<p><span lang=”X-NONE”>În</span><span lang=”EN-US”> urma cu aproape patru decenii se prabuseau regimurile comuniste din Europa de Est si se dezmembra fosta Uniune Sovietica. România traia entuziasmul regasirii libertatii si democratitei. Oamenii de rand zambeau si asteptau timpuri mai bune. Acele timpuri au sosit, dar numai pentru unii. </span></p> <p><span lang=”EN-US”>Între timp, omenirea s-a reasezat cumva, dar a ramas tot stramba. </span><span lang=”X-NONE”>S-a prăbușit </span><span lang=”EN-US”>comunismul stalinist</span><span lang=”X-NONE”>și </span><span lang=”EN-US”>intial </span><span lang=”X-NONE”>Rusia a intrat în declin, dar și-a revenit</span><span lang=”EN-US”> si a redevenit puternica si agresiva</span><span lang=”X-NONE”>. China s-a </span><span lang=”EN-US”>schimbat si ea radical; s-a </span><span lang=”X-NONE”>dezvoltat economic </span><span lang=”EN-US”>in mod </span><span lang=”X-NONE”>neașteptat de rapid și az</span><span lang=”EN-US”>i este</span><span lang=”X-NONE”> o mare putere. </span><span lang=”EN-US”>Statele Unite</span><span lang=”EN-US”> </span><span lang=”EN-US”>au ramas principala putere mondiala</span><span lang=”X-NONE”>,</span><span lang=”EN-US”> dar in ultima vreme</span><span lang=”EN-US”></span><span lang=”EN-US”> politica internationala a Americii </span><span lang=”X-NONE”>par</span><span lang=”EN-US”>e</span><span lang=”EN-US”></span><span lang=”X-NONE”> confuza si fara </span><span lang=”EN-US”>obiective clare</span><span lang=”X-NONE”>. </span><span lang=”EN-US”></span></p> <p><span lang=”EN-US”>În anii din urma</span><span lang=”X-NONE”> a izbucnit </span><span lang=”EN-US”>si </span><span lang=”X-NONE”>războiul </span><span lang=”EN-US”>nedeclarat dar letal </span><span lang=”X-NONE”>din Ucraina iar Europa Occidentală </span><span lang=”EN-US”>impinge</span><span lang=”X-NONE”> Kievul la luptă </span><span lang=”EN-US”>impotriva Rusiei </span><span lang=”X-NONE”>„până la victorie finală”! Ce înseamnă însă… „victorie finală”? Va sta Moscova cu mâinile încrucișate și va accepta să fie ocupată și dezarmată? </span></p> <p><span lang=”X-NONE”>Vă reamintesc avertismentul brutal dar ferm, lansat </span><span lang=”EN-US”>recent</span><span lang=”X-NONE”> de </span><span lang=”EN-US”>Vladimir </span><span lang=”X-NONE”>Putin, </span><span lang=”EN-US”>și citez</span><span lang=”X-NONE”>: <i>„Rusia deține arme nucleare fără egal și avertizează Occidentul să fie conștient de acest lucru”.</i> </span></p> <p><span lang=”X-NONE”>Pe de altă parte, vor rămâne China și </span><span lang=”EN-US”>alte tari importante ale </span><span lang=”X-NONE”>lumii, indiferente față de o posibilă conflagrație mondială? </span></p> <p><span lang=”X-NONE”>Și cum problemele nu vin niciodată singure, s-a „reaprins” și Orientul Mijlociu. Israelul a reacționat în forță, a ocupat Gaza, a atacat Libanul și, în ultima vreme, a luat în vizor Turcia. Pentru a se pune la adăpost, Turcia lui Erdogan a semnat un pact militar cu Arabia Saudită și </span><span lang=”EN-US”>cu</span><span lang=”X-NONE”> Pakistanul</span><span lang=”EN-US”>, tara </span><span lang=”X-NONE”>care detine arme nucleare. </span><span lang=”EN-US”>Treptat, speranta intr-o convietuire pasnica intre sisteme politice diferite, care mijea in primii ani ai deceniului 1990, s-a destramat si s-a ajuns din nou la confruntari armate reale si potentiale.