[analyse_image type=”featured” src=”https://img.svnews.ro/foto/2026/11/06/572139/291c6071603cf30885cfc22c8.jpg”]
Un credincios care nu a fost medaliat la sfințirea bisericii parohiei deși a contribuit la construirea edificiului religios și-a arătat supărarea printr-o scrisoare adresată arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic. „Părinte, am fost la sfințirea bisericii parohiei și am primit un săculeț și în el se află o iconiță, o bucată de pânză (târnosire) și ceva maroniu lângă, are un miros specific că de pom, brad. Habar nu am ce este mai exact. Ce se face cu acest săculeț? Și, de asemenea, mă macină ceva, că la parohia aceasta unde a fost nevoie m-am implicat fizic, nu am fost vreun donator, sau ceva, dar la construcția bisericii, așa cum am putut, și la construcția capelei, restaurantul parohial, m-am implicat cu materialele să le mute, având hernie am făcut acest lucru de drag, fără să mă vait în mod egal și cu ceilalți, iar aproape de final s-au oferit calificative, medalii au primit destule persoane medalii, persoane cu care am contribuit în mod egal la cele enumerate, dar numele meu nu a fost pe lista aceea, iar mai apoi a adăugat un cuvânt Preasfințitul (că distincțiile respective au fost recomandate de părintele paroh). Și eu pe părintele paroh l-am ajutat cu cele enumerate. M-am simțit și mă simt trist, că nu am primit și eu o asemenea medalie.”, a scris enoriașul.
”În general, la resfințirea unei biserici, vechea cămașă care a acoperit Sfânta Masă, imediat după sfințire, se taie în fragmente mici, care se înmoaie în ceară curată și se împart credincioșilor. Cămașa oficială a Sfintei Mese (numită katasarkion) simbolizează giulgiul în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului. Ea se fixează definitiv pe masă și nu se mai îndepărtează, în timp ce bucățile de pânză oferite oamenilor sunt replici sfințite în același har al târnosirii. Bucățica de pânză albă îmbibată în ceară și amestec de miresme, împărțită credincioșilor la sfințirea (târnosirea) unei biserici, se numește în termeni liturgici târnoseală. Acestea provin din fâșiile de pânză folosite în timpul ritualului de sfințire sau pregătite special în Sfântul Altar cu aceleași mirodenii. Oferirea unei bucăți din această pânză credincioșilor reprezintă o extensie a sfințeniei noului altar în casele lor. Primirea târnoselii este o invitație simbolică pentru credincios de a-și pecetlui propria inimă în fața ispitelor, a păcatului și a duhurilor rele, păstrând credința curată, așa cum au făcut-o martirii. În tradiția ortodoxă, târnoseala este considerată un obiect sfințit cu un rol protector puternic. De aceea, credincioșii o duc acasă și o așază la colțul de rugăciune, lângă sfintele icoane, întocmai teiului de la Rusalii, busuiocului de la Bobotează și finicului de la Florii”, a răspuns IPS Calinic.
Un credincios care nu a fost medaliat la sfințirea bisericii parohiei deși a contribuit la construirea edificiului religios și-a arătat supărarea printr-o scrisoare adresată arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic. „Părinte, am fost la sfințirea bisericii parohiei și am primit un săculeț și în el se află o iconiță, o bucată de pânză (târnosire) și ceva maroniu lângă, are un miros specific că de pom, brad. Habar nu am ce este mai exact. Ce se face cu acest săculeț? Și, de asemenea, mă macină ceva, că la parohia aceasta unde a fost nevoie m-am implicat fizic, nu am fost vreun donator, sau ceva, dar la construcția bisericii, așa cum am putut, și la construcția capelei, restaurantul parohial, m-am implicat cu materialele să le mute, având hernie am făcut acest lucru de drag, fără să mă vait în mod egal și cu ceilalți, iar aproape de final s-au oferit calificative, medalii au primit destule persoane medalii, persoane cu care am contribuit în mod egal la cele enumerate, dar numele meu nu a fost pe lista aceea, iar mai apoi a adăugat un cuvânt Preasfințitul (că distincțiile respective au fost recomandate de părintele paroh). Și eu pe părintele paroh l-am ajutat cu cele enumerate. M-am simțit și mă simt trist, că nu am primit și eu o asemenea medalie.”, a scris enoriașul.
”În general, la resfințirea unei biserici, vechea cămașă care a acoperit Sfânta Masă, imediat după sfințire, se taie în fragmente mici, care se înmoaie în ceară curată și se împart credincioșilor. Cămașa oficială a Sfintei Mese (numită katasarkion) simbolizează giulgiul în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului. Ea se fixează definitiv pe masă și nu se mai îndepărtează, în timp ce bucățile de pânză oferite oamenilor sunt replici sfințite în același har al târnosirii. Bucățica de pânză albă îmbibată în ceară și amestec de miresme, împărțită credincioșilor la sfințirea (târnosirea) unei biserici, se numește în termeni liturgici târnoseală. Acestea provin din fâșiile de pânză folosite în timpul ritualului de sfințire sau pregătite special în Sfântul Altar cu aceleași mirodenii. Oferirea unei bucăți din această pânză credincioșilor reprezintă o extensie a sfințeniei noului altar în casele lor. Primirea târnoselii este o invitație simbolică pentru credincios de a-și pecetlui propria inimă în fața ispitelor, a păcatului și a duhurilor rele, păstrând credința curată, așa cum au făcut-o martirii. În tradiția ortodoxă, târnoseala este considerată un obiect sfințit cu un rol protector puternic. De aceea, credincioșii o duc acasă și o așază la colțul de rugăciune, lângă sfintele icoane, întocmai teiului de la Rusalii, busuiocului de la Bobotează și finicului de la Florii”, a răspuns IPS Calinic.
[analyse_source url=”https://www.svnews.ro/credincios-suparat-ca-nu-a-fost-medaliat-la-sfintirea-bisericii-parohiei-desi-a-contribuit-la-construirea-edificiului-religios/572139/”]