Principalele prevederi ale programului de guvernare în plan fiscal, economic şi social, dar şi pentru spri

♦ Deşi propune o serie de măsuri noi, cu ţintă socială, potenţial costisitoare, programul de guvernare al guvernului Niculescu promite respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumat prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025–2031.

Programul de guvernare (122 de pagini) este conceput pentru inter­valul rămas până la ale­gerile legislative din 2028. Programul spune că măsurile cu impact bugetar vor intra în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor şi a surselor: „Folosim cu prioritate fondurile europene, garanţiile, instrumentele de capital şi parteneriatele public-privat“.

Potrivit surse citate, România intră într-o nouă etapă de guvernare cu progrese importante în corectarea deficitului bugetar, dar şi cu dezechilibre structurale majore, acumulate în anii anteriori, care continuă să limiteze capacitatea de acţiune a statului. Şi, din acest punct de vedere, anul 2027 aduce constrângeri suplimentare: încheierea finanţării prin granturile PNRR, necesitatea asigurării continuităţii proiectelor de investiţii, obligaţii bugetare deja asumate şi aşteptări sociale ridicate, într-un context în care spaţiul fiscal rămâne foarte limitat.

„Statul reduce mai întâi propriile cheltuieli, risipa şi privilegiile, lărgeşte baza de impozitare prin combaterea evaziunii şi revizuirea facilităţilor şi a regimurilor preferenţiale şi nu adaugă poveri contribuabililor corecţi. În acelaşi timp, persoanele vulnerabile — pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei — sunt protejate prin măsuri de sprijin social ţintit, pe bază de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumpărare, pe măsura spaţiului fiscal“.

Salariile publice şi prestaţiile sociale vor evolua după „mecanisme obiective“, corelate cu productivitatea, cu performanţa economiei şi cu dinamica veniturilor, iar fiecare iniţiativă cu impact bugetar semnificativ va fi însoţită de evaluare pe cel puţin patru ani, se arată în document.

„De aceea oprim în sfârşit rostogolirea datoriilor României către generaţiile urmă­toare, cu deficit sub 3% din PIB în 2031, consolidăm sustenabilitatea sistemului public de finanţe, de pensii şi economisirea pe termen lung – investim în educaţie, com­pe­tenţe şi sănătate, susţinem familiile şi par­ti­ciparea pe piaţa muncii şi creăm con­diţiile pentru întoarcerea românilor din diaspora“.

Iată principalele prevederi ale programului în plan fiscal, economic şi social şi pentru susţinerea companiilor:

 

IMCA dispare. Despre impozitul pe cifra de afaceri pentru bănci nu se vorbeşte în document. Se introduce o taxă nouă, „exit tax“

♦ Programul reaminteşte că în 2027 granturile PNRR dispar, dobânzile rămân ridicate, cheltuielile cu apărarea cresc (cheltuieli cu SAFE). Iar indexarea pensiilor şi sprijinirea ţintită a populaţiei vulnerabile şi eliminarea IMCA trebuie să încapă în aceeaşi ecuaţie, spune programul de guvernare.

Astfel că este nevoie de modernizarea sistemului finanţelor publice, după cum urmează:

♦ IMCA dispare de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025. Guvernul nu va promova niciun act care să amâne, să suspende sau să modifice eliminarea lui.  Deşi impozitul pe cifra de afaceri a companiilor dispare, programul nu vorbeşte despre impozitul pe cifra de afaceri a băncilor (4%, mult peste ce plăteau com­paniile din afara sistemului bancar), ceea ce ar putea însemna că acest impozit rămâne.

♦ Guvernul introduce o taxă nouă, Impozitare la ieşire (exit tax).

„Introducem un mecanism de taxare la ieşire, conform standardelor şi legislaţiei europene şi internaţionale, care asigură impozitarea câştigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenţei fiscale sau al activităţii economice în alte jurisdicţii.“

Potrivit regulilor din UE, taxa se aplică în momentul în care o companie îşi mută activele sau rezidenţa fiscală dintr-un stat în alt stat. La noi, scopul este ca România să impoziteze valoarea generată pe teritoriul său înainte ca profiturile finale să fie realizate şi încasate în străinătate.

♦ Control strict al angajamentelor: Nicio cheltuială nouă neprevăzută în buget. Achiziţiile care nu sunt urgente se amână, iar creditele neutilizate se realocă de la ordonatorii care nu execută.

