[analyse_image type=”featured” src=”https://vol.monitorulsv.ro/articole/2026/10/19/712ca14f-c350-45c7-8d6b-ce05daee0fe6-qpumw1920h1440.jpg”]
Vineri, 16 octombrie 2026, Sala de lectură „Valentina Vranău” a Bibliotecii Municipale „George Bodea” din Câmpulung Moldovenesc a găzduit lansarea volumului de proză Școala de gangsteri, apărut la Editura „Iuni Smart” din Vicovu de Jos, semnat de scriitorul și jurnalistul sucevean Constantin Severin, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni și al Uniunii Scriitorilor din România.
Manifestarea culturală, moderată de prof. Nicoleta Bogoș, managerul bibliotecii, a beneficiat de prezentarea de carte susținută de scriitorul și jurnalistul Neculai Roșca. În deschiderea întâlnirii, gazda i-a adresat mulțumiri autorului pentru că a dat curs invitației de a-și lansa noul volum în mijlocul iubitorilor de literatură din Câmpulung Moldovenesc, exprimându-și convingerea că asemenea întâlniri pot lăsa în urma lor o amprentă de bine și de frumos în viața comunității.
Dincolo de rolul său de moderator, Nicoleta Bogoș s-a dovedit a fi un interlocutor implicat, care a transformat prezentarea într-un dialog viu, construit pe marginea propriei lecturi. Parcurgând romanul în zilele premergătoare evenimentului, aceasta și-a formulat impresiile, a ridicat întrebări menite să aprofundeze înțelegerea textului și să lumineze, pentru public, câteva dintre semnificațiile sale mai puțin evidente. Intervențiile sale au demonstrat că o carte poate fi prezentată cu adevărat atunci când cel care o aduce în fața cititorilor intră el însuși în dialog cu lumea ei.
Înainte de a pătrunde în universul romanului, moderatoarea a evocat personalitatea complexă a lui Constantin Severin, un creator care nu s-a limitat la literatură și jurnalism, ci s-a afirmat și în domeniul artelor plastice, fiind un apreciat pictor sucevean. A amintit, totodată, activitatea sa jurnalistică la publicații importante din Suceava, precum și colaborările, în calitate de jurnalist de investigație, cu posturile de radio BBC și Europa Liberă.
Pornind chiar de la titlul volumului, Nicoleta Bogoș a atras atenția asupra unei posibile capcane de interpretare. La prima vedere, Școala de gangsteri ar putea sugera un roman polițist, poate chiar povestea unor adolescenți porniți pe calea infracționalității. Lectura i-a dezvăluit însă o perspectivă diferită, mult mai complexă, în care noțiunea de gangster capătă sensuri ce depășesc cadrul obișnuit al prozei polițiste.
Moderatoarea a remarcat că autorul a proiectat în personajele sale fragmente din propria experiență, din preocupările artistice și din interogațiile sale filosofice, construind o narațiune în care metafora și reflecția ocupă un loc aparte. Fascinată de figura lui Mihai Hanganu, intelectualul care ajunge să conducă o bandă, aceasta a stăruit asupra raportului dintre ficțiune și realitate, întrebându-l pe autor în ce măsură personajul își găsește rădăcinile în lumea concretă și cât aparține libertății creatoare. Citind pasaje din volum, Nicoleta Bogoș a adus în atenția celor prezenți întrebările pe care le-a descoperit în paginile cărții, întrebări deopotrivă sociale, profesionale și politice, care invită cititorul să privească dincolo de suprafața întâmplărilor.
Continuându-și expunerea, aceasta a evidențiat una dintre temele de profunzime ale romanului: complexitatea câștigării libertății și a instaurării democrației, realități care nu se lasă înțelese într-o singură cheie. Libertatea și democrația sunt trăite diferit de fiecare om, în funcție de propriile aspirații, de luptele purtate și de pierderile suferite. În acest peisaj al transformărilor, cartea surprinde și tentația multora de a străbate viața pe căi facile, de a obține rapid bunăstarea și de a-și construi ascensiunea fără efortul pe care îl presupune o existență așezată pe valori autentice.
