<div>Aflată la București pentru a participa la „2026 Rule of Law Forum”, președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din România a fost o traumă pentru țara noastră și un șoc pentru toată lumea, potrivit <a href=”http://www.gandul.ro/actualitate/sefa-comisiei-de-la-venetia-considera-ca-anularea-alegerilor-din-romania-a-fost-o-trauma-pentru-tara-noastra-21039893″ target=”_blank”>Gândul</a>.</div> <div><br /> </div> <div>„Cea mai recentă experiență din România privind anularea alaerilor prezidențiale din 2024 a fost o ocazie foarte importantă pentru Comisia de la Veneția de a reflecta asupra noilor provocări care pot afecta securitatea statelor, precum și toate sistemele noastre democratice (…) <span style=”font-weight: bold;”>Anularea alegerilor a fost o traumă pentru țară</span>, dar și o experiență pentru noi pentru că ne-a deschis ochii asupra amenințărilor la adresa noastră. În România, a existat un risc real în ceea ce privește libertatea de a alege a votanților. În acel moment a fost un șoc pentru toată lumea. Am înțeles că astfel de lucruri se pot întâmpla oriunde.”, a declarat președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, în cadrul dezbaterii „Rule of law Forum”.</div> <div><br /> </div> <div>Întrebată cum se poate reconstrui încrederea în instituțiile statului, în astfel de momente, Cartabia a spus că acest lucru „nu se poate face peste noapte”, potrivit <a href=”http://hotnews.ro/anularea-alegerilor-din-romania-a-fost-un-soc-insa-am-inteles-ceva-spune-sefa-comisiei-de-la-venetia-2381054″ target=”_blank”>Hotnews</a>.</div> <div><br /> </div> <div>„Cred, în general, când vorbim despre încredere, cel mai bun lucru este să explicăm. Nu este suficient să facem ceea ce este bine în ceea ce privește percepția noastră. <span style=”font-weight: bold;”>Este important ca oamenii să înțeleagă de ce o decizie a fost luată. Trebuie deschidere, trebuie să explicăm</span>”, a mai precizat Cartabia.</div> <div> </div> <div> <div>Marta Cartabia a vorbit, de asemenea, despre alte noi provocări la adresa statului de drept, între care puterea exercitată de actori privați prin intermediul algoritmilor și al platformelor digitale.</div> <div><br /> </div> <div>„Permiteți-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aș dori să scot în evidență trei aspecte. Primul – <span style=”font-weight: bold;”>puterea fără limite</span>. Limitele juridice ale exercitării puterii – indiferent de cine o deține, inclusiv autoritățile alese – sunt inerente democrației și constituie, de fapt, o precondiție pentru funcționarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanța și însăși existența unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înțelese. O cultură difuză a puterii nelimitate și necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor și al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale și de către actori privați ale căror decizii afectează milioane de cetățeni în moduri adesea invizibile și opace. Acest lucru ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele țări au ieșit dintr-o perioadă de regres democratic – chiar aici, în Europa – și întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituțiile afectate”, a spus Marta Cartabia.</div> <div><br /> </div> <div>În opinia sa, regresul statului de drept are și o cauză legată de mentalitatea potrivit căreia majoritatea care câștigă alegerile poate impune deciziile sale fără să țină cont de opoziție și de minorități, fără să le includă în procesul de deliberare.</div> <div><br /> </div> <div>„<span style=”font-weight: bold;”>Această mentalitate contravine principiului statului de drept și reprezintă o înfrângere pentru democrație.</span> Este adevărat că alegerile libere și corecte conferă legitimitate guvernelor, însă nu trebuie să uităm că în majoritatea țărilor rata absenteismului la vot este extrem de ridicată, iar tinerii sunt, de cele mai multe ori, cei care aleg să nu se prezinte la urne. Este vorba despre aceiași tineri care protestează în multe țări din Europa – inclusiv în Italia – și din întreaga lume, cerând guvernelor să ia în considerare problemele lor, îngrijorările legate de viitor și solicitările pe care le au, și să răspundă acestora. O țară democratică, guvernată de statul de drept, nu poate rămâne surdă la vocea tinerei generații și nu poate perpetua mentalitatea conform căreia ‘câștigătorul ia totul”, a mai declarat șefa Comisiei de la Veneția, conform <a href=”http://agerpres.ro/justitie/2026/10/20/marta-cartabia-anularea-alegerilor-prezidentiale-din-romania-un-prilej-de-reflectie-pentru-comisia-d–1604869″ target=”_blank”>Agerpres</a>.</div></div>