</span></p> <p align=”center”><span lang=”EN-US”>***</span></p> <div> <p><span lang=”EN-US”>În prezent, r</span><span lang=”X-NONE”>ăzboiul dintre Israel și America pe de o parte, și Iran, sprijinit de Moscova și Beijing pe de alta, reprezintă un </span><span lang=”EN-US”>nou </span><span lang=”X-NONE”>pas către o </span><span lang=”EN-US”>mare inclestare</span><span lang=”X-NONE”>. De mai mulți ani, Israelul </span><span lang=”EN-US”>cere </span><span lang=”X-NONE”>Americ</span><span lang=”EN-US”>ii sa</span><span lang=”X-NONE”> atac</span><span lang=”EN-US”>e Iranul si face aluzie chiar</span><span lang=”EN-US”> </span><span lang=”X-NONE”>la arme</span><span lang=”X-NONE”> </span><span lang=”X-NONE”>nucleare. „<i>Dacă Statele Unite nu </i></span><i><span lang=”EN-US”>vor </span></i><i><span lang=”X-NONE”>ataca, vom ataca noi</span></i><span lang=”X-NONE”>”, susțin liderii israelieni. </span></p> <p><span lang=”X-NONE”>Situația geopolitica mondială</span><span lang=”EN-US”> est</span><span lang=”X-NONE”>e gravă; starea </span><span lang=”EN-US”>socio-</span><span lang=”X-NONE”>politică din Statele Unite este confuză; Europa Occidentală se sufocă economic și social; Orientul Mijlociu fierbe; </span><span lang=”EN-US”>si </span><span lang=”X-NONE”>Iranul este gata să explodeze. Pe deasupra, unii din </span><span lang=”EN-US”>marii</span><span lang=”X-NONE”> lideri</span><span lang=”EN-US”> a</span><span lang=”X-NONE”>i</span><span lang=”EN-US”>lumii</span><span lang=”X-NONE”> sunt pe punctul să-și piardă pozițiile</span><span lang=”EN-US”>, puterea,</span><span lang=”X-NONE”> și poate chiar și libertatea. Netanyahu, de exemplu, este </span><span lang=”X-NONE”> </span><span lang=”X-NONE”>nepopular în țara sa și </span><span lang=”EN-US”>crede probabil ca </span><span lang=”X-NONE”>singura lui scăpare ar fi să recurgă la un atac asupra Iranului. Cât de mult îl apreciază lumea largă s-a văzut recent la Organizația Națiunilor Unite, unde majoritatea diplomaților au părăsit ședința forum</span><span lang=”EN-US”>ului</span><span lang=”EN-US”></span><span lang=”EN-US”> mondial </span><span lang=”X-NONE”>când acesta a luat cuvântul. </span><span lang=”EN-US”>  </span></p> <p><span lang=”EN-US”>În Statele Unite, p</span><span lang=”X-NONE”>reședintele Donald Trump și-a pierdut </span><span lang=”EN-US”>si el </span><span lang=”X-NONE”>o mare parte din susținători, inclusiv dintre membrii de vârf ai </span><span lang=”EN-US”>P</span><span lang=”X-NONE”>artidului Republican. Aceștia au înțeles că presiunile economice la care sunt supuși americanii în urma cheltuieli</span><span lang=”EN-US”>lor </span><span lang=”X-NONE”>militare, vor duce aproape sigur la pierderea </span><span lang=”EN-US”>unor</span><span lang=”X-NONE”> mandate parlamentare la alegerile </span><span lang=”EN-US”>din noiembrie</span><span lang=”X-NONE”>. Dacă cetățenii </span><span lang=”EN-US”>americani </span><span lang=”X-NONE”>de rând sunt îngrijorați de costul crescând al vieții, senatorii și deputații se tem de pierderea fotoliilor