Sunt adevăruri pe care, poate, nu le cunoaștem îndeajuns sau pe care preferăm să nu le privim în toată complexitatea lor. Romanul lui Constantin Severin le aduce în fața cititorului, provocându-l să reflecteze asupra societății, asupra libertății și asupra felului în care oamenii aleg să-și croiască drumul prin viață. Prin bogăția temelor și forța imaginilor sale, volumul ar putea constitui, a apreciat moderatoarea, punctul de plecare pentru realizarea unui film fascinant.
Prezentarea propriu-zisă a volumului i-a revenit scriitorului și jurnalistului Neculai Roșca, care și-a asumat rolul de ghid prin universul literar al cărții, pornind de la o mărturisire sinceră. La primirea volumului de la prietenul său Constantin Severin, pe care avea să-l sprijine ulterior și în procesul de editare, însuși titlul Școala de gangsteri îi trezise nedumeriri, conducându-l spre presupunerea că avea în față un roman polițist. Lectura i-a risipit însă această primă impresie, dezvăluindu-i o construcție narativă mult mai amplă și mai profundă.
În opinia sa, titlul s-a dovedit a fi unul „acoperitor” pentru subiectul tratat, o formulă inspirată, capabilă să atragă cititorul și să-i stârnească interesul, asemenea unui veritabil titlu cârlig. Dincolo de aparența unei narațiuni polițiste sau a unui thriller, Neculai Roșca a descoperit un roman al literaturii în sensul deplin al cuvântului, în care valoarea artistică nu se rezumă la succesiunea întâmplărilor și la desfășurarea acțiunii. La capătul lecturii, a ajuns astfel la concluzia că titlul ales de Constantin Severin este nu doar incitant, ci și pe deplin potrivit universului pe care îl dezvăluie.
Continuându-și analiza, prezentatorul a evidențiat profunzimea personajelor și forța descriptivă a prozei, capabilă să-l prindă pe cititor în mrejele sale și să-l țină aproape de carte până la ultima pagină. Romanul nu este, a subliniat acesta, o simplă înșiruire a faptelor și acțiunilor personajelor, ci un tablou literar al unei perioade complicate din istoria recentă a României, surprinsă prin experiențe și realități particulare ale Bucovinei.
În această perspectivă, Neculai Roșca a conturat și profilul moral al autorului, un scriitor care a refuzat să păstreze tăcerea în fața lucrurilor pe care le-a cunoscut și pe care le-a considerat contrare mersului firesc al societății. Într-o perioadă în care România abia se desprinsese de jugul comunist, Constantin Severin a ales să privească lucid realitățile din jur și să le supună întrebărilor incomode ale conștiinței. Astfel, literatura sa depășește granițele ficțiunii propriu-zise, devenind și o formă de mărturisire asupra unei lumi aflate în căutarea propriului drum.
În momentul dedicat cuvântului autorului, Constantin Severin a deschis o fereastră spre laboratorul său de creație, dezvăluind împrejurările care au stat la originea romanului Școala de gangsteri. Prozatorul a mărturisit că punctul de plecare l-au constituit realitățile cunoscute în anii în care a lucrat ca jurnalist de investigație, experiențe care i-au oferit nu doar materia faptică a narațiunii, ci și prilejul unor reflecții asupra lumii infracționale și a mecanismelor sale de funcționare.
