Un autocar oprea pe 1 mai 2010 chiar în fața unuia dintre cele mai frumoase stadioane din Europa, Estádio do Dragão. Pentru mulți pasageri, era doar începutul unei vacanțe în Portugalia. Pentru Cristian Georgescu, momentul însemna sosirea într-o nouă casă. Fratele lui îl luase în Porto pentru că, spune el, în România își distrugea viitorul și, mai grav, le distrugea pe mama și pe fiica lui.

Înainte de plecarea în Portugalia, tocmai ce se întorcea de la Penitenciarul Jilava. Acolo își ispășise pedeapsa de șapte ani de închisoare pentru trafic de droguri, într-o celulă enormă unde dormeau aproape 100 de oameni pe paturi suprapuse pe trei niveluri. Iar traficul de droguri a urmat unui istoric solid de dependență. A început cu fumatul, a trecut la folie — acele folii de aluminiu — iar într-un timp foarte scurt, la seringă.

Portugalia i-a arătat că își poate schimba viața dacă instituțiile nu tratează dependenții de droguri ca pe infractori. Acolo vedea cum dependenții primesc seringi gratuite, pentru a nu se infecta, iar echipele de lucrători sociali împărțeau Naloxonă — un medicament care poate restabili respirația în caz de supradoză —, mâncare, haine și, mai ales, tratament cu Metadonă, vital pentru victimele drogurilor.