Guvernul Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului. Executivul a primit 280 de voturi „pentru”, din

UPDATE: Cabinetul condus de premierul Luca Niculescu a fost investit oficial de Parlament cu 280 de voturi pentru şi 58 contra. Guvernul avea nevoie de 233 de voturi.

„Este un moment important pentru România, ieşim din aproape 6 luni de criză. În această seară vom organiza prima şedinţă de guvern, România nu mai poate aştepta”, a spus noul premier după anunţarea rezultatului votului.

Ce spune Ilie Bolojan, preşedintele PNL

Premierul interimar Ilie Bolojan a acuzat, marţi, PSD că încearcă să invoce o „grea moştenire” pentru a-şi justifica eventualele eşecuri la guvernare. În Parlament, acesta a lansat critici dure la adresa social-democraţilor, deşi a anunţat că PNL va vota învestirea Guvernului Luca Niculescu.

În discursul susţinut în plenul reunit al Parlamentului, Ilie Bolojan a acuzat PSD şi AUR că au provocat o criză politică prin demiterea fostului guvern, fără să ofere ulterior o alternativă viabilă.

„Au trecut peste cinci luni de când PSD şi AUR au demis iresponsabil un guvern care lupta din greu să redreseze România. De atunci, guvernul interimar, cu mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie, a luptat să ţină România pe linia de plutire. În acest timp, cei care au doborât guvernul nu au reuşit să ofere nicio soluţie viabilă”, a declarat Bolojan.

Acesta a criticat şi desemnările făcute de preşedintele României pentru funcţia de premier, susţinând că, dintre cele patru propuneri, doar cea a lui Siegfried Mureşan a reflectat voinţa politică exprimată de partide în urma consultărilor.

Bolojan: PNL va da un vot de necesitate, fără să intre la guvernare

Premierul interimar a explicat că liberalii au decis să susţină învestirea Guvernului Niculescu pentru a evita prelungirea blocajului politic şi agravarea problemelor din serviciile publice.

„Continuăm criza politică sau o închidem? Politic, pentru PNL ar fi simplu să voteze împotrivă. Când îl auzi pe domnul Grindeanu, îţi dai seama ce greu îţi este”, a afirmat Bolojan.

Acesta a avertizat că o criză prelungită ar putea afecta funcţionarea serviciilor de bază, inclusiv activitatea unităţilor de primiri urgenţe.

„De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcţii, nu pretindem în schimb decât menţinerea direcţiei României. Şi nu suntem şantajaţi, ca să fie clar pentru toată lumea”, a declarat premierul interimar.

Bolojan a insistat că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greşit.

„PNL nu va împinge România spre colaps doar pentru a demonstra că unii au greşit. Oamenii nu trebuie să sufere pentru iresponsabilitatea unor lideri politici”, a adăugat acesta.

Atac la PSD: Nu există nicio grea moştenire

Ilie Bolojan a respins anticipat eventualele justificări ale PSD privind problemele economice pe care le-ar putea întâmpina noul Guvern.

„PSD deja inventează o grea moştenire cu care să-şi acopere incapacitatea de a onora promisiunile mincinoase. Să fie clar, nu există nicio grea moştenire. Bugetul este stabilizat”, a susţinut premierul interimar.

Acesta a afirmat că problemele structurale ale statului au fost generate în mare parte de politicile PSD din ultimii ani şi a cerut viitorului Executiv să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare.

„Românii au plătit un preţ pentru corectarea dezechilibrelor. Aveţi bunul-simţ să nu stricaţi ceea ce s-a corectat în aceste 15 luni”, a transmis Bolojan.

Totodată, premierul interimar a precizat că responsabilitatea pentru deciziile viitorului Executiv va aparţine PSD şi premierului desemnat.

„Din momentul învestirii, răspunderea pentru conducerea ţării aparţine noului guvern PSD şi premierului desemnat de preşedintele României. Cine conduce guvernul răspunde pentru ceea ce face, fără paravane”, a afirmat acesta.

Critici la adresa miniştrilor propuşi pentru Muncă, Sănătate şi Justiţie

Bolojan a criticat şi componenţa viitorului Cabinet, susţinând că unii dintre miniştrii propuşi au făcut parte din fostul său guvern şi nu au reuşit să rezolve problemele din domeniile pe care le-au coordonat.