♦ Cheltuielile cu personalul bugetar vor urma traiectoria consolidării fiscal-bugetare multianuale: de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, potrivit programului de guvernare. Legea salarizării unitare care ar urma să fie adoptată în 2027 va respecta acest plafon asumat, spune documentul. Precizarea este bună pentru că legea trebuia să fie adoptată în 2026. Dar actorii sociali nu au dorit o reaşezare a salariilor în cadrul anvelopei existente, ci au cerut ca inechităţile să fie eliminate prin noi fonduri de la buget. Comisia Europeană s-a opus pentru că suma pretinsă însemna 12 mld. lei anual, adică 0,6% din PIB, ceea ce ar fi inversat traseul consolidării fiscale. Legea nu a fost adoptată, iar România a pierdut 700 mil. euro din PNRR, din această cauză.

 

Finanţarea deficitului şi datoria publică

♦ Datoria guvernamentală revine pe traiectoria de sustenabilitate prin respec­tarea ţintelor şi a angajamentelor asumate în Planul bugetar-structural pe termen mediu, în concordanţă cu regulile fiscal-bugetare europene, potrivit programului.

„Necesarul de finanţare al administraţiei centrale şi locale se asigură predictibil, cu costuri şi riscuri minime, iar piaţa internă a titlurilor de stat se dezvoltă în continuare. Pe măsură ce dezinflaţia se confirmă şi consolidarea fiscală este livrată, curba randamentelor se ajustează, cu reducerea costurilor de finanţare.“

♦ „Mai multă finanţare în lei, pe măsură ce deficitul scade, pentru a reduce riscul valutar. Finanţare netă echilibrată între sursele interne şi externe, bază de investitori diversificată şi instrumente derivate de acoperire a riscurilor.“

♦ Titluri de stat pentru populaţie: Programele Tezaur şi Fidelis continuă. Românii au investit până acum 75 mld. lei în titluri de stat, aminteşte documentul.

♦ Dobânzile la datoria publică sunt estimate la aproximativ 3% din PIB în 2026 şi 2027, iar livrarea consolidării fiscale trebuie să conducă la scăderea acestora ca pondere în PIB.

 

Efortul de consolidare în 2027–2028

♦ „În perioada 2027–2028 efortul consolidării vine în principal din partea de cheltuieli – eficientizare, prioritizare şi reducerea risipei – şi din colectare mai bună. Veniturile cresc prin lărgirea bazei impozabile, revizuirea, pe bază de evaluare, a facilităţilor şi conformare mai bună; principiul cotei unice se menţine. Consolidarea este inteligentă, prietenoasă cu creşterea economică şi echitabilă: rata de creştere nominală a cheltuielilor nete, anuală şi cumulată, nu depăşeşte valorile maxime stabilite prin decizia Consiliului ECOFIN, iar măsurile adoptate nu reduc potenţialul economiei pe termen lung. România reduce deficitul fără să îşi afecteze dezvoltarea pe termen mediu şi lung.“

 

Regula cheltuielilor permanente

♦ Nu va exisa nici cheltuială permanentă nouă fără sursă permanentă de finanţare sau fără economii echivalente, potrivit programului.

♦ Analiza de raţionalizare a cheltuielilor se va extinde la toate marile sisteme publice, cu criterii de performanţă şi economii structurale integrate în construcţia bugetară.

♦ Administraţia va fi reorganizată: „Comasăm agenţiile cu atribuţii suprapuse şi ocupăm posturile vacante doar în dome­niile prioritare. Banii publici urmează per­for­manţa. Alocările către instituţii, pro­grame şi companii de stat depind de indi­ca­tori de performanţă şi de rezultate mă­surabile“.

♦ Programele ineficiente sau redundante cu fondurile europene, BEI ori BERD se restructurează, se comasează sau se închid. Programele noi pornesc doar după o evaluare ex ante şi se reevaluează la trei ani.

♦ Subvenţiile se acordă numai pe bază de indicatori de performanţă şi plan de restructurare. „Excludem cheltuielile fără le­gătură cu obiectivul: bonusuri nelegate de performanţă, autoturisme de lux, beneficii administrative excesive. Contractele de performanţă se generalizează în mana­gementul companiilor de stat“, potrivit sursei citate.

♦ Măsurile noi de sprijin sunt ţintite, pe bază de testare a veniturilor sau de criterii de vulnerabilitate, şi au sursă de finanţare. Orice sprijin nou va avea impact bugetar estimat, durată limitată şi verificarea eligibilităţii.

 

Stimularea economiei şi sprijinirea mediului privat

♦ Potrivit programului de guvernare, creşterea economică din 2027–2028 trebuie să vină din investiţii private şi producţie locală. Statul ar urma să intervină acolo unde piaţa nu finanţează singură sau unde interesul strategic o cere, cu reguli transparente, competitive şi evaluate.

