[analyse_image type=”featured” src=”https://cdn.expressdebanat.ro/wp-content/uploads/2026/10/Ella-Huszti-cercetator.jpeghttps://cdn.expressdebanat.ro/wp-content/uploads/2026/10/culori-si-frunze.jpghttps://cdn.expressdebanat.ro/wp-content/uploads/2026/10/de-la-fereastra.jpeg”]
A plecat din Timișoara pentru un master în Canada și a construit, în peste două decenii de activitate internațională, o carieră în biostatistică, la intersecția dintre matematică și cercetarea medicală.
Astăzi, Ella Huszti lucrează la University Health Network din Toronto, colaborează cu medici și cercetători din numeroase specialități și privește cu interes, dar și cu întrebări, spre viitorul inteligenței artificiale. Reșițeanca vorbește despre drumul său profesional, despre orașele care au format-o, despre diversitatea culturală și despre satisfacția de a contribui la cercetarea medicală.
Matematica din spatele medicinei
Nu toți cei care contribuie la progresul medicinei poartă halat alb și lucrează direct cu pacienții. Unii se află în spatele analizelor, modelelor statistice și datelor pe baza cărora medicii și cercetătorii își construiesc concluziile. Este și cazul Ellei Huszti, biostatistician și clinician investigator în cadrul University Health Network din Toronto, Canada, precum și profesor asistent la Universitatea din Toronto.
Cu o pregătire solidă în matematică și statistică, și-a construit o carieră într-un domeniu în care rigoarea calculelor se întâlnește cu una dintre cele mai complexe provocări ale lumii contemporane: înțelegerea sănătății și a bolilor.
„Practic, eu lucrez tot pe partea de matematică, doar că în biostatistică. Adică este statistică aplicată strict în domeniul cercetării medicale. Mă aflu la un centru uriaș de cercetare și foarte bun. Colaborez cu foarte mulți medici și cercetători din toate domeniile”, explică Ella Huszti.
University Health Network reunește spitale și centre de cercetare medicală importante din Canada, într-un mediu în care activitatea clinică și cea științifică sunt strâns legate. Pentru specialiștii care lucrează aici, cercetarea presupune colaborare interdisciplinară, competiție pentru finanțare și o preocupare permanentă pentru calitatea rezultatelor.
„Conglomeratul de spitale unde lucrez acum este considerat al doilea cel mai bun centru din lume, care deține toate domeniile de medicină. Aici nu poți să fii un medic obișnuit. Ideea e că, dacă ești angajat aici, ai venit să faci cercetare. Sunt sute, poate mii de medici”.
Aproape 150 de articole și lupta pentru finanțarea cercetării
Activitatea Ellei Huszti se reflectă și în numărul mare de lucrări științifice la care a contribuit, în colaborare cu medici și cercetători din diverse specialități. Potrivit informațiilor furnizate, portofoliul său se apropie de 150 de articole științifice. În spatele publicațiilor se află însă multă muncă, iar cercetarea nu înseamnă doar rezultate, analize și concluzii. O componentă esențială este obținerea finanțării necesare pentru desfășurarea proiectelor.
„Cealaltă parte a jobului meu, de două ori pe an, înseamnă obținerea de granturi, pentru că, nu-i așa, cercetarea trebuie finanțată. Și cum concurența e uriașă, munca mea e extrem de grea și de stresantă, fiindcă reaplic de câteva ori. (Obținerea de granturi este colaborativă, eu nu aplic singura niciodată. Fiecare grant proposal e creat de o echipa multidisciplinară printre care și eu) E aproape imposibil ca la prima aplicare să și obții finanțare. De aceea trebuie să mă zbat. Oricum, e o carieră extrem de interesantă, simți că faci ceva cu adevărat.”
Este o mărturie despre o realitate mai puțin vizibilă a mediului academic internațional: în spatele fiecărui proiect de cercetare se află nu doar întrebări științifice, ci și competiție, perseverență și efortul de a convinge instituțiile finanțatoare că o idee merită susținută.
„Partea a treia a jobului meu este că am mulți studenți la masterat și la doctorat. Fac parte din «Comitetul de Teză» (n.a. grupul deprofesorișispecialișticareurmărește,îndrumășievalueazăactivitateaunuidoctorandpeparcursulpregătiriitezeidedoctorat). Sunt mândră că din 2017 am deja câteva generații de absolvenți cărora le-am fost profesor-coordonator de biostatistică.”