În privinţa Ministerului Muncii, premierul interimar a reproşat întârzierea elaborării legii salarizării unitare, susţinând că România a pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv.

La Sănătate, Bolojan a acuzat lipsa unor măsuri pentru rezolvarea problemelor structurale şi a invocat blocarea unor şantiere, inclusiv a unor investiţii din Bistriţa şi Sectorul 4 al Capitalei.

De asemenea, acesta a criticat activitatea de la Ministerul Justiţiei, susţinând că fostul ministru nu şi-a asumat iniţierea proiectului privind pensiile magistraţilor.

„Aceleaşi ministere, aceleaşi persoane, oameni care nu-şi asumă nimic şi care fug de orice răspundere. Nu aveţi nicio şansă, domnule Luca Niculescu, să rezolvaţi probleme structurale de tipul celor din sănătate, cele legate de salarizarea unitară sau cele privind sumele imorale pentru magistraţi”, a declarat Bolojan.

Premierul interimar a lansat critici şi la adresa Ministerului Transporturilor, acuzând existenţa unor lucrări supracontractate cu peste 300% şi susţinând că domeniul ar fi fost transformat într-o zonă de influenţă politică a lui Sorin Grindeanu.

„Am aşteptări scăzute faţă de acest guvern”

Bolojan a afirmat că nu are încredere în capacitatea PSD de a pune în aplicare reformele anunţate în programul de guvernare.

„De aceea am aşteptări scăzute faţă de acest guvern. Este acelaşi PSD care a blocat reforma statului pentru că un stat reformat nu mai poate fi controlat ca o feudă”, a susţinut premierul interimar.

Acesta a avertizat că adevăratul test pentru social-democraţi nu va fi programul prezentat în Parlament, ci modul în care vor conduce efectiv ţara.

„Testul pentru PSD nu e programul de guvernare, că nu l-au respectat niciodată, din păcate, ci guvernarea efectivă. PSD are experienţă, promisiuni frumoase, pe care apoi le uită şi le sabotează în practică”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a acuzat PSD şi de schimbarea poziţiei faţă de unele măsuri economice, invocând vânzarea unor pachete de acţiuni ale companiilor de stat şi majorarea TVA.

„Au ţipat luni de zile că majorarea TVA era evitabilă şi că s-ar fi opus acesteia. Mint. Pentru că era inevitabilă”, a declarat acesta.

Bolojan a încheiat prin a preciza că PNL va intra în opoziţie şi va monitoriza activitatea viitorului Executiv.

„PNL intră în opoziţie cu aceeaşi obligaţie asumată şi la guvernare: să apere interesul public, legea bunului-simţ şi să fie un factor de modernizare a României. Vom urmări fiecare pas al guvernării şi vom sancţiona fiecare derapaj”, a transmis Ilie Bolojan.

Parlamentul s-a reunit marţi, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Premierul desemnat îşi prezintă programul de guvernare şi echipa de miniştri în faţa deputaţilor şi senatorilor, înaintea votului decisiv. Cabinetul are nevoie de cel puţin 233 de voturi pentru a prelua puterea, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă şanse ridicate să obţină majoritatea necesară.

---

 

Ce spune George Simion, preşedintele AUR, înaintea votului

Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu va vota pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu, făcând apel şi către liderul PNL, Ilie Bolojan, să nu susţină viitorul Executiv. „Cu ce vă au la mână? Cu ce vă şantajează?”, a spus liderul AUR.

George Simion a anunţat marţi, în cadrul plenului reunit că AUR nu va vota Guvernul propus de Luca Niculescu şi a făcut apel către toţi parlamentarii „cu coloană vertebrală” să respingă această propunere.

„O să primiţi din partea AUR pentru acest nou guvern marionetă. Acelaşi număr cât aţi primit şi pentru cele anterioare. Zero. Noi nu suntem trădători, cum sunt alţii care comentează, dar nu prea se prezintă. Fac un apel către toţi parlamentarii cu coloană vertebrală. Sunt câţiva şi pe la liberali şi o să conteze foarte mult fiecare cum votează. Nu vă murdăriţi şi nu votaţi acest guvern. Nu va face decât să continue sărăcirea populaţiei”, a declarat George Simion.