Cartea își are, de altfel, rădăcinile într-un serial jurnalistic intitulat Școala de gangsteri de la Vicov, publicat în primii ani de după Revoluție în cotidianul Monitorul de Suceava. În acele articole, Constantin Severin descria modurile de operare tot mai sofisticate ale unor grupări infracționale românești, implicate în spargeri de bănci în Germania, ale căror metode îi uimeau pe poliţiştii germani. Autorul a evocat și confruntările pentru controlul teritoriilor dintre aceste grupări și rețele infracționale mai vechi, provenite din Albania, Serbia și Rusia. Dincolo de spectaculozitatea faptelor, asemenea experiențe aveau să-i ofere materialul din care urma să se nască o construcție literară de mai mare profunzime.
Pentru a da coerență acestei lumi ficționale, Constantin Severin a ales figura lui Mihai Hanganu, personaj inspirat de o persoană reală, căreia i-a conferit însă o identitate literară proprie. În roman, Hanganu este un fost ofițer al structurilor de informații ale României, ajuns să coordoneze o grupare de crimă organizată. Dar portretul său nu se rezumă la experiența celui care a cunoscut mecanismele puterii și ale clandestinității. Autorul a mărturisit că și-a proiectat în acest personaj o parte din propria personalitate, împletindu-i profilul cu preocupările sale artistice și filosofice.
Această mărturisire luminează una dintre dimensiunile aparte ale romanului: încercarea prozatorului de a pătrunde cât mai adânc în conștiința personajelor pe care le creează, de a le înțelege resorturile interioare și de a le conferi o viață credibilă, dincolo de simpla succesiune a faptelor. Realitatea jurnalistică devine astfel punct de plecare pentru o explorare a omului, a contradicțiilor sale și a raportului complicat dintre identitate și propriile alegeri.
Destinul lui Mihai Hanganu conduce această explorare spre un deznodământ tragic. Așa cum a dezvăluit autorul, personajul nu reușește, în cele din urmă, să fugă de el însuși și alege să-și pună capăt vieții. Dincolo de finalitatea dramatică a acțiunii, această încheiere poate fi citită ca expresia unei confruntări fără ieșire cu propria conștiință, cu trecutul și cu identitatea pe care omul nu o poate abandona asemenea unei haine.
Astfel, prin mărturisirea lui Constantin Severin, Școala de gangsteri ni se dezvăluie ca o transfigurare literară a unor realități cunoscute de autor în activitatea sa jurnalistică, și totodată, ca o încercare de a înțelege omul din spatele personajului, cu zbaterile, contradicțiile și limitele sale. Iar întâlnirea dintre documentul realității și libertatea ficțiunii conferă romanului o perspectivă care depășește convențiile prozei polițiste.
Interesul stârnit de dezvăluirile autorului s-a reflectat și în întrebările venite din partea publicului, cei prezenți dorind să afle în ce măsură spectaculoasele întâmplări din roman își găsesc corespondentul în realitate sau dacă, pe alocuri, imaginația prozatorului a depășit limitele faptelor posibile. Discuțiile au prilejuit evocarea unor experiențe asemănătoare de către persoane care s-au confruntat, într-un fel sau altul, cu asemenea situații dificile, readucând în atenție pierderea controlului asupra unor fenomene infracționale de către instituțiile statului chemate să le combată, precum și corupția extinsă care a marcat România acelor ani și ale cărei urmări continuă să suscite îngrijorări și astăzi.
Că întâlnirea și-a atins unul dintre scopurile sale esențiale – acela de a trezi interesul pentru lectură și reflecție –, a dovedit-o și gestul celor mai mulți dintre participanți, care au dorit să achiziționeze volumul, pentru a continua, în liniștea lecturii personale, dialogul cu lumea și întrebările romanului Școala de gangsteri.
Lansarea romanului lui Constantin Severin a fost astfel, o invitație la reflecție asupra unei realități pe care literatura o readuce în fața conștiinței noastre. Dacă ficțiunea ne captivează prin forța personajelor și a întâmplărilor, adevărurile pe care le lasă să se întrevadă ne îndeamnă să nu uităm că, dincolo de paginile unei cărţi, istoria este trăită de oameni, cu toate consecințele faptelor și ale alegerilor lor.
