Dinamica războiului se schimbă la ușa României: riscurile escaladării în Marea Neagră și noile ținte ale…

Istoricul Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, a explicat la Digi24 mizele atacurilor din Marea Neagră în contextul în care, dincolo de riscurile de securitate, există și riscuri cu privire la comerț și la transportul maritim, care ar putea duce la o criză similară cu cea din Strâmtoarea Ormuz.

Armand Goșu a afirmat că rutele comerciale sunt cele vizate, în primul rând, de Rusia, pentru că țara „vrea să întrerupă, să blocheze orice schimburi comerciale pe care intenționează să le facă Ucraina. Fie ca Ucraina să exporte cereale către piețele internaționale, în primul rând către Egipt, principala destinație a cerealelor ucrainiene, fie ca în porturile ucrainiene, Odesa, mă refer la conglomeratul Odesa, pentru că acolo sunt de fapt trei porturi, fie pe brațul Chilia, Ismail, Reni, să nu ajungă cumva motorină, diverse materiale, poate și muniții, poate și altceva, să nu cumva să poată ajunge. În felul ăsta, Rusia blochează orice tentativă, orice legătură a Ucrainei cu restul lumii”, a explicat istoricul.

În plus, Moscova mai are și obiectivul de a testa țările membe NATO și alianța.

„E vorba de România, Bulgaria și Turcia, dar în primul rând de România, pentru că România este cea mai apropiată de teatrul de operații și cele mai multe atacuri de acest fel s-au desfășurat fie în apropierea apelor teritoriale ale României, fie chiar în apele teritoriale ale României. Ceea ce sigur pune niște probleme juridice. Pentru că o navă atacată în apele teritoriale ale României ar fi echivalentul unui automobil lovit de o dronă undeva în județul Constanța sau în județul Brăila. Și atunci de văzut care va fi reacția autorităților române și vedem că acum 24h sau 30h, autoritățile române au ripostat, au ridicat de la sol avioane F-16 care au doborât drone rusești în spațiul aerian al României”, a spus Goșu.

Între timp, Ucraina întețește atacurile asupra obiectivelor de infrastructură petrolieră a Rusiei, dar și asupra centrelor de date.

„Kievul are în vedere blocarea unor activități ale populației acolo. Trebuie să știți că internetul din Rusia este, să zicem, fără să fie internet suveran, cum intenționa Putin, să construiască, să-l limiteze… Cea mai mare parte a providerilor, a unităților de stocare erau pe teritoriul Rusiei. Problema e că acolo erau toate foarte concentrate și era o chestiune de timp pentru ucrainieni, care deja au drone pe care le pot direcționa și către aceste centre, să le lovească. Sigur că a produs un mare deranj. Și nu doar în Rusia, ci în tot fostul spațiu sovietic, inclusiv în Republica Moldova, care folosea masiv Yandex. […]

Trebuie să ținem seama de faptul că Rusia a fost până de curând, presupun, mult mai digitalizată decât România. Acolo, acum 15 ani s-a introdus masiv, pur și simplu, noua generație aproape că nu mai știa cum arată banii, dintr-odată s-au trezit că nu mai funcționează telefoanele, că nu mai poți să plătești cu telefonul. Și atunci a trebuit să meargă să scoată bani lichizi, cash, să vadă cum arată, în sfârșit, rublele. Ori asta a creat un stres teribil pentru populație. Acum sigur că nu se compară ca impact extern, mai ales pe relația cu America, cu lovirea rafinăriilor de petrol sau a terminalelor petrolifere, cum a fost ieri dimineață în cazul de la Sankt Petersburg”, a explicat istoricul.

„Într-adevăr, a produs o oarecare nervozitate și la Washington și în alte părți. Dar nervozitate degeaba, pentru că pe acolo nu se exportă și motorină. Principalul terminal prin care se exportă motorină este cel de la Primorsk”, a subliniat Armand Goșu, referindu-se la atacurile ucrainene asupra terminalelor petroliere rusești.

Editor : Ș.R.