Liderul AUR s-a adresat direct lui Ilie Bolojan, preşedintele PNL, căruia i-a cerut să nu susţină Cabinetul propus pentru Palatul Victoria şi să îşi asume o decizie radicală în acest sens.

„Trebuie să fim oneşti cu cei care ne susţin. Domnule Bolojan, mă uit în ochii dumneavoastră. Cu ce vă au la mână? Cu ce vă şantajează? Nu vă mai ascundeţi în spatele unor cuvinte mari, pe care le-am auzit şi de la domnul Grindeanu mai devreme, responsabilitate, stabilitate. Ce faceţi voi aici se cheamă trădare”, a continuat liderul AUR.

George Simion a criticat prelungirea crizei politice, subliniind că alegerile anticipate ar reprezenta în continuare cea mai bună soluţie pentru schimbarea aritmeticii parlamentare.

„Ce faceţi voi de cinci luni de zile este să încercaţi să daţi aspirine unui pacient bolnav de cancer care are nevoie urgentă de operaţie. Dacă vouă vă e frică de popor şi de alegeri, înseamnă că acolo este răspunsul pe care îl tot căutăm de cinci luni”, a mai spus liderul AUR.

Parlamentul s-a reunit marţi, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Premierul desemnat îşi prezintă programul de guvernare şi echipa de miniştri în faţa deputaţilor şi senatorilor, înaintea votului decisiv. Cabinetul are nevoie de cel puţin 233 de voturi pentru a prelua puterea.

---

 

Premierul desemnat Luca Niculescu a cerut marţi votul de încredere al Parlamentului pentru noul Guvern, avertizând că România traversează nu doar o criză bugetară, ci şi „o criză a modelului său de dezvoltare”. În discursul susţinut în plenul reunit, Niculescu a promis indexarea pensiilor din 2027. 

Pensiile din România vor fi indexate începând cu anul 2027, după ce valoarea punctului de referinţă a fost îngheţată timp de doi ani consecutivi. Anunţul a fost făcut marţi de premierul desemnat Luca Niculescu, în discursul susţinut în Parlament la votul de învestire a noului Guvern. Majorările nu vor fi însă necondiţionate: acestea vor depinde de evoluţia deficitului bugetar, iar Executivul promite şi măsuri suplimentare pentru pensionarii cu venituri mici.

Premierul desemnat a recunoscut că statul nu poate compensa imediat pierderile de putere de cumpărare acumulate de populaţie, dar a promis că persoanele vulnerabile vor avea prioritate în politicile sociale ale noului Executiv.

„Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligaţia să îi protejăm pe cei mai vulnerabili şi să construim condiţiile refacerii veniturilor reale”, a declarat Luca Niculescu în Parlament.

„Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudenţă şi în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse şi gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin ţintit”, a precizat premierul desemnat.

Pe lângă indexare, Luca Niculescu a promis măsuri de sprijin ţintit pentru pensionarii cu venituri reduse.

În discursul din Parlament, acesta a inclus printre beneficiarii unor viitoare intervenţii şi familiile cu venituri mici, precum şi gospodăriile afectate de costul energiei.

Premierul desemnat nu a precizat dacă sprijinul pentru pensionari va consta în plăţi unice, ajutoare acordate periodic sau alte forme de asistenţă socială.

De asemenea, nu au fost anunţate pragurile de venit pentru acordarea eventualelor ajutoare şi nici numărul estimat al beneficiarilor.

Indexarea anunţată pentru 2027 vine după doi ani consecutivi în care autorităţile au suspendat aplicarea mecanismului obişnuit de majorare a pensiilor.

Noua lege a pensiilor, Legea 360/2023, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, a introdus valoarea punctului de referinţă (VPR), utilizată la calcularea pensiilor din sistemul public.

În septembrie 2024, valoarea punctului de referinţă a fost stabilită la 81 de lei.

Potrivit regulilor prevăzute de lege, acest indicator ar fi trebuit să fie majorat anual, în luna ianuarie, în funcţie de inflaţie şi de evoluţia salariului mediu brut real.

Guvernul a decis însă să suspende indexarea pentru anul 2025, prin Ordonanţa de urgenţă 156/2024, cunoscută drept ordonanţa-trenuleţ.