Vasile Aioanei
Vineri, 16 octombrie 2026, Sala de lectură „Valentina Vranău” a Bibliotecii Municipale „George Bodea” din Câmpulung Moldovenesc a găzduit lansarea volumului de proză Școala de gangsteri, apărut la Editura „Iuni Smart” din Vicovu de Jos, semnat de scriitorul și jurnalistul sucevean Constantin Severin, membru al Societății Scriitorilor Bucovineni și al Uniunii Scriitorilor din România.
Manifestarea culturală, moderată de prof. Nicoleta Bogoș, managerul bibliotecii, a beneficiat de prezentarea de carte susținută de scriitorul și jurnalistul Neculai Roșca. În deschiderea întâlnirii, gazda i-a adresat mulțumiri autorului pentru că a dat curs invitației de a-și lansa noul volum în mijlocul iubitorilor de literatură din Câmpulung Moldovenesc, exprimându-și convingerea că asemenea întâlniri pot lăsa în urma lor o amprentă de bine și de frumos în viața comunității.
Dincolo de rolul său de moderator, Nicoleta Bogoș s-a dovedit a fi un interlocutor implicat, care a transformat prezentarea într-un dialog viu, construit pe marginea propriei lecturi. Parcurgând romanul în zilele premergătoare evenimentului, aceasta și-a formulat impresiile, a ridicat întrebări menite să aprofundeze înțelegerea textului și să lumineze, pentru public, câteva dintre semnificațiile sale mai puțin evidente. Intervențiile sale au demonstrat că o carte poate fi prezentată cu adevărat atunci când cel care o aduce în fața cititorilor intră el însuși în dialog cu lumea ei.
Înainte de a pătrunde în universul romanului, moderatoarea a evocat personalitatea complexă a lui Constantin Severin, un creator care nu s-a limitat la literatură și jurnalism, ci s-a afirmat și în domeniul artelor plastice, fiind un apreciat pictor sucevean. A amintit, totodată, activitatea sa jurnalistică la publicații importante din Suceava, precum și colaborările, în calitate de jurnalist de investigație, cu posturile de radio BBC și Europa Liberă.
Pornind chiar de la titlul volumului, Nicoleta Bogoș a atras atenția asupra unei posibile capcane de interpretare. La prima vedere, Școala de gangsteri ar putea sugera un roman polițist, poate chiar povestea unor adolescenți porniți pe calea infracționalității. Lectura i-a dezvăluit însă o perspectivă diferită, mult mai complexă, în care noțiunea de gangster capătă sensuri ce depășesc cadrul obișnuit al prozei polițiste.
Moderatoarea a remarcat că autorul a proiectat în personajele sale fragmente din propria experiență, din preocupările artistice și din interogațiile sale filosofice, construind o narațiune în care metafora și reflecția ocupă un loc aparte. Fascinată de figura lui Mihai Hanganu, intelectualul care ajunge să conducă o bandă, aceasta a stăruit asupra raportului dintre ficțiune și realitate, întrebându-l pe autor în ce măsură personajul își găsește rădăcinile în lumea concretă și cât aparține libertății creatoare. Citind pasaje din volum, Nicoleta Bogoș a adus în atenția celor prezenți întrebările pe care le-a descoperit în paginile cărții, întrebări deopotrivă sociale, profesionale și politice, care invită cititorul să privească dincolo de suprafața întâmplărilor.
Continuându-și expunerea, aceasta a evidențiat una dintre temele de profunzime ale romanului: complexitatea câștigării libertății și a instaurării democrației, realități care nu se lasă înțelese într-o singură cheie. Libertatea și democrația sunt trăite diferit de fiecare om, în funcție de propriile aspirații, de luptele purtate și de pierderile suferite. În acest peisaj al transformărilor, cartea surprinde și tentația multora de a străbate viața pe căi facile, de a obține rapid bunăstarea și de a-și construi ascensiunea fără efortul pe care îl presupune o existență așezată pe valori autentice.