De la Timișoara la Edmonton, Ottawa, Montreal, Seattle și Toronto
Drumul Ellei Huszti spre Canada a început după absolvirea Facultății de Matematică din Timișoara. Își dorea să continue studiile, iar oportunitățile de peste ocean i-au oferit posibilitatea de a-și transforma interesul pentru matematică într-o carieră internațională.
„Am venit ca studentă la masterat. Eu am terminat Facultatea de Matematică la Timișoara, după care mi-am dorit să urmez un master. Am aplicat la mai multe facultăți din Canada și SUA și până la urmă am primit o bursă în specialitatea Statistică, de la University of Alberta din Edmonton.”
A urmat apoi o etapă profesională la Ottawa, unde și-a găsit un loc de muncă după absolvire. Dorința de a învăța mai mult a determinat-o însă să revină în mediul universitar.
„După aproape patru ani, mi-am zis că vreau să mai învăț, adică m-am înscris la un doctorat în biostatistică, la McGill University din Montreal.” Au urmat șase ani la Montreal, apoi o mutare la Seattle, în Statele Unite. Experiența americană nu a convins-o să rămână, iar decizia de a se întoarce în Canada a fost determinată atât de motive profesionale, cât și de felul în care se simțea într-un anumit mediu social.
„Așa că am hotărât să mă întorc în Canada, pe coasta de est, în Toronto, unde se află cel mai mare centru medical și de cercetare din Canada.”
Privit retrospectiv, traseul său profesional este unul al acumulărilor succesive: studii, specializare, experiență practică, doctorat și colaborări într-un mediu internațional competitiv.
O lume multiculturală în care s-a regăsit
Pentru Ella Huszti, plecarea din România nu a fost doar o decizie legată de studii și carieră. A fost și o modalitate de a descoperi alte culturi, de a lega prietenii și de a trăi în comunități în care diversitatea face parte din viața de zi cu zi.
„Adevărul e că am avut dintotdeauna curiozități legate de locuri și locuiri. Cred că aș fi plecat oricum, după facultate, în Israel, la rudele din partea mamei. Eu provin dintr-o familie mixtă, după mamă sunt evreică și după tată, unguroaică. Dar, când eram studentă, mi-am zis să aplic pentru o bursă în Canada sau în State, așa că lucrurile au luat o altă întorsătură.”
Primii ani în Canada au reprezentat și o întâlnire cu o diversitate culturală care a impresionat-o.
„Atunci când am ajuns în Canada, m-a șocat diversitatea, mi-a plăcut foarte mult și m-am integrat foarte bine în marea aceasta multiculturală și multilingvă. La Universitatea din Edmonton am constatat că nu era niciun canadian, dar era lume din China, din Africa, iar eu mi-am făcut prieteni din Ghana, Etiopia, Somalia, din Coreea… Și, culmea, ne-am înțeles foarte bine cu toții.”
Experiența s-a repetat în orașele în care s-a mutat. La Ottawa, cercul său de prieteni era format în mare parte din oameni veniți din Argentina și India. Pentru ea, această diversitate a însemnat libertatea de a fi parte dintr-o comunitate fără să simtă permanent că este privită ca o persoană venită din altă țară. „Și asta mi-a plăcut, că nu eram privită altfel, că nu sunt venită «din afară» și că nu sunt o străină.” În schimb, experiența din Seattle a făcut-o să observe mai mult felul în care accentul o diferenția de cei din jur.
„Cred că în America, la Seattle, am simțit că prea era remarcat accentul meu. De aceea m-am și hotărât să mă întorc în Canada, într-un oraș cosmopolit, unde nimeni nu observă accentul meu minimal.” Toronto, metropola în care și-a continuat cariera, i-a oferit tocmai acest sentiment de apartenență la o comunitate internațională.
Cinci limbi străine și o nouă provocare: ebraica
Curiozitatea pentru oameni și culturi se reflectă și în interesul său pentru limbi. Ella Huszti vorbește engleză, franceză, italiană, spaniolă și maghiară, iar ebraica este încă o provocare.
„Vorbesc engleza, franceza, italiana, spaniola și maghiara. Iar cu ebraica încă mă chinui…”
Mărturisirea are naturalețea unei conversații și spune ceva despre felul în care își trăiește parcursul internațional: mutările dintr-o țară în alta nu au însemnat doar schimbarea locului de muncă, ci și întâlnirea cu alte limbi, mentalități și moduri de a privi lumea. O persoană extrem de flexibilă, străină într-o mare de străini, cu alte cuvinte, cetățean planetar.
