[analyse_image type=”featured” src=”https://cdn.adh.reperio.news/image-f/fba50cd6-af16-4b5a-ab75-964010cc42e8/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover”]
Data de 30 octombrie
este legată de evenimente care au marcat istoria, de la detonarea celei mai
puternice bombe nucleare construite vreodată, Țar Bomba, până la tragediile de
la Certej și Colectiv.
1858: S-a născut scriitorul
român Duiliu Zamfirescu
Născut în Plăinești,
în 1858, Duiliu Zamfirescu a îmbinat literatura cu activitatea juridică și
publicistică. A lucrat ca magistrat și avocat, apoi a fost redactor la ziarul
„România liberă”, unde s-a remarcat și prin cronicile despre viața mondenă a
Bucureștiului.
A scris poezie, proză
scurtă și teatru, însă numele său a rămas legat în special de romanele din
„Ciclul Comăneștenilor”, din care fac parte „Viața la țară”, „Tănase Scatiu”,
„În război”, „Îndreptări” și „Anna”, cărți în care a urmărit transformările
societății românești și ale lumii rurale.
Duiliu Zamfirescu a
murit la 3 iunie 1922, la Agapia, și a fost înmormântat la Focșani.
1938: Difuzarea
piesei „Războiul lumilor” a lui H.G. Wells crează haos în SUA
În seara de 30
octombrie 1938, postul american CBS a difuzat o adaptare radiofonică a
romanului „Războiul lumilor”, de H.G. Wells, regizată și narată de Orson
Welles. Povestea unei invazii extraterestre a fost prezentată, în mare parte, în
format de breaking news, ceea ce a contribuit la confuzia unor ascultători,
care, neprinzând emisiunea de la început, au crezut că evenimentele descrise chiar
au loc în timp real.
Astfel, panica şi
haosul au pus stăpânire pe câteva oraşe din Statele Unite. Relatările despre
amploarea panicii au fost exagerate în primele zile de după evenimente, dar cercetărileulterioare
au arătat că nu a fost vorba despre o isterie generalizată în întreaga țară.
Emisiunea a stârnit,
însă, o controversă importantă despre responsabilitatea radioului și felul în
care publicul poate interpreta informațiile transmise de mass-media, dezbaterea
alimentând solicitările de reglementare a radiodifuziunii.
1943: S-a născut
fizicianul român Horia Scutaru-Ungureanu
Născut la Roman, la
30 octombrie 1943, Horia Scutaru-Ungureanu a devenit unul dintre fizicienii
români cunoscuți pentru contribuțiile sale în domeniul fizicii teoretice.
Cercetările sale au
vizat și teoria cuantică a informației, optica cuantică și sistemele cuantice.
A dezvoltat concepte și metode care i-au purtat numele, între care cele legate
de stările coerente Scutaru.
În 1987, Horia
Scutaru-Ungureanu a primit, împreună cu Marius Iosifescu, premiul „Dragomir
Hurmuzescu” al Academiei Române. A devenit membru corespondent al Academiei în
1993 și membru titular în 1995. A condus Secția de Științe Fizice a
instituției.
A murit la 22
noiembrie 2014.
1944: S-a născut
compozitorul Marcel Dragomir
Marcel Dragomir s-a
născut la Câmpina, la 30 octombrie 1944, și a devenit unul dintre compozitorii
cunoscuți ai muzicii ușoare românești. A început să cânte încă din studenție,
ca instrumentist în formația Modern Grup, iar în 1972 a compus prima sa piesă, „N-aștepta”,
interpretată de Aurelian Andreescu.
A scris muzică pentru
teatru, film și televiziune, dar mai ales cântece care au ajuns în repertoriul
unor interpreți îndrăgiți, precum Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Mihaela
Runceanu și Angela Similea. Colaborarea cu Angela Similea a fost una dintre
cele mai îndelungate, Marcel Dragomir compunând pentru ea numeroase melodii
devenite șlagăre.