Ulterior, prin Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, autorităţile au decis să menţină valoarea punctului de referinţă la 81 de lei şi în anul 2026.

Astfel, deşi legislaţia stabilea un mecanism de actualizare periodică, valoarea folosită la calcularea pensiilor a rămas neschimbată în ambii ani.

Îngheţarea nu a însemnat că nicio pensie individuală nu putea fi modificată, ci că nu s-a aplicat majorarea generală a valorii punctului de referinţă.

În acelaşi timp, inflaţia a continuat să afecteze puterea de cumpărare, astfel încât menţinerea pensiilor la acelaşi nivel nominal a însemnat o diminuare a valorii lor reale.

Potrivit Legii 360/2023, valoarea punctului de referinţă trebuie actualizată anual pe baza a doi indicatori economici: rata medie anuală a inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut.

În situaţia în care unul dintre indicatori este negativ, legea prevede utilizarea celui pozitiv. Dacă ambii indicatori sunt negativi, valoarea punctului de referinţă rămâne neschimbată.

Legislaţia conţine şi limite privind procentul de majorare, în raport cu evoluţia veniturilor din contribuţii sociale şi a inflaţiei.

Aplicarea acestor dispoziţii, suspendată în 2025 şi 2026, este prevăzută să fie reluată în 2027.

Cu toate acestea, declaraţia lui Luca Niculescu introduce o rezervă importantă: majorările vor fi realizate „cu prudenţă şi în limitele traiectoriei deficitului”.

Următoarea etapă importantă va fi pregătirea bugetului pentru anul 2027, identificată de Luca Niculescu drept una dintre urgenţele noului Guvern.

Documentul va trebui să reflecte resursele alocate sistemului public de pensii şi să clarifice impactul financiar al măsurilor sociale promise.

Reluarea indexării pensiilor va reprezenta una dintre provocările bugetare ale viitorului Guvern, în condiţiile în care autorităţile trebuie să reducă deficitul şi să asigure finanţarea altor cheltuieli importante.

Luca Niculescu a avertizat în Parlament că datoria publică a depăşit 60% din PIB şi că aproape un leu din zece încasat de stat este folosit pentru plata dobânzilor.

„Statul îşi va reduce mai întâi propriile cheltuieli şi risipa din agenţii şi companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecţi”, a afirmat acesta.

Premierul desemnat a anunţat şi o regulă pe care intenţionează să o aplice în gestionarea bugetului: nicio cheltuială permanentă nu va putea fi aprobată fără identificarea unei surse permanente de finanţare şi fără avizul Ministerului Finanţelor.

Niculescu a promis că viitorul Executiv va continua reducerea deficitului, prin eficientizarea cheltuielilor, îmbunătăţirea colectării fiscale şi combaterea marii evaziuni.

„Stabilitatea bugetară este necesară. Dar nu putem face asta sacrificând nivelul de trai al românilor”, a declarat premierul desemnat.

---

 Pentru guvernul propus vor vota PSD (128 de voturi), PNL (77 de voturi), UDMR (31 de voturi) şi minorităţile (17 voturi). În total, 253 de voturi. Dar ar putea primi mai multe de atât, având în vedere că în Parlament sunt 22 de neafiliaţi care ar putea vota pentru guvern. Împotrivă vor vota AUR şi USR. Nu ştim ce vor face grupurile parlamentare mai mici, POS sau S.O.S., dar nu ar fi de mirare ca unii parlamentari de aici să voteze pentru.

PNL şi UDMR au semnat acorduri pe timp limitat cu premierul desemnat. PNL, până la trecerea bugetului pe 2027 (dar nu va depune o moţiune de cenzură până în martie viitor), iar UDMR pe şase luni.

O parte a miniştrilor propuşi au fost audiaţi ieri de comisiile de specialitate şi au primit ok-ul. O altă parte vor fi audiaţi în această dimineaţă.

