Avertismentul unui general NATO. România ar putea fi nevoită să reintroducă serviciul militar obligatoriu…

România se confruntă cu o rezervă operațională îmbătrânită și depășită moral, ale cărei cadre și soldați au depășit vârstele optime pentru un conflict modern, o vulnerabilitate scoasă în evidență și de exercițiile MOBEX.

Generalul Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est,

atrage atenția că tergiversarea măsurilor bazate pe voluntariat și posibilele economii ascunse făcute la bugetul Apărării ar putea forța, în cele din urmă, o revenire nedorită și costisitoare la stagiul militar obligatoriu.

Generalul
(r) Virgil Bălăceanu spune că pe lângă faptul că legislația este greu adaptată necesităților,
Guvernul Bolojan a întârziat să semneze una dintre cele mai
importante legi, vitale pentru primenirea rezervei militare
îmbătrânite a României. Astfel, o lege importantă ar fi fost
încălcată, susține generalul. Legea nr. 5 din 9 ianuarie 2026 a
introdus în Legea nr. 446/2006 cadrul legal pentru serviciul militar
voluntar în termen. Conform articolului 13¹, programul se adresează
femeilor și bărbaților cu vârste între 18 și 35 de ani care nu
au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.

Pregătirea
militară de bază poate dura până la patru luni, iar participanții
primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale
medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat. Cu toate acestea, după aproape 10 luni această
lege nu a fost validată de ministrul Apărării, deși conform
legislației în vigoare avea la dispoziție 90 de zile ca să o
facă.

Adevărul:
Exercițiile MOBEX au relevat faptul că România are militari în
rezervă în vârstă, ceea ce ar putea să constituie o mare
problemă, într-un ipotetic scenariu de criză. Cât de gravă este,
de fapt, situația și cum s-a ajuns aici?

Generalul
Virgil Bălăceanu: Noi
nu vrem să abordăm, cel puțin ca dezbatere, problematica apărării
totale și a doctrinei apărării teritoriale. Războaiele actuale și
ale viitorului vor fi războaie ale societății în sine, adică a
pregătirii societății respective pentru apărare. Nimeni nu
vorbește însă de război în interiorul societății. Oricum, în
România, din păcate, societatea e foarte fragmentată. Și atunci,
noi greșim. Și în mintea liderilor militari în activitate și în
rezervă apar aspecte care sunt legate doar de forțele active, din
când în când de partea de rezervă a Armatei României. Nici nu
vorbim de celelalte tipuri de rezervă pentru instituțiile din
Sistemul Național de Apărare. Este
o lipsă de responsabilitate de la nivelul Guvernului și al
Ministerului Apărării, constat. Și nu pot fi niciun fel de
explicații, pentru că nu s-a respectat legea. Justificarea că avem
Guvern interimar și n-a putut să dea hotărârea de Guvern privind
normele de aplicare este de evitat.

Despre
ce lege este vorba, mai exact, și care ar fi marea problemă?

Am să explic, deci. Legea 5/2026, care introduce două elemente extrem
de importante pentru rezerva operațională a României. Ca nume, introduce serviciul voluntar de soldat
gradat în termen. De asemenea, pregătirea prin convocări până la
15 zile a celor din rezerva operațională. Două aspecte
fundamentale privind creșterea din punct de vedere al calificării
rezervei operaționale și, nu numai creșterea calificării, dar mai
ales înlocuirea rezervei operaționale a celor care au făcut
stagiul militar până în 2007. Sigur, creșterea pregătirii
acesteia. Și acum, în Monitorul Oficial, Legea 5/2026 privind
pregătirea populației pentru apărare, care a modificat Legea 446
din 2006, este publicată. Legea prevede explicit, în termen de 90
de zile din momentul promulgării legii, să se adopte hotărârea de
Guvern privind normele de aplicare. Oricum, acest lucru trebuia să
se întâmple până pe 9 aprilie.

Cine sunt vinovații

Guvernul
Bolojan a motivat că nu putea să o facă fiind demis, deși a
adoptat alte HG fără prea mari mustrări de conștiință. Care ar
fi în opinia dumneavoastră justificarea că această hotărâre de
Guvern nu a fost aprobată până pe 9 aprilie?

Guvernul
este demis pe 5 mai, dar nu există nicio legătură cu încadrarea
în termenul prevăzut de lege și respectarea legii. Și categoric,
putea să o adopte, nu după, ci repede. Legea obliga să adopte
normele de aplicare a legii până la 90 de zile. Până în 90 de
zile. Deci termenul limită era 9 aprilie. De un asemenea, un lucru
mă întreb acum și mă întreb sigur că da, contrafactual, pe
undeva și retoric, era în cunoștință de cauză și premierul,
secretarul general al Guvernului de la vremea respectivă? Nu numai
ministrul Apărării, până la urmă. Și comisiile de apărare din
Camera Deputaților și din Senat… ce făceau președinții acestor
comisii la vremea respectivă?

Poate
că existau alte priorități și alte legi, mai importante chiar.
Sau, din perspectiva militarului, a securității României, era o
lege esențială și ar fi trebuit prioritizată rezolvarea ei?