A participat la jurii
ale unor concursuri internaționale de muzică ușoară și a devenit membru al
Uniunii Compozitorilor din România în 1975. În 2011, a primit premiul
„Campionii șlagărelor”, acordat de revista „Actualitatea Muzicală”.
A murit la 9 martie
2015.
1954: S-a născut
regizorul Mihai Măniuţiu
Mihai Măniuțiu s-a
născut la 30 octombrie 1954 și a devenit unul dintre regizorii importanți ai
teatrului românesc. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
„I.L. Caragiale” din București în 1978, la clasa Cătălinei Buzoianu, apoi a
început o carieră în care a montat spectacole pe scene din România și din
străinătate.
A regizat peste 50 de
spectacole, abordând texte de autori precum Sofocle, Jean-Paul Sartre, Eugen
Ionesco și Albert Camus. Printre montările sale se numără „Antigona”, „Lecția”,
„Caligula” și „Richard al III-lea”. Creațiile sale au fost premiate în repetate
rânduri, iar spectacolele au fost prezentate în turnee internaționale, inclusiv
în Marea Britanie, Franța, Canada, Austria și Brazilia.
Pe lângă activitatea
de regizor, Mihai Măniuțiu a fost profesor onorific al Departamentului de
Teatru al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
1955: A murit
sociologul, filosoful şi esteticianul Dimitrie Gusti, preşedinte al Academiei
Române
Dimitrie Gusti,
născut la Iași, a fost unul dintre oamenii care au pus bazele sociologiei
românești. A studiat la Iași, Berlin și Leipzig, unde a intrat în contact cu
importante școli de filosofie și sociologie europene. După revenirea în țară, a
devenit profesor la Universitatea din Iași, iar în 1920 s-a transferat la
Universitatea din București.
Una dintre
contribuțiile sale majore a fost organizarea cercetării monografice a satelor
românești. Echipe de specialiști au studiat comunitățile rurale, urmărind viața
economică, socială și culturală a acestora. Demersul a urmărit să ofere o
imagine documentată a societății românești, nu doar o descriere a tradițiilor
sale.
Dimitrie Gusti a
fondat și a condus instituții de cercetare și reviste de specialitate, între
care „Arhiva pentru știința și reforma socială” și „Sociologie românească”. A
fost ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor în perioada
1932–1933 și președinte al Academiei Române între 1944 și 1946.
A murit la 30
octombrie 1955.
1960: S-a născut
fotbalistul argentinian Diego Maradona
Diego Maradona,
născut la 30 octombrie 1960, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți fotbaliști
din istorie. A jucat în patru ediții ale Cupei Mondiale și a atins apogeul
carierei internaționale în 1986, când a condus Argentina spre titlul mondial,
în calitate de căpitan.
La finalul turneului,
a primit Balonul de Aur, acordat celui mai bun jucător al competiției.
La Campionatul
Mondial din Mexic, meciul cu Anglia din sferturile de finală a rămas unul
dintre cele mai discutate momente ale carierei sale. Maradona a marcat de două
ori în victoria Argentinei cu 2-1: primul gol cu mâna, pe care l-a descris
ulterior drept „mâna lui Dumnezeu”, iar al doilea după o cursă individuală
spectaculoasă, în care a trecut de mai mulți adversari. Cel din urmă a fost numit
ulterior „golul secolului”.
1961: Sovieticii au
detonat cea mai puternică bombă nucleară din istorie
În dimineața zilei de
30 octombrie 1961, un bombardier sovietic a decolat spre arhipelagul Novaia
Zemlea, din Oceanul Arctic, având la bord o bombă de aproape 27 de tone. Câteva
ore mai târziu, dispozitivul cunoscut drept Țar Bomba exploda deasupra regiunii
arctice. Puterea detonării, estimată la aproximativ 50 de megatone de TNT, nu a
mai fost egalată de niciun alt test nuclear.
Pentru liderul
sovietic Nikita Hrușciov, detonarea era și o demonstrație a capacității
tehnologice a țării sale.