♦ Trei scheme de ajutor de stat, dedicate producţiei locale, tehnologiilor avansate şi diasporei, au fost aprobate în cursul anului 2026. Implementarea acestora urmăreşte mobilizarea capitalului privat, atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă, potrivit sursei citate.

♦ Pentru investiţii de peste 100 mil. euro vor exista scheme individuale de ajutor de stat.

♦ Pentru parcurile industriale şi tehnologice va fi lanstă o schemă cu fonduri europene pentru dezvoltarea lor. „Schemele recurente ale Ministerului Finanţelor vor încuraja amplasarea investiţiilor productive în aceste parcuri“, potrivit programului.

♦ Pentru industria de apărare, firmele româneşti vor intra în lanţurile de aprovizionare finanţate prin SAFE, cu sprijinul schemei dedicate investiţiilor productive în apărare.

♦ În energie, vor fi finanţate investiţii în producţie, reţele şi stocare prin Fondul pentru Modernizare, BID.

 

Piaţa de capital

♦ „Dezvoltăm piaţa de capital ca sursă alternativă de finanţare pentru companiile româneşti şi ca instrument prin care economisirea internă este orientată către investiţii în economia reală. O piaţă de capital dezvoltată finanţează companiile româneşti mai ieftin şi pune economiile românilor la lucru în economia reală.“

♦ Documentul susţine că va sprijini listarea companiilor private şi dezvoltarea Pieţei de Creştere pentru IMM-uri, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru pregătirea companiilor pentru listare şi reducerea costurilor administrative asociate accesului pe piaţa de capital. De asemenea şi companiile de stat pot vinde pachete minoritare.

♦ Guvernul va urmări şi va sprijini cadrul prin care fondurile de pensii, fondurile de investiţii şi alţi investitori instituţionali pot finanţa într-o măsură mai mare companiile, infrastructura şi proiectele de dezvoltare din România, „cu respectarea cerinţelor prudenţiale şi de diversificare“.

♦ „Dezvoltăm piaţa de obligaţiuni corporative, fondurile de investiţii şi alte instrumente de finanţare prin piaţa de capital, astfel încât companiile româneşti să aibă alternative reale la creditarea bancară.“

♦ „Dezvoltăm programele Fidelis şi instrumentele de economisire şi investiţii şi simplificăm accesul populaţiei la piaţa de capital, concomitent cu măsuri de educaţie financiară şi protecţie a investitorilor. „

 

Legea societăţilor comerciale 31/1991 va fi modificată

♦ Programul promite că guvernul va adopta un pachet legislativ care să reducă cu minimum 25% sarcinile administrative şi cu minimum 30% termenele de autorizare, faţă de nivelul de referinţă măsurat la începutul mandatului (pentru sarcinile administrative, prin metoda costului standard).

♦ Documentul anunţă modificarea legii societăţilor comerciale, 31/1991, în sensul „modernizării ei“. Astfel, va fi introdusă notificarea în locul autorizaţiei pentru activităţile cu risc scăzut, aprobarea tacită şi eliminarea avizelor emise în lanţ.

♦ „Aplicăm efectiv legea prevenirii, eliminăm cerinţele naţionale care depăşesc minimul european (achiziţii publice, ghiduri de finanţare) şi operaţionalizăm contul unic al firmei.“

♦ „Eliminăm codurile CAEN din actele constitutive şi din certificatul de înregistrare; ele rămân declarate la registrul comerţului şi disponibile în scop statistic şi pentru analize economice.“

♦ „Promovăm inspecţii bazate pe evaluarea riscurilor la ANPC, ANSVSA şi celelalte autorităţi de control, pentru controale proporţionale şi predictibile.“

♦ Documentul mai promite introducerea de termene obligatorii pentru plata obligaţiilor statului către companii, concomitent cu recuperarea arieratelor datorate bugetelor publice. Astfel, cererile de plată din programele Ministerului Economiei se evaluează în maximum 30 de zile, iar obligaţiile certe şi exigibile ale statului către companii se achită în maximum 90 de zile, în limita creditelor bugetare aprobate şi pe baza unei programări transparente a plăţilor.

 

Pensii, salarii şi venituri

♦ Documentul prevede indexarea pensiilor, dar nu în totalitate cu inflaţia şi cu 50% din creşterea economică cum cere legea pensiilor, ci cu câţi bani va avea guvernul. Legea pensiilor a fost suspendată de guvernul Bolojan pentru că guvernul nu avea bani pentru această indexare (12 mld. lei în 2026).