Viața din Toronto: cercetare de acasă, cultură și călătorii în timpul liber
Pandemia de COVID-19 a schimbat și modul în care Ella Huszti își organizează activitatea profesională. Reducerea navetei și posibilitatea de a lucra de la distanță i-au permis să câștige timp pentru alte preocupări.
„Ziua mea se desfășoară pe Zoom, nu mai trebuie să fac naveta. Mă duc în centru la operă, la teatru, la muzeu, la evenimente culturale, care pentru mine sunt importante și mă duc destul de des.”
Pentru Ella Huszti, viața într-un mare centru urban nu se rezumă la ritmul solicitant al cercetării. Cultura este o parte importantă a echilibrului personal, iar accesul la spectacole, expoziții și evenimente artistice îi oferă ocazia de a se desprinde de presiunea profesională. Și locuința sa din Toronto contribuie la această stare de bine.
„Altfel, de pe balcon, am un view excelent, către lacul Ontario, iar vara, locuința fiind orientată către est, sunt ferită de soarele arzător.”
Imaginea este una diferită de cea a laboratoarelor, a analizelor statistice și a competiției pentru granturi, dar completează portretul unei femei care a căutat nu doar performanța profesională, ci și un loc în care să se simtă acasă. Cât despre pasiuni, aflăm că cea mai mare plăcere a interlocutoarei noastre este programarea următoarei călătorii! „Călătoritul înseamnă pentru mine vizitarea unor obiective culturale, muzee, galerii de artă”.
Inteligența artificială și întrebările despre viitor
Într-un domeniu în care analiza datelor și metodele matematice sunt esențiale, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ridică întrebări inevitabile despre viitorul profesiei. Pentru un specialist în biostatistică, AI poate însemna instrumente noi, procese automatizate și posibilități de cercetare care până de curând păreau greu de imaginat.
Ella Huszti privește această evoluție cu interes, dar și cu o doză de incertitudine.
„Odată cu evoluția rapidă a inteligenței artificiale, nu mai sunt sigură ce rol mai pot avea în cinci sau zece ani. Dar, pe de altă parte, cercetarea medicală poate va evolua, cu ajutorul AI, în direcții cu totul noi și avansate, nu doar în sensul că se vor descoperi tot felul de tratamente noi, dar poate că și metodologia în sine, și atunci și rolul, jobul unui biostatistician, va evolua într-o direcție pe care încă nu pot să mi-o imaginez acum.”
Este o perspectivă echilibrată asupra unei transformări care privește numeroase profesii. Inteligența artificială poate schimba instrumentele și metodele de lucru, dar ridică și noi întrebări despre felul în care sunt construite studiile, interpretate rezultatele și verificate dovezile științifice. Pentru biostatisticieni, provocarea ar putea fi nu doar aceea de a folosi noile tehnologii, ci și de a evalua critic rezultatele pe care acestea le produc.
pescari pe lac
O reșițeancă într-o lume fără granițe profesionale
Povestea Ellei Huszti este cea a unui parcurs construit prin studiu, curiozitate și capacitatea de a se adapta unor medii diferite. De la matematica studiată la Timișoara la doctoratul în biostatistică de la McGill și activitatea de cercetare din Toronto, fiecare etapă a adăugat o nouă dimensiune carierei sale. În spatele performanței se află însă și o perspectivă personală asupra lumii: bucuria de a cunoaște oameni din alte culturi, nevoia de a continua să învețe și dorința de a simți că munca sa are un rost. În cercetarea medicală, rezultatele nu apar întotdeauna repede, iar finanțarea, colaborările și schimbările tehnologice aduc provocări constante. Cu toate acestea, Ella Huszti găsește în profesia sa satisfacția unei contribuții reale la cunoașterea științifică.
Iar într-o epocă în care inteligența artificială schimbă rapid regulile jocului, rămâne deschisă întrebarea pe care și-o pune chiar ea: cum va arăta biostatistica peste cinci sau zece ani? Pentru moment, răspunsul nu este cunoscut. Dar tocmai această incertitudine face parte dintr-un domeniu în care cercetarea înseamnă, înainte de toate, să continui să pui întrebări.
primavara la Toronto
Sursa foto: arhiva personală Facebook
A plecat din Timișoara pentru un master în Canada și a construit, în peste două decenii de activitate internațională, o carieră în biostatistică, la intersecția dintre matematică și cercetarea medicală.