Sunt adevăruri pe care, poate, nu le cunoaștem îndeajuns sau pe care preferăm să nu le privim în toată complexitatea lor. Romanul lui Constantin Severin le aduce în fața cititorului, provocându-l să reflecteze asupra societății, asupra libertății și asupra felului în care oamenii aleg să-și croiască drumul prin viață. Prin bogăția temelor și forța imaginilor sale, volumul ar putea constitui, a apreciat moderatoarea, punctul de plecare pentru realizarea unui film fascinant.
Prezentarea propriu-zisă a volumului i-a revenit scriitorului și jurnalistului Neculai Roșca, care și-a asumat rolul de ghid prin universul literar al cărții, pornind de la o mărturisire sinceră. La primirea volumului de la prietenul său Constantin Severin, pe care avea să-l sprijine ulterior și în procesul de editare, însuși titlul Școala de gangsteri îi trezise nedumeriri, conducându-l spre presupunerea că avea în față un roman polițist. Lectura i-a risipit însă această primă impresie, dezvăluindu-i o construcție narativă mult mai amplă și mai profundă.
În opinia sa, titlul s-a dovedit a fi unul „acoperitor” pentru subiectul tratat, o formulă inspirată, capabilă să atragă cititorul și să-i stârnească interesul, asemenea unui veritabil titlu cârlig. Dincolo de aparența unei narațiuni polițiste sau a unui thriller, Neculai Roșca a descoperit un roman al literaturii în sensul deplin al cuvântului, în care valoarea artistică nu se rezumă la succesiunea întâmplărilor și la desfășurarea acțiunii. La capătul lecturii, a ajuns astfel la concluzia că titlul ales de Constantin Severin este nu doar incitant, ci și pe deplin potrivit universului pe care îl dezvăluie.
Continuându-și analiza, prezentatorul a evidențiat profunzimea personajelor și forța descriptivă a prozei, capabilă să-l prindă pe cititor în mrejele sale și să-l țină aproape de carte până la ultima pagină. Romanul nu este, a subliniat acesta, o simplă înșiruire a faptelor și acțiunilor personajelor, ci un tablou literar al unei perioade complicate din istoria recentă a României, surprinsă prin experiențe și realități particulare ale Bucovinei.
În această perspectivă, Neculai Roșca a conturat și profilul moral al autorului, un scriitor care a refuzat să păstreze tăcerea în fața lucrurilor pe care le-a cunoscut și pe care le-a considerat contrare mersului firesc al societății. Într-o perioadă în care România abia se desprinsese de jugul comunist, Constantin Severin a ales să privească lucid realitățile din jur și să le supună întrebărilor incomode ale conștiinței. Astfel, literatura sa depășește granițele ficțiunii propriu-zise, devenind și o formă de mărturisire asupra unei lumi aflate în căutarea propriului drum.
În momentul dedicat cuvântului autorului, Constantin Severin a deschis o fereastră spre laboratorul său de creație, dezvăluind împrejurările care au stat la originea romanului Școala de gangsteri. Prozatorul a mărturisit că punctul de plecare l-au constituit realitățile cunoscute în anii în care a lucrat ca jurnalist de investigație, experiențe care i-au oferit nu doar materia faptică a narațiunii, ci și prilejul unor reflecții asupra lumii infracționale și a mecanismelor sale de funcționare.
Cartea își are, de altfel, rădăcinile într-un serial jurnalistic intitulat Școala de gangsteri de la Vicov, publicat în primii ani de după Revoluție în cotidianul Monitorul de Suceava. În acele articole, Constantin Severin descria modurile de operare tot mai sofisticate ale unor grupări infracționale românești, implicate în spargeri de bănci în Germania, ale căror metode îi uimeau pe poliţiştii germani. Autorul a evocat și confruntările pentru controlul teritoriilor dintre aceste grupări și rețele infracționale mai vechi, provenite din Albania, Serbia și Rusia. Dincolo de spectaculozitatea faptelor, asemenea experiențe aveau să-i ofere materialul din care urma să se nască o construcție literară de mai mare profunzime.