Dispozitivul,
cunoscut sub numele de RDS-220 sau Țar Bomba, fusese proiectat să atingă o
putere de aproximativ 100 de megatone. Sovieticii au redus însă această valoare
înaintea testului, iar bomba detonată la 30 octombrie a avut o putere estimată
la jumătate din cea prevăzută inițial.
Pentru transport, a
fost modificat un avion militar
Țar Bomba avea
aproximativ opt metri lungime, un diametru de peste doi metri și cântărea în
jur de 27 de tone. Pentru a o transporta, sovieticii au modificat un bombardier
strategic Tupolev Tu-95, astfel încât acesta să poată prelua dispozitivul.
Nici lansarea nu s-a
făcut în condiții obișnuite. Bomba a fost coborâtă cu o parașută care i-a
încetinit căderea și a oferit avionului timp să se îndepărteze. Detonarea urma
să aibă loc deasupra poligonului de testare din Novaia Zemlea, o regiune
arctică îndepărtată.
Pe 30 octombrie, la
ora 11:32, ora Moscovei, bomba a explodat la o altitudine de aproximativ patru
kilometri. În acel moment, Uniunea Sovietică a stabilit un record care nu a mai
fost depășit: nicio altă armă nucleară nu a mai fost detonată cu o asemenea
putere.
Puterea bombei a fost redusă la jumătate
Varianta inițială a
proiectului putea ajunge la aproximativ 100 de megatone. Cercetătorii au
modificat însă configurația dispozitivului înainte de test, reducând
contribuția anumitor reacții de fisiune nucleară. Una dintre consecințe a fost
limitarea cantității de precipitații radioactive față de ceea ce ar fi produs
versiunea mai puternică.
Chiar și cu această
reducere, explozia a avut o forță fără precedent, neegalată până în prezent,
unii experţi declarând la acea vreme că ar fi fost de 1.500 de ori mai
puternică decât cele de la Hiroshima și Nagasaki împreună.
Norul în formă de
ciupercă s-a ridicat la aproximativ 65 de kilometri în atmosferă, potrivit
estimărilor istorice. Unda de șoc s-a propagat pe distanțe mari, iar în
așezarea Severny, aflată în apropierea poligonului, au fost raportate
distrugeri.
Demonstraţie de forţă
pentru Washington
Testul a avut loc
într-o perioadă de tensiune între Moscova și Washington. Ambele puteri
investeau în arme nucleare, iar capacitatea de a produce explozii tot mai
puternice era folosită și ca instrument de presiune politică.
Nikita Hrușciov
vorbise public despre dezvoltarea unor bombe de mare putere, iar testul din
1961 a arătat că amenințările sovietice nu erau doar declarații. Reacția
americană a fost critică: într-o declarație publicată chiar în ziua detonării,
Casa Albă a descris testul drept o acțiune politică, fără a-l considera o
schimbare decisivă a echilibrului militar.
Din punct de vedere
militar, Țar Bomba avea limite evidente. Dimensiunile și greutatea ei făceau
transportul dificil, iar puterea extremă nu o transforma automat într-o armă
practică pentru un conflict. Testul a demonstrat, mai degrabă, ce putea
construi Uniunea Sovietică.
În anii care au
urmat, preocupările privind testele nucleare și efectele radioactive au
contribuit la presiunea internațională pentru limitarea acestora. În 1963,
Uniunea Sovietică, Statele Unite și Marea Britanie au semnat Tratatul de
interzicere parțială a testelor nucleare, care a interzis exploziile în
atmosferă, în spațiul cosmic și sub apă. Acordul a fost rezultatul unor
negocieri mai ample, desfășurate pe fondul temerilor legate de consecințele
testelor nucleare.
1971: Cea mai mare
catastrofă minieră din România
În dimineața zilei de
30 octombrie 1971, barajul iazului de decantare de la Certej, județul
Hunedoara, a cedat. Aproximativ 300.000 de metri cubi de steril s-au revărsat
peste zona locuită de la baza iazului, unde se aflau blocuri construite pentru
angajații minelor de aur și cupru, dar și numeroase gospodării.
Valul de reziduuri a
acoperit și distrus șase blocuri, un cămin de nefamiliști și peste 50 de case.