Era
o lege atât de importantă care trebuia aplicată cu un grad de
urgență ridicat și am să explic de ce. Ori nimeni nu s-a
interesat exact să vadă de ce nu au respectat termenul ssă fie
totul gata ca până pe 9 aprilie, prin HG, să se aprobe normele de
aplicare. Ulterior aplicându-se, deși cele două, din punct de
vedere juridic, nu cred că sunt legate direct. Adică ordinul
ministrului privind organizarea și desfășurarea programului de
recrutare, selecție și pregătire a celor care îndeplinesc sau vor
îndeplini în mod voluntar stagiul de soldat gradat în termen,
stagiul militar. Ori tot legea prevede că, privitor la articolul
13.1, ordinul ministrului trebuie dat până la 180 de zile. Deci
ajungem undeva, dacă nu mă înșel eu, pe 9 iulie.

Ministrul a „uitat” să semneze o lege vitală pentru securitatea țării

De
aici rezultă alte întrebări, dacă nu cumva putea să fie dat
ordinul ministrului fără normele de aplicare?

Da,
și nu numai. Eu aș mai întreba autoritățile, când va exista un
guvern, dacă nu putea să fie dat, care este interpretarea juridică
din acest punct de vedere? Și revenind la ceea ce am spus prima
dată, legea nu prevede explicit o asemenea succesiune. Adică nu
spune că ordinul de aplicare, de organizare, de desfășurare a
programului de voluntariat ca soldat gradat în termen se va face
după aprobarea normelor de aplicare. Deci este interpretabilă legea
dintr-un asemenea punct de vedere. Unii ar spune că ordinul
ministrului putea să fie dat neîncălcând spiritul legii. Dar
revin la subiectul principal: dacă își făceau treaba Ministerul
Apărării, prim-ministrul, Secretariatul General al Guvernului,
premierul, comisiile de apărare din Camera Deputaților și din
Senat, normele de aplicare trebuiau aprobate până pe 9 aprilie.

În
România, se știe, legile esențiale sunt de multe ori foarte greu
adoptate, cu forcepsul, după ani de deliberări și amânări. Cât
a durat ca această lege să treacă de legislativ și, dacă exista
interes și dacă toți cei care trebuiau să participe și-ar fi
făcut treaba, cât timp ar fi luat ca legea să fie semnată de
ministrul de resort?

În
definitiv, ținând seama de gradul de urgență și de faptul că
mai trebuia dat și un ordin al ministrului, nu ar fi trebuit să ia,
cu toate avizele, mai mult de o lună. Pentru că în momentul în
care ai pregătit legea și legea este aprobată după un efort
sisific, după mai bine de trei ani de zile, aduce o nouă
întârziere. Ori trebuia să avem deja documentele hotărârii de
Guvern și documentele ordinului ministrului pregătite în momentul
în care a fost aprobată legea și a fost publicată în Monitor. Și
în momentul respectiv, pe baza acelor două documente, a celor două
proiecte ale documentelor, luai avizele necesare. Toată lumea
trebuia să pună umărul ca aceste norme, respectiv ordinul
ministrului, să apară într-un timp foarte scurt, pentru că este
contradictoriu: în același timp, Ministerul Apărării planifică
și bugetează 3.500 de posturi pentru soldați gradați voluntari în
termen. Deci ele sunt bugetate.

Economie pe seama securității țării

Și
de ce nu au mai fost respectate?

Unele
guri rele spun că nu s-a întâmplat un asemenea lucru ca să se
economisească niște bani care trebuiau dedicați pregătirii și
plății celor care făceau cele patru luni de pregătire cu cele
trei salarii medii pe economie, pentru a ajuta, prin Ministerul
Apărării, la reparații legate de deficitul bugetar. Dar dacă s-a
întâmplat dintr-o asemenea perspectivă, este scandalos. De ce?
Pentru că noi trebuie să fim conștienți. Rezerva operațională
este îmbătrânită. MOBEX București-Ilfov a demonstrat un asemenea
lucru, deși prezența a fost de peste 90%. Vorbim de oameni în
vârstă în rândul cadrelor militare în rezervă, chiar foarte în
vârstă, și vorbim de militari în rezervă în vârstă, soldații
gradați, aceia care rămân în evidența militară până la 55 de
ani. Am văzut că ei sunt îmbătrâniți, în afară de faptul că
nivelul lor de pregătire este cu totul depășit față de ceea ce
înseamnă înzestrarea de acum și în perspectiva Armatei României.

Ce riscă Ucraina dacă SUA îi taie accesul la arme și informații secrete. Dezvăluirile unui expert român în Intelligence

S-a
văzut în unele postări pe rețelele de socializare că armamentul
pus la dispoziția rezerviștilor a fost, cum spuneau unii dintre ei,
vechi și foarte vechi, iar unele puști și pistoale au fost
fabricate chiar înainte de Primul Război Mondial. Cum e o posibil
când se aloca miliarde pentru arme, în dotarea armatei să mai
existe așa ceva?

Cred
că se exagerează puțin, pentru că nu e nici dotarea Gărzilor
Patriotice, dinainte de 1989 nu am avut armament din Primul Război
Mondial. Am avut în dotarea Gărzilor Patriotice armament din Al
Doilea Război Mondial. Sunt niște exagerări acum, trebuie să fim
realiști. E adevărat că la MOBEX s-a tras cu TT-ul, un pistol
foarte vechi din 1938, s-a tras cu pistolul Carpați românesc, s-a
tras și cu pistolul calibru 9 mm Parabellum. În funcție de dotarea
unității care a organizat instruirea. Deci aici mă așteptam ca
cei care au participat la pregătire, inclusiv un fost consilier
prezidențial, să ridice problema de ce programul, sistemul de
armament individual nu are un contract. De ce nu s-au depășit, din
ce ni se spune, dar nu suntem siguri, fazele de