Pentru a da coerență acestei lumi ficționale, Constantin Severin a ales figura lui Mihai Hanganu, personaj inspirat de o persoană reală, căreia i-a conferit însă o identitate literară proprie. În roman, Hanganu este un fost ofițer al structurilor de informații ale României, ajuns să coordoneze o grupare de crimă organizată. Dar portretul său nu se rezumă la experiența celui care a cunoscut mecanismele puterii și ale clandestinității. Autorul a mărturisit că și-a proiectat în acest personaj o parte din propria personalitate, împletindu-i profilul cu preocupările sale artistice și filosofice.
Această mărturisire luminează una dintre dimensiunile aparte ale romanului: încercarea prozatorului de a pătrunde cât mai adânc în conștiința personajelor pe care le creează, de a le înțelege resorturile interioare și de a le conferi o viață credibilă, dincolo de simpla succesiune a faptelor. Realitatea jurnalistică devine astfel punct de plecare pentru o explorare a omului, a contradicțiilor sale și a raportului complicat dintre identitate și propriile alegeri.
Destinul lui Mihai Hanganu conduce această explorare spre un deznodământ tragic. Așa cum a dezvăluit autorul, personajul nu reușește, în cele din urmă, să fugă de el însuși și alege să-și pună capăt vieții. Dincolo de finalitatea dramatică a acțiunii, această încheiere poate fi citită ca expresia unei confruntări fără ieșire cu propria conștiință, cu trecutul și cu identitatea pe care omul nu o poate abandona asemenea unei haine.
Astfel, prin mărturisirea lui Constantin Severin, Școala de gangsteri ni se dezvăluie ca o transfigurare literară a unor realități cunoscute de autor în activitatea sa jurnalistică, și totodată, ca o încercare de a înțelege omul din spatele personajului, cu zbaterile, contradicțiile și limitele sale. Iar întâlnirea dintre documentul realității și libertatea ficțiunii conferă romanului o perspectivă care depășește convențiile prozei polițiste.
Interesul stârnit de dezvăluirile autorului s-a reflectat și în întrebările venite din partea publicului, cei prezenți dorind să afle în ce măsură spectaculoasele întâmplări din roman își găsesc corespondentul în realitate sau dacă, pe alocuri, imaginația prozatorului a depășit limitele faptelor posibile. Discuțiile au prilejuit evocarea unor experiențe asemănătoare de către persoane care s-au confruntat, într-un fel sau altul, cu asemenea situații dificile, readucând în atenție pierderea controlului asupra unor fenomene infracționale de către instituțiile statului chemate să le combată, precum și corupția extinsă care a marcat România acelor ani și ale cărei urmări continuă să suscite îngrijorări și astăzi.
Că întâlnirea și-a atins unul dintre scopurile sale esențiale – acela de a trezi interesul pentru lectură și reflecție –, a dovedit-o și gestul celor mai mulți dintre participanți, care au dorit să achiziționeze volumul, pentru a continua, în liniștea lecturii personale, dialogul cu lumea și întrebările romanului Școala de gangsteri.
Lansarea romanului lui Constantin Severin a fost astfel, o invitație la reflecție asupra unei realități pe care literatura o readuce în fața conștiinței noastre. Dacă ficțiunea ne captivează prin forța personajelor și a întâmplărilor, adevărurile pe care le lasă să se întrevadă ne îndeamnă să nu uităm că, dincolo de paginile unei cărţi, istoria este trăită de oameni, cu toate consecințele faptelor și ale alegerilor lor.
Vasile Aioanei
[analyse_source url=”https://www.monitorulsv.ro/constantin-severin-si-lumea-in-care-realitatea-devine-literatura_e8ce25/”]