Astăzi, Ella Huszti lucrează la University Health Network din Toronto, colaborează cu medici și cercetători din numeroase specialități și privește cu interes, dar și cu întrebări, spre viitorul inteligenței artificiale. Reșițeanca vorbește despre drumul său profesional, despre orașele care au format-o, despre diversitatea culturală și despre satisfacția de a contribui la cercetarea medicală.
Matematica din spatele medicinei
Nu toți cei care contribuie la progresul medicinei poartă halat alb și lucrează direct cu pacienții. Unii se află în spatele analizelor, modelelor statistice și datelor pe baza cărora medicii și cercetătorii își construiesc concluziile. Este și cazul Ellei Huszti, biostatistician și clinician investigator în cadrul University Health Network din Toronto, Canada, precum și profesor asistent la Universitatea din Toronto.
Cu o pregătire solidă în matematică și statistică, și-a construit o carieră într-un domeniu în care rigoarea calculelor se întâlnește cu una dintre cele mai complexe provocări ale lumii contemporane: înțelegerea sănătății și a bolilor.
„Practic, eu lucrez tot pe partea de matematică, doar că în biostatistică. Adică este statistică aplicată strict în domeniul cercetării medicale. Mă aflu la un centru uriaș de cercetare și foarte bun. Colaborez cu foarte mulți medici și cercetători din toate domeniile”, explică Ella Huszti.
University Health Network reunește spitale și centre de cercetare medicală importante din Canada, într-un mediu în care activitatea clinică și cea științifică sunt strâns legate. Pentru specialiștii care lucrează aici, cercetarea presupune colaborare interdisciplinară, competiție pentru finanțare și o preocupare permanentă pentru calitatea rezultatelor.
„Conglomeratul de spitale unde lucrez acum este considerat al doilea cel mai bun centru din lume, care deține toate domeniile de medicină. Aici nu poți să fii un medic obișnuit. Ideea e că, dacă ești angajat aici, ai venit să faci cercetare. Sunt sute, poate mii de medici”.
Aproape 150 de articole și lupta pentru finanțarea cercetării
Activitatea Ellei Huszti se reflectă și în numărul mare de lucrări științifice la care a contribuit, în colaborare cu medici și cercetători din diverse specialități. Potrivit informațiilor furnizate, portofoliul său se apropie de 150 de articole științifice. În spatele publicațiilor se află însă multă muncă, iar cercetarea nu înseamnă doar rezultate, analize și concluzii. O componentă esențială este obținerea finanțării necesare pentru desfășurarea proiectelor.
„Cealaltă parte a jobului meu, de două ori pe an, înseamnă obținerea de granturi, pentru că, nu-i așa, cercetarea trebuie finanțată. Și cum concurența e uriașă, munca mea e extrem de grea și de stresantă, fiindcă reaplic de câteva ori. (Obținerea de granturi este colaborativă, eu nu aplic singura niciodată. Fiecare grant proposal e creat de o echipa multidisciplinară printre care și eu) E aproape imposibil ca la prima aplicare să și obții finanțare. De aceea trebuie să mă zbat. Oricum, e o carieră extrem de interesantă, simți că faci ceva cu adevărat.”
Este o mărturie despre o realitate mai puțin vizibilă a mediului academic internațional: în spatele fiecărui proiect de cercetare se află nu doar întrebări științifice, ci și competiție, perseverență și efortul de a convinge instituțiile finanțatoare că o idee merită susținută.
„Partea a treia a jobului meu este că am mulți studenți la masterat și la doctorat. Fac parte din «Comitetul de Teză» (n.a. grupul deprofesorișispecialișticareurmărește,îndrumășievalueazăactivitateaunuidoctorandpeparcursulpregătiriitezeidedoctorat). Sunt mândră că din 2017 am deja câteva generații de absolvenți cărora le-am fost profesor-coordonator de biostatistică.”
De la Timișoara la Edmonton, Ottawa, Montreal, Seattle și Toronto
Drumul Ellei Huszti spre Canada a început după absolvirea Facultății de Matematică din Timișoara. Își dorea să continue studiile, iar oportunitățile de peste ocean i-au oferit posibilitatea de a-și transforma interesul pentru matematică într-o carieră internațională.