În numai câteva minute, cartierul muncitoresc a fost devastat. Bilanțul
catastrofei a fost de 89 de morți, printre victime numărându-se numeroși copii
și femei.
Tragedia de la Certej
este considerată cel mai mare dezastru minier din România.
1978: A murit
academicianul Constantin C. Iliescu, părintele cardiologiei moderne din România
Constantin C. Iliescu
a fost unul dintre medicii care au contribuit decisiv la dezvoltarea
cardiologiei moderne în România. În anii 1940, a publicat lucrări despre
electrocardiografie și infarctul miocardic, într-o perioadă în care
diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare se dezvoltau rapid.
În 1945, a înființat
Centrul de Asistență a Cardiacilor, cunoscut sub numele de ASCAR. A contribuit
la organizarea serviciilor dedicate bolilor de inimă și la pregătirea medicilor
specializați în cardiologie. În 1950, a pus bazele unei școli de formare care
includea metode moderne de evaluare și îngrijire a pacienților cu afecțiuni
cardiovasculare.
Activitatea sa a
cuprins cercetarea bolilor coronariene, prevenția și tratamentul afecțiunilor
cardiace. A condus Societatea Națională de Cardiologie și a colaborat cu
Organizația Mondială a Sănătății în domeniul bolilor cardiovasculare. A fost
ales membru titular al Academiei Române în 1965. În semn de recunoaștere a
contribuției sale, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare din
București îi poartă numele.
1992: Cântăreţii
Doina şi Ion Aldea Teodorovici au murit într-un accident rutier
Doina și Ion Aldea Teodorovici,
doi dintre artiștii basarabeni care au susținut prin muzica lor apropierea
dintre România și Republica Moldova, au murit într-un accident rutier produs în
România, la 30 octombrie 1992.
Cei doi au devenit
cunoscuți nu doar prin cântecele lor, ci și prin implicarea în mișcarea de
renaștere națională din Republica Moldova. Un moment important al activității
lor a fost participarea la Marea Adunare Națională de la Chișinău, din 27
august 1991, unde au cântat în sprijinul suveranității și independenței.
2013: A murit Anca
Petrescu, arhitectul „Casei Poporului”
Anca Petrescu, pe
numele complet Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu, s-a născut la Sighișoara
și a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în 1973. Avea doar 28 de
ani în 1980, când a câștigat concursul pentru proiectarea „Casei Republicii”,
clădirea cunoscută ulterior drept Casa Poporului și astăzi sediul Palatului
Parlamentului.
Timp de mai multe
decenii, a coordonat proiectarea arhitecturală a clădirii, unul dintre cele mai
ample proiecte de construcție din România. A scris și publicat numeroase
articole și interviuri despre proiect și a lucrat și la alte proiecte în
străinătate.
După 2000, Anca
Petrescu a intrat în politică. A fost aleasă deputat de Mehedinți pe listele
Partidului România Mare în legislatura 2004-2008 și a ocupat funcții în
comisiile și grupurile parlamentare.
A murit la 30
octombrie 2013, după ce intrase în comă în urma unui accident rutier produs în
august, în apropiere de Timișoara.
2015: Incendiul de la
Colectiv
În seara de 30
octombrie 2015, un incendiu a izbucnit în clubul Colectiv din București, în
timpul unui concert susținut de trupa Goodbye to Gravity, organizat cu ocazia
lansării unui album. Artificiile folosite în timpul spectacolului au aprins
materiale de la tavan, iar flăcările s-au extins rapid în interiorul clubului.
În primele ore după
incendiu, autoritățile au anunțat 27 de morți și 155 de persoane internate în
spitale. Numărul victimelor a crescut în săptămânile următoare, pe măsură ce
răniți internați în România și transferați la spitale din străinătate au murit
din cauza leziunilor.
Bilanțul final a
ajuns la 64 de persoane decedate.
[analyse_source url=”https://adevarul.ro/istoria-zilei/30-octombrie-urss-a-detonat-cea-mai-puternica-2567145.html”]