 Învestitura a devenit mai probabilă ca un eşec după ce PNL a anunţat că va vota pentru guvern. Dar că acest vot este doar unul de obligaţie, pentru că România are nevoie de un buget pentru 2027.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, a semnat cu preşedintele PNL şi premier la final de mandat Ilie Bolojan un acord, pe o perioadă limitată, până la votarea legii bugetului pe 2027. Documentul conţine o serie de condiţii pentru sprijin, între primele dintre acestea fiind menţinerea consolidării fiscale, cu un deficit bugetar de maximum 5,3% din PIB, în 2027. Programul de guvernare care va fi votat astăzi împreună cu echipa de miniştri prevede un deficit bugetar de 5,2% din PIB, în anul ce vine. Şi promite cumva să continue consolidarea fiscală, motivând că o reducere a deficitului de la 9% din PIB în 2024 la 6% din PIB anul acesta este deja o realizare majoră: „România nu îşi poate permite să piardă progresele obţinute la jumătatea drumului“.

Bolojan a spus că va iniţia oricând o moţiune de cenzură dacă măsurile guvernului deraiază de la program: „PNL nu dă un cec în alb“. Chiar dacă guvernul trece, vom avea un executiv minoritar susţinut doar de cele 128 de voturi ale PSD (27% din Parlament). Va avea, prin urmare, nevoie să negocieze orice proiect pe care-l va iniţia.

Din cele 18 portofolii ministeriale, 12 aparţin PSD, celelalte fiind ocupate de independenţi.

Programul lui Luca Niculescu (122 de pagini) este cvasiidentic cu cel al lui Ilie Bolojan. Are mai multe promisiuni sociale, pe care spune că le va acoperi cu o administraţie mai suplă şi prin extinderea bazei de venituri ce vor fi generate printr-o mai bună colectare la buget.

 Moţiunea de cenzură care a condus, la 5 mai, la căderea guvernului Bolojan s-a numit: „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a activelor strategice“.

La capitolul pieţe de capital din programul de guvernare al premierului propus este scris însă: „Susţinem listarea companiilor private şi dezvoltarea Pieţei de Creştere pentru IMM-uri, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru pregătirea companiilor pentru listare şi reducerea costurilor administrative asociate accesului pe piaţa de capital“. Planul de guvernare mai susţine indexarea pensiilor. Potrivit legii pensiilor însă, pensiile sunt indexate cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea economică. Guvernul Bolojan a suspendat aplicarea legii pentru că, dacă nu ar fi făcut-o, ar fi avut nevoie de 12 mld. lei pentru indexări, bani pe care nu-i avea. În 2027, nu ar mai fi putut să o facă pentru că deja, din inflaţie, pensionarii au pierdut un sfert din creşterea de venituri obţinută în 2024. Guvernul Niculescu nu promite întoarcerea la lege, anume indexarea cu inflaţia, ci spune că vom avea „o indexare prudentă“.

„Statul reduce mai întâi propriile cheltuieli, risipa şi privilegiile, lărgeşte baza de impozitare prin combaterea evaziunii şi revizuirea facilităţilor şi a regimurilor preferenţiale şi nu adaugă poveri contribuabililor corecţi. În acelaşi timp, persoanele vulnerabile – pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse, gospodăriile afectate de costul energiei – sunt protejate prin măsuri de sprijin social ţintit, pe bază de testare a veniturilor, cu obiectivul refacerii treptate a puterii lor de cumpărare, pe măsura spaţiului fiscal“, promite programul guvernului, program ce va fi supus astăzi votului Parlamentului.

 

Guvernul Niculescu: 18 ministere (12 ale PSD)
Finanţe:
Alexandru Nazare (independent)

Transporturi:
Ovidiu Popa (PSD)

Dezvoltare:
Alexandru Stoica (PSD)

Interne şi vicepremier:
Marian Neacşu (PSD)

Investiţii şi Proiecte Europene:
Mihai Ghigiu (PSD)

Economie:
Daniel Zamfir (PSD)

Energie:
Dumitru Chisăliţă (independent)

Digitalizare şi Inteligenţă Artificială:
Costinel Dumitru (independent)

Agricultură:
Florin Barbu (PSD)

Muncă:
Petre Manole (PSD)

Apărare:
Ştefan-Radu Oprea (PSD)

Justiţie:
Radu Marinescu (PSD)

MAE:
Sebastian Neculăescu (independent)

Mediu:
Natalia Intotero (PSD)

Sănătate:
Alexandru Rogobete (PSD)

Educaţie şi Cercetare:
Sorin Costreie (independent)

Învăţământ preuniversitar:
Sorin Ionescu (PSD)

Cultură:
Ioana Ciocan (independent)