„Am venit ca studentă la masterat. Eu am terminat Facultatea de Matematică la Timișoara, după care mi-am dorit să urmez un master. Am aplicat la mai multe facultăți din Canada și SUA și până la urmă am primit o bursă în specialitatea Statistică, de la University of Alberta din Edmonton.”
A urmat apoi o etapă profesională la Ottawa, unde și-a găsit un loc de muncă după absolvire. Dorința de a învăța mai mult a determinat-o însă să revină în mediul universitar.
„După aproape patru ani, mi-am zis că vreau să mai învăț, adică m-am înscris la un doctorat în biostatistică, la McGill University din Montreal.” Au urmat șase ani la Montreal, apoi o mutare la Seattle, în Statele Unite. Experiența americană nu a convins-o să rămână, iar decizia de a se întoarce în Canada a fost determinată atât de motive profesionale, cât și de felul în care se simțea într-un anumit mediu social.
„Așa că am hotărât să mă întorc în Canada, pe coasta de est, în Toronto, unde se află cel mai mare centru medical și de cercetare din Canada.”
Privit retrospectiv, traseul său profesional este unul al acumulărilor succesive: studii, specializare, experiență practică, doctorat și colaborări într-un mediu internațional competitiv.
O lume multiculturală în care s-a regăsit
Pentru Ella Huszti, plecarea din România nu a fost doar o decizie legată de studii și carieră. A fost și o modalitate de a descoperi alte culturi, de a lega prietenii și de a trăi în comunități în care diversitatea face parte din viața de zi cu zi.
„Adevărul e că am avut dintotdeauna curiozități legate de locuri și locuiri. Cred că aș fi plecat oricum, după facultate, în Israel, la rudele din partea mamei. Eu provin dintr-o familie mixtă, după mamă sunt evreică și după tată, unguroaică. Dar, când eram studentă, mi-am zis să aplic pentru o bursă în Canada sau în State, așa că lucrurile au luat o altă întorsătură.”
Primii ani în Canada au reprezentat și o întâlnire cu o diversitate culturală care a impresionat-o.
„Atunci când am ajuns în Canada, m-a șocat diversitatea, mi-a plăcut foarte mult și m-am integrat foarte bine în marea aceasta multiculturală și multilingvă. La Universitatea din Edmonton am constatat că nu era niciun canadian, dar era lume din China, din Africa, iar eu mi-am făcut prieteni din Ghana, Etiopia, Somalia, din Coreea… Și, culmea, ne-am înțeles foarte bine cu toții.”
Experiența s-a repetat în orașele în care s-a mutat. La Ottawa, cercul său de prieteni era format în mare parte din oameni veniți din Argentina și India. Pentru ea, această diversitate a însemnat libertatea de a fi parte dintr-o comunitate fără să simtă permanent că este privită ca o persoană venită din altă țară. „Și asta mi-a plăcut, că nu eram privită altfel, că nu sunt venită «din afară» și că nu sunt o străină.” În schimb, experiența din Seattle a făcut-o să observe mai mult felul în care accentul o diferenția de cei din jur.
„Cred că în America, la Seattle, am simțit că prea era remarcat accentul meu. De aceea m-am și hotărât să mă întorc în Canada, într-un oraș cosmopolit, unde nimeni nu observă accentul meu minimal.” Toronto, metropola în care și-a continuat cariera, i-a oferit tocmai acest sentiment de apartenență la o comunitate internațională.
Cinci limbi străine și o nouă provocare: ebraica
Curiozitatea pentru oameni și culturi se reflectă și în interesul său pentru limbi. Ella Huszti vorbește engleză, franceză, italiană, spaniolă și maghiară, iar ebraica este încă o provocare.
„Vorbesc engleza, franceza, italiana, spaniola și maghiara. Iar cu ebraica încă mă chinui…”
Mărturisirea are naturalețea unei conversații și spune ceva despre felul în care își trăiește parcursul internațional: mutările dintr-o țară în alta nu au însemnat doar schimbarea locului de muncă, ci și întâlnirea cu alte limbi, mentalități și moduri de a privi lumea. O persoană extrem de flexibilă, străină într-o mare de străini, cu alte cuvinte, cetățean planetar.