♦ „Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare şi respectarea contribuţiei celor care au muncit. Urmărim ca veniturile pensionarilor să ţină pasul cu evoluţia costului vieţii. Fundamentăm costurile şi asigurăm resursele, cu respectarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului şi a datoriei publice.“

♦ În bugetul pentru 2027 va fi inclus un pachet de solidaritate pentru persoanele şi familiile afectate de creşterea preţurilor şi a facturilor la energie, cu atenţie pentru familiile cu 3 sau mai mulţi copii, familiile monoparentale, veteranii şi persoanele cu dizabilităţi. „Sprijinul este orientat după venituri şi nevoi, temporar şi adaptat resurselor disponibile, cu limitarea presiunilor inflaţioniste şi respectarea consolidării fiscale.“

♦ Salariul minim brut pe economie va fi majorat.

♦ În 2027 va fi elaborată o  nouă lege a salarizării în sistemul public.

„Corectăm prioritar inechităţile. Dar orice majorare generală este condiţionată de spaţiul fiscal validat de Ministerul Finanţelor.“

♦ Părintele care revine voluntar la muncă va păstra indemnizaţia de creştere a copilului încă 6 luni, dacă revine când copilul are între 6 şi 12 luni, sau încă 3 luni, dacă revine după vârsta de 12 luni, fără stimulent de inserţie în această perioadă şi cu regimul mai favorabil pentru copilul cu dizabilităţi, precum şi pentru ca bunicii angajaţi să poată prelua concediul, cu acordul părinţilor.

♦ Subvenţia de 2.250 lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinţi cu trei sau mai mulţi copii, cu obligaţia păstrării raportului de muncă cel puţin 12 luni după subvenţie va fi menţinută.

♦ „În limita traiectoriei de deficit asumate şi cu măsuri compensatorii echivalente, scutim de contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) mamele cu copii sub 2 ani şi a veteranilor de război.“

 

Autostrăzi, drumuri şi siguranţă rutieră

♦ Vom avea peste 2.000 km de autostrăzi şi drumuri expres până în 2028, promite programul.

♦ Şantierelor începute cu bani din PNRR vor continua, chiar şi în condiţiile în care fondurile europene au fost suspendate din cauza nerespectării termenelor.

„Proiectele care au depăşit termenul de eligibilitate al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) la 31 august 2026 continuă cu finanţare din Programul Transport 2021–2027, Mecanis­mul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Euro­peană de Investiţii (BEI) şi buget naţional, fără costuri de conservare sau sistare.“

 

Managementul privat la stat

♦ Potrivit programului, în cel mult 6 luni va fi finalizată selecţia competitivă, conform OUG nr. 109/2011, a conducerilor şi consiliilor de administraţie ale companiilor de stat (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM, ROMATSA, administraţiile portuare şi celelalte). Interimatele nu vor mai depăşi termenele legale, iar contractele de mandat au indicatori de performanţă evaluaţi şi publicaţi anual. În 12 luni, fiecare companie va fi încadrată într-un regim strategic asumat: dezvoltare, listare minoritară, atragere de investitori sau monopol natural.

♦ Prin lege vor fi delimitate atribuţiile CNAIR şi CNIR, vor fi comasate cele cinci administraţii portuare şi de căi navigabile în două (Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Administraţia Unică a Dunării).

♦ Va fi înfiinţat un minister o structură specializată pentru proiecte de parteneriat public-privat şi concesiuni, cu asistenţă tehnică de la instituţiile financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC).

„Aceasta elaborează analizele de rentabilitate şi asigură încadrarea statistică favorabilă a proiectelor (fără impact asupra datoriei publice), cu obiectivul de a semna cel puţin trei contracte majore până în 2028, pentru obiective precum Terminalul 2 Otopeni, terminale portuare, spaţii de servicii pe autostrăzi şi noduri intermodale.“

 

Energie

♦ Programul promite 5.800 MW de capacităţi noi până la sfârşitul lui 2027: 3.600 MW din surse regenerabile şi circa 2.200 MW pe gaze naturale, în principal centralele de la Mintia şi Iernut.

♦ Protecţia actuală a consumatorilor casnici de gaze rămâne până în martie 2027 şi se evaluează în trimestrul IV 2026, odată estimările de producţie din Neptun Deep. „Pe baza evaluării, liberalizarea predictibilă a pieţei gazelor şi trecerea la sprijinul ţintit se fac etapizat, după un calendar anunţat din timp, fără şoc de preţ.“