[analyse_image type=”featured” src=”https://s2.ziareromania.ro/?mmid=3d08a56afafa0ae985″]
Igor Dodon cere retragerea legii privind starea de război în Republica Moldova. El susține că documentul Ministerului Apărării provoacă panică în rândul populației
Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, a solicitat oficial joi, 5 noiembrie, retragerea proiectului de lege elaborat de Ministerul Apărării care reglementează starea de asediu și starea de război în țară. Fostul șef al statului afirmă că inițiativa legislativă a generat un val de îngrijorare masivă în rândul cetățenilor, existând temeri potrivit cărora autoritățile de la Chișinău s-ar pregăti pentru un scenariu militar similar celui din Ucraina.
Acuzații de panică și riscul exodului populației
Dodon a lansat aceste critici dure pe holurile forului legislativ, avertizând asupra efectelor psihologice pe care noul cadru legal le-ar avea asupra societății și a deciziei multor moldoveni de a părăsi definitiv țara.
„Acest proiect de lege trebuie categoric retras din Guvern. Prin această lege au fost aprinse spiritele în Republica Moldova. Mi s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să renunțe la cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară pentru a nu fi luate cu forța de pe stradă, ca în Ucraina”, a declarat Dodon, scrie Moldova 1.
Miza sensibilă a obligativității revenirii din diasporă
Un alt punct critic reclamat de fostul președinte vizează obligațiile instituite pentru moldovenii stabiliți în afara granițelor. Proiectul prevede că, în caz de asediu sau conflict armat, cetățenii vizați trebuie să contacteze de urgență misiunile diplomatice sau consulare și să urmeze instrucțiunile primite. Dodon a interpretat această măsură drept o tentativă a guvernării de a constrânge diaspora să revină în țară pentru mobilizare militară.
De cealaltă parte, experții în securitate demontează teza mobilizării generale a diasporei, precizând că actul normativ are un spectru extrem de limitat și bine definit. Expertul Andrei Curăraru a explicat că prevederile nu vizează toți cetățenii din străinătate, ci se aplică strict anumitor categorii specifice, respectiv rezerviștilor și specialiștilor militari ale căror competențe profesionale sunt vitale pentru capacitatea de apărare a Armatei Naționale.