[analyse_image type=”featured” src=”https://s2.ziareromania.ro/?mmid=ba6e556aa89f8ea09a”]
Eșecul digitalizării: Sistem informatic recepționat înainte să fie funcțional. Nota de plată: peste 12 milioane de lei
Oficiul Național al Registrului Comerțului a recepționat un sistem informatic de zeci de milioane de lei înainte ca acesta să fie finalizat și testat corespunzător. Deși aplicația a fost declarată operațională în octombrie 2023, utilizarea efectivă a început abia în iulie 2024, iar sistemul avea în continuare deficiențe funcționale și vulnerabilități de securitate.
Curtea de Conturi a identificat nereguli în achiziție, testare, migrarea datelor și instruirea angajaților și a estimat un prejudiciu cumulat de 12,056 milioane de lei, cu tot cu dobânzi și penalități.
Sistem informatic recepționat, dar folosit după nouă luni. Testarea a costat peste 6,4 milioane de lei
În urma auditului privind achiziția, dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului electronic integrat ONRC V2.0, destinat digitalizării serviciilor Registrului Comerțului, Curtea de Conturi a exprimat o concluzie cu rezerve.
Potrivit raportului încheiat recent, sistemul a fost declarat operațional la 27 octombrie 2023, însă utilizarea efectivă a început abia la 26 iulie 2024, când aplicația se afla încă într-un stadiu nefinalizat din punct de vedere funcțional. Întârzierea de 273 de zile dintre recepție și operaționalizare a fost însoțită de probleme care au afectat continuitatea activității instituției și calitatea serviciilor oferite publicului.
Una dintre cele mai importante constatări privește testarea sistemului. Aceasta nu a respectat integral cerințele contractuale, iar cazurile de testare au fost executate doar parțial. Nu existau dovezi suficiente că deficiențele identificate fuseseră remediate și că testele fuseseră reluate. În plus, rata de succes a testării a rămas sub pragul minim de 98% prevăzut în planul de testare.
Utilizatorii interni nu au fost implicați în procesul de validare, astfel că sistemul a fost recepționat fără confirmarea funcționării corespunzătoare în condiții reale de exploatare.
Curtea de Conturi a constatat și că rapoartele folosite pentru justificarea plății serviciilor de testare nu reflectau fidel stadiul și rezultatele reale ale verificărilor. Serviciile respective au costat 6,434 milioane de lei, iar plata lor fără atingerea obiectivelor contractuale a generat un prejudiciu estimat la aceeași sumă. La acesta se adaugă dobânzi și penalități de întârziere de 1,118 milioane de lei.
Mai mult, documentația privind testarea automată, de performanță și de securitate nu a respectat integral cerințele din caietul de sarcini. Sistemul a ajuns în producție cu vulnerabilități de securitate, semnalate ulterior chiar de utilizatori.