Viața din Toronto: cercetare de acasă, cultură și călătorii în timpul liber
Pandemia de COVID-19 a schimbat și modul în care Ella Huszti își organizează activitatea profesională. Reducerea navetei și posibilitatea de a lucra de la distanță i-au permis să câștige timp pentru alte preocupări.
„Ziua mea se desfășoară pe Zoom, nu mai trebuie să fac naveta. Mă duc în centru la operă, la teatru, la muzeu, la evenimente culturale, care pentru mine sunt importante și mă duc destul de des.”
Pentru Ella Huszti, viața într-un mare centru urban nu se rezumă la ritmul solicitant al cercetării. Cultura este o parte importantă a echilibrului personal, iar accesul la spectacole, expoziții și evenimente artistice îi oferă ocazia de a se desprinde de presiunea profesională. Și locuința sa din Toronto contribuie la această stare de bine.
„Altfel, de pe balcon, am un view excelent, către lacul Ontario, iar vara, locuința fiind orientată către est, sunt ferită de soarele arzător.”
Imaginea este una diferită de cea a laboratoarelor, a analizelor statistice și a competiției pentru granturi, dar completează portretul unei femei care a căutat nu doar performanța profesională, ci și un loc în care să se simtă acasă. Cât despre pasiuni, aflăm că cea mai mare plăcere a interlocutoarei noastre este programarea următoarei călătorii! „Călătoritul înseamnă pentru mine vizitarea unor obiective culturale, muzee, galerii de artă”.
Inteligența artificială și întrebările despre viitor
Într-un domeniu în care analiza datelor și metodele matematice sunt esențiale, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ridică întrebări inevitabile despre viitorul profesiei. Pentru un specialist în biostatistică, AI poate însemna instrumente noi, procese automatizate și posibilități de cercetare care până de curând păreau greu de imaginat.
Ella Huszti privește această evoluție cu interes, dar și cu o doză de incertitudine.
„Odată cu evoluția rapidă a inteligenței artificiale, nu mai sunt sigură ce rol mai pot avea în cinci sau zece ani. Dar, pe de altă parte, cercetarea medicală poate va evolua, cu ajutorul AI, în direcții cu totul noi și avansate, nu doar în sensul că se vor descoperi tot felul de tratamente noi, dar poate că și metodologia în sine, și atunci și rolul, jobul unui biostatistician, va evolua într-o direcție pe care încă nu pot să mi-o imaginez acum.”
Este o perspectivă echilibrată asupra unei transformări care privește numeroase profesii. Inteligența artificială poate schimba instrumentele și metodele de lucru, dar ridică și noi întrebări despre felul în care sunt construite studiile, interpretate rezultatele și verificate dovezile științifice. Pentru biostatisticieni, provocarea ar putea fi nu doar aceea de a folosi noile tehnologii, ci și de a evalua critic rezultatele pe care acestea le produc.
pescari pe lac
O reșițeancă într-o lume fără granițe profesionale
Povestea Ellei Huszti este cea a unui parcurs construit prin studiu, curiozitate și capacitatea de a se adapta unor medii diferite. De la matematica studiată la Timișoara la doctoratul în biostatistică de la McGill și activitatea de cercetare din Toronto, fiecare etapă a adăugat o nouă dimensiune carierei sale. În spatele performanței se află însă și o perspectivă personală asupra lumii: bucuria de a cunoaște oameni din alte culturi, nevoia de a continua să învețe și dorința de a simți că munca sa are un rost. În cercetarea medicală, rezultatele nu apar întotdeauna repede, iar finanțarea, colaborările și schimbările tehnologice aduc provocări constante. Cu toate acestea, Ella Huszti găsește în profesia sa satisfacția unei contribuții reale la cunoașterea științifică.
Iar într-o epocă în care inteligența artificială schimbă rapid regulile jocului, rămâne deschisă întrebarea pe care și-o pune chiar ea: cum va arăta biostatistica peste cinci sau zece ani? Pentru moment, răspunsul nu este cunoscut. Dar tocmai această incertitudine face parte dintr-un domeniu în care cercetarea înseamnă, înainte de toate, să continui să pui întrebări.
primavara la Toronto
Sursa foto: arhiva personală Facebook
[analyse_source url=”https://expressdebanat.ro/ella-huszti-resiteanca-din-elita-cercetarii-medicale-de-la-toronto-simti-ca-faci-ceva-cu-adevarat/”]