Rusia afirmă că încă nu cunoaște noile propuneri despre arhitectura de securitate europeană formulate de Trump

Kremlinul a afirmat vineri că încă nu are cunoștință de propunerile privind o nouă arhitectură de securitate pentru Europa avansate de președintele american Donald Trump după întâlnirea avută la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev și după consultări desfășurate la Bruxelles între SUA și unele țări europene, relatează agenția EFE.

‘În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem’, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, la conferința sa de presă zilnică.

El a admis că, fiind vorba despre ‘viitorul sistem de securitate’ al continentului european, ‘desigur, fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil’ de abordat.

‘Prin urmare, este nevoie de discuții cu europenii (…) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor’, a remarcat Peskov.

În acest sens, a adăugat el, Moscova observă ‘o indecizie prelungită și o lipsă de voință’ din partea cancelariilor europene.

După întâlnirea avută joi cu emisarul rus Kirill Dmitriev la Washington, președintele Trump a anticipat ‘un mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina’. ‘Va fi ceva foarte important; va implica mai mult decât Ucraina, și aș spune chiar că ar putea cuprinde toată Europă. Va fi un acord magnific, și toată lumea va fi încântată’, a susținut președintele SUA.

El nu a oferit detalii, dar omologul său rus Vladimir Putin s-a arătat dispus să discute despre garanțiile de securitate pentru ambele părți la negocierile tripartite (Rusia-Ucraina-SUA) care vor avea loc marțea viitoare la Abu Dhabi.

La rândul său, ginerele și emisarul lui Trump, Jared Kushner, a explicat ulterior că SUA și mai multe țări europene au avut consultări la Bruxelles despre ‘necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample care să poată așeza bazele unei păci durabile’.

După ce a făcut referire la ‘cei peste 30 de ani (…) de neîncredere’ după dezintegrarea Uniunii Sovietice, la care trebuie adăugate ‘consecințele devastatoare’ ale războiului din Ucraina, el a subliniat că obiectivul acum este ‘de a aborda preocupările de securitate ale tuturor părților, de a reduce riscul unui conflict viitor și de a crea un mediu de securitate mai stabil și previzibil’.

În acest scop, Washingtonul explorează opțiuni precum o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru diminuarea riscurilor de escaladare și instituirea unui sistem de comunicare fiabil în situații de criză.

Totuși, a precizat emisarul lui Trump, orice acord trebuie ‘să respecte deplin suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a fiecărei țări, ceea ce include dreptul de a-și alege alianțele, astfel încât nicio țară să nu aibă drept de veto asupra alegerilor suverane ale alteia’.

Conform acestei propuneri, a insistat el, NATO, alianța pe care Moscova o acuză că este responsabilă pentru conflictul din Ucraina în urma extinderii către Est, va rămâne piatra de temelie a apărării colective europene.

Kushner a mai menționat că Washingtonul va avea consultări cu liderii europeni asupra rezultatelor negocierilor de la Abu Dhabi, astfel încât, dacă se vor înregistra progrese la aceste negocieri, în viitor europenii să poată participa la noi discuții într-un format multilateral.

‘Nu există soluții ușoare’, a amintit emisarul lui Trump, adăugând că obiectivul acestuia din urmă este o ‘pace durabilă’ prin construirea bazei unei ‘Europe mai pașnice, sigure și prospere pentru generațiile viitoare’.

Înaintea lansării invaziei în Ucraina în februarie 2022, Putin le-a cerut țărilor occidentale crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021 Rusia a transmis astfel puterilor occidentale, în special Statelor Unite, un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO și inițierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil. Occidentul a respins toate aceste cereri, răspunsul Rusiei fiind apoi atacul asupra Ucrainei.AGERPRES/(AS – redactor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 451