în perioada de activitate a cadrelor didactice”.

În cazul numirilor din iulie, ISJ Timiș a justificat lipsa consultărilor, în 13 octombrie, pentru publicația Cotidianul, prin faptul că școlile erau deja în vacanță. Numai că procedura putea fi organizată altfel. Consultările puteau avea loc până la încheierea cursurilor. Inspectoratul avea posibilitatea să țină cont de această etapă încă de la început, dacă se dorea respectarea ei.

Expresia „de regulă” indică momentul obișnuit al consultării. Nu transformă consultarea într-o opțiune și nici nu înseamnă că inspectorul general poate renunța la ea atunci când calendarul ales de instituție o face mai dificilă. Poate exista o abatere de la momentul obișnuit, dar aceasta ar trebui justificată. Vacanța școlară, previzibilă în fiecare an, nu explică de ce procedura nu a fost planificată din timp.

La 24 septembrie, ISJ a transmis școlilor procedura P 05.08, ediția a VI-a, revizia 1. Noua ediție include anexele 5 și 6, prin care consultarea consiliului profesoral este prevăzută în formulare distincte. Adresa nr. 29.412 din aceeași zi solicită unităților să înregistreze procedura și să o aducă la cunoștința cadrelor didactice. În vară, aceste anexe nu au fost prezente în procedură şi nici nu s-a încredințat unităților de învățământ o astfel de solicitare.

Prin urmare, în vară, consultarea nu s-a făcut, potrivit explicației ISJ, pentru că era vacanță; în septembrie, aceeași consultare este detaliată în procedura inspectoratului. Anexele noi nu demonstrează, prin ele însele, că numirile din iulie sunt nule, dar ar nici nu schimbă faptul că ROFUIP prevedea deja consultarea. „De regulă” nu înseamnă „doar dacă ne convine calendarul”.

 

Ciornele care au lipsit și ciornele care au existat

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a promovat proba de evaluare a competențelor din 13 octombrie 2026. În aceeași zi, într-un articol publicat de Diana Ghimiși în Edupedu.ro, a reclamat că unii candidați nu au primit ciorne.

„Lipsa ciornelor a fost, pentru mine, picătura care a umplut paharul”, a scris directoarea. Ea a criticat și formatul testului, spunând:

„Să organizezi o probă de raționament numeric și logic fără să le oferi candidaților posibilitatea de a face calcule pe hârtie mi se pare de neconceput!”.

ISJ Timiș a răspuns în aceeași zi, tot pentru Edupedu.ro, că fiecare dintre cele șase foi cu subiectele probei avea pe verso o pagină albă, care putea fi folosită drept ciornă. Inspectoratul a mai precizat că membrii comisiilor fuseseră instruiți să le comunice candidaților acest lucru.

„Au fost 6 foi cu subiectul probei de concurs, iar fiecare foaie din cele 6 a avut pe verso o foaie albă utilizabilă ca ciornă”, a transmis ISJ Timiș, reprezentat de inspectorul școlar general Aura Danielescu.

La 17 octombrie, Violeta Bontilă a anunțat că se retrage din concurs, deși promovase proba din 13 octombrie. În declarația publicată de Mihai Peticilă în Edupedu.ro, a explicat:

„Nu mă retrag de teamă și nici din lipsă de pregătire. Am promovat concursurile din 2016 și 2021, fără sprijin politic, fiind un om apolitic. Am promovat și prima probă a actualului concurs, cea atât de controversată. Mă retrag dintr-o chestiune de principiu”.

Directoarea a criticat și reacțiile publice la adresa candidaților care nu au promovat.

„Nu doresc să validez, prin participarea mea, un concurs netransparent, controversat, în urma căruia oameni care nu au promovat au fost supuși unui adevărat linșaj public”, a scris ea.

A numit comentariile „bullying în toată regula” și a adăugat:

„Faptul că un om nu a promovat un examen nu dă nimănui dreptul să îl umilească”. Declarațiile au fost relatate de Edupedu.ro la 17 octombrie și de Radio Timișoara la 18 octombrie 2026.