din Congres. </span></p> <p><span lang=”EN-US”>Presedintele Donald </span><span lang=”X-NONE”>Trump este conștient de acest lucru și e </span><span lang=”EN-US”>preocupat </span><span lang=”X-NONE”>de consecințe. El a anunțat deja că îi pregătește o mare „surpriză” Iranului, pe care îl amenință cu distrugere totală. În acest sens, a ordonat mișcări de trupe și echipamente militare în apropiere de Iran. Între timp, Trump a discutat și cu Putin, dar teatrul militar european rămâne neclar. </span><span lang=”EN-US”>El cere Europei Occidentale sa se ralieze complet pozitiei Americii in conjunctura internationala actuala. Europa ramane insa divizata. Altfel, </span><span lang=”X-NONE”>Trump e cunoscut ca fiind imprevizibil, dar </span><span lang=”EN-US”>unii analisti sustin ca acum el </span><span lang=”X-NONE”>se „joacă cu focul”. Din foc ies însă scântei, care uneori nu mai pot fi oprite și de data aceasta „scânteile” ar putea fi atomice.</span></p> <p><span lang=”EN-US”>Ultimele luni ale acestui an sunt</span><span lang=”X-NONE”> nesigure, poate chiar</span><span lang=”EN-US”> explozive</span><span lang=”X-NONE”>. Unii analiști militari, inclusiv colonelul </span><span lang=”EN-US”>american </span><span lang=”X-NONE”>Douglas MacGregor, sunt de părere că un atac major împotriva Iranului este iminent și că un asemenea act poate atrage după sine consecințe catastrofale. Într-una din ultimele sale postări, colonelul s-a întreb</span><span lang=”EN-US”>at</span><span lang=”X-NONE”> nedumerit: </span></p> <p><i><span lang=”X-NONE”>„La Academia Militară am învățat că opțiunea nucleară este ultima opțiune și se recurge la ea numai în cazuri excepționale, ca de exemplu, amenințarea iminentă a țării. Cine amenință America în </span></i><i><span lang=”EN-US”>aceste </span></i><i><span lang=”X-NONE”>zile?”</span></i></p> <p><span lang=”X-NONE”>Și este de asemenea interesant faptul că în recenta sa vizită la Lourd, în Franța, Papa Leo XIV, primul papă American din istorie, a cerut tuturor religiilor, să se unească și să lupte pentru pace. Se teme și el </span><span lang=”EN-US”>de</span><span lang=”X-NONE”>ceva</span><span lang=”EN-US”>;</span><span lang=”X-NONE”>ceea ce noi nu știm?</span></p> <p><span lang=”EN-US”>Si pe deasupra, in </span><span lang=”X-NONE”>ultima vreme, administrația Trump a demis mai mulți lideri militari și a promovat cadre noi</span><span lang=”EN-US”>; cadre </span><span lang=”X-NONE”>pe care analiștii le consideră obediente. Întrebarea este însă, în ce scop? </span></p> <p><span lang=”X-NONE”>Iar eu îmi pun o singură întrebare: <i>Dacă indiferent din ce motive, un lider civil aflat la conducerea lumii, ordonă un atac nuclear, cum va reacționa generalul care va trebui să apese pe buton?</i> Consecințele nu mai trebuie explicate. Sunt amplu analizate de jurnaliști independenți și obiectivi, între care de cunoscutul reporter de televiziune Tucker Carlson.</span></p> <p><span style=”font-weight: bold;”><span lang=”EN-US”>Prof. Dr. </span><span lang=”X-NONE”>Nicolae Dima, </span><span lang=”EN-US”></span></span></p> <p><span style=”font-weight: bold;”><i><span lang=”EN-US”>19</span><span lang=”X-NONE”> octombrie 2026, USA</span></i></span></p></div>