Retragerea din concurs nu a însemnat demisia din funcția de director.

„Voi continua să îmi îndeplinesc responsabilitățile în limitele mandatului și ale cadrului legal”, a precizat Bontilă, în aceeași declarație publicată de Edupedu.ro.

Răspunsul inspectoratului și reclamația candidatei descriu două versiuni diferite ale aceleiași poveşti. O parte spune că existau pagini albe care puteau fi folosite; cealaltă parte reclamă că participanților nu li s-a oferit efectiv o ciornă și că organizarea i-a pus în dificultate. Faptul că o pagină putea fi folosită nu lămurește, de unul singur, dacă instrucțiunea a fost comunicată clar tuturor și dacă organizarea a fost uniformă în toate sălile. Este greu de imaginat că, dintre doi oameni de educație foarte capabili — un director de colegiu național performant și un inspector școlar general desăvârșit —, unul ar putea minți.

 

Evaluatorii dau note. Cine le verifică pregătirea?

Concursul din 2026 a adus o metodologie nouă, aprobată prin Ordinul ministrului Educației nr. 4.155 din 18 iunie 2026 și publicată în Monitorul Oficial în iulie. Interviul include evaluarea proiectului managerial și a planului de acțiune, prezentarea acestora, competențe digitale și rezolvarea unor situații-problemă. Fiecare evaluator acordă note, iar rezultatul se stabilește prin calcularea mediei. Comisiile includ reprezentanți ai inspectoratului și ai școlii, ai autorităților locale și specialiști în resurse umane sau din mediul universitar.

Comisia de evaluare a interviului este formată din cinci membri: un președinte, reprezentant al inspectoratului școlar, un reprezentant al consiliului profesoral al școlii, un reprezentant al consiliului local și un specialist în resurse umane sau un cadru didactic din învățământul superior cu competențe în management instituțional ori educațional. În funcție de categoria unității, metodologia prevede și situații speciale pentru desemnarea reprezentanților. Toți membrii comisiei trebuie să aibă studii superioare. Secretarul care asistă comisia are doar atribuții tehnice și nu acordă note.

Metodologia prevede cerințe de studii pentru membrii comisiilor. Este un pas important, dar rămâne întrebarea mai largă a pregătirii celor care evaluează: ce experiență au în management educațional, ce formare au primit pentru evaluarea proiectelor și cum se asigură că aceleași criterii sunt aplicate unitar?

Un exemplu relatat de Diana Ghimiși în Edupedu.ro la 30 octombrie 2026 arată cât de mari pot fi diferențele între evaluări. Un director a primit nota 9,02 pentru proiectul managerial de la comisia din Gorj și 4,84 de la comisia din Dolj, în aceeași etapă a concursului, la trei zile distanță.

„Este dezamăgitor, pentru că e o diferență atât de mare. Adică structura unui plan managerial e clar că este aceeași”, a declarat candidatul pentru publicație.

Cazul nu privește județul Timiș și nu dovedește că evaluările din comisiile locale au fost incorecte. Arată însă cât de importantă este verificarea modului în care evaluatorii aplică baremele. O diferență de peste patru puncte pentru același proiect nu poate fi tratată ca o simplă variație de gust.

 

Siguranța școlilor: ce trebuie să știe un director că poate face

La 25 octombrie 2026, Radio Timișoara a publicat poziția șefei ISJ Timiș, Aura Danielescu, despre propunerea de verificare a ghiozdanelor elevilor la intrarea în școli. Întrebată dacă această măsură ar putea preveni introducerea unor obiecte periculoase, Danielescu a declarat:

„Personal, consider că nu este legal să facem lucrul acesta și este și imposibil de realizat”.

Ea a argumentat că profesorii nu au această atribuție în fișa postului și că verificarea fiecărui ghiozdan ar putea afecta desfășurarea cursurilor.

În același material, Radio Timișoara a relatat că Danielescu a susținut consultarea Poliției, a părinților și a conducerilor școlilor pentru stabilirea măsurilor de prevenție. Declarația ei pune accentul pe limitele atribuțiilor cadrelor didactice și pe dificultatea aplicării unei verificări generale.

Într-o postare publică, avocatul Zeno Daniel Șustac a susținut o interpretare diferită, argumentând că verificările preventive în școli trebuie diferenţiate de percheziția penală. El a invocat și un interviu acordat de judecătorul Cristi Danileț publicației Adevărul în 2023. Este o opinie juridică exprimată într-o dezbatere publică, nu o hotărâre judecătorească și nici o interpretare obligatorie pentru toate școlile.

Cadrul legal de bază este articolul 63 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Acesta stabilește că siguranța în școli este o responsabilitate comună a autorităților locale, inspectoratelor școlare, poliției, jandarmeriei, structurilor de prevenire și combaterii consumului de droguri și unităților de învățământ. Consiliul de administrație al fiecărei școli aprobă regulamentul de ordine interioară, inclusiv condițiile de acces pentru elevi, personal și vizitatori. Articolul nu instituie, prin el însuși, o regulă generală care să autorizeze controlul corporal al elevilor sau verificarea sistematică a tuturor ghiozdanelor de către profesori.

Pentru un director, siguranța școlii nu se reduce la decizia de a verifica sau nu bagajele. Înseamnă să cunoască atribuțiile personalului, regulile de acces, responsabilitățile instituțiilor partenere și limitele intervenției angajaților școlii. Înseamnă și să existe proceduri clare pentru sesizarea autorităților competente și pentru comunicarea cu părinții.

Dezbaterea despre ghiozdane arată că directorii trebuie să stăpânească, pe lângă bugetul și legislația administrativă, și cadrul legal al siguranței elevilor. Părerile neavizate pot crea mari probleme, mai ales când acestea vin din partea unor autorități publice.

 

Ministerul cere concursuri, inspectoratele funcționează prin numiri

Fostul ministru al Educației, Mihai Dimian, a susținut în octombrie 2026 necesitatea organizării concursurilor pentru funcțiile de conducere și limitarea numirilor interimare repetate. El a invocat instabilitatea produsă de schimbările frecvente și nevoia ca directorii să fie selectați prin competiție.

În practică însă, concursurile nu acoperă toate posturile. Acolo unde nu există candidați, unde nimeni nu promovează sau unde funcțiile se vacantează ulterior, inspectoratele recurg la detașări în interesul învățământului. Este o soluție prevăzută de lege, dar care mută o parte importantă a deciziei din zona concursului în cea a numirii administrative.

În Timiș, procedura din vară a fost aplicată după aprobarea în Consiliul de Administrație al ISJ Timiș din 25 iunie și avizarea numirilor din 16 iulie. Inspectoratul a susținut că posibilitatea de a opta pentru funcțiile vacante a fost deschisă tuturor cadrelor didactice titulare, în condiții egale.

Concursul și detașarea sunt instrumente diferite. Primul presupune evaluarea candidaților după criterii stabilite anterior. A doua presupune o decizie administrativă într-un context în care funcția este vacantă. Tocmai de aceea, transparența trebuie să fie cu atât mai mare atunci când numirea nu rezultă dintr-un concurs.

 

Răspunderea este a tuturor, asumarea responsabilității este a niciunuia

Concursul din 2026 a scos la iveală lipsa candidaților, nemulțumiri privind organizarea probelor și diferențe mari de evaluare. În același timp, numirile prin detașare au rămas esențiale pentru funcționarea școlilor. Lipsa de atractivitate a funcției de director diferă de la județ la județ, diferență ce are legătură cu managementul instituțional de la nivelul fiecărui județ. În Timiș, procedura de vară a reașezat mai multe conduceri, iar cazul Săcălazului a arătat cât de mult contează existența unor criterii scrise și verificabile.

Directorii răspund pentru felul în care conduc școlile. Evaluatorii răspund pentru notele pe care le acordă. Inspectoratul răspunde pentru procedurile pe care le aplică și pentru oamenii pe care îi numește.

Responsabilitatea revine întregului sistem și nu se poate opri, sub nicio formă, la ușa directorului.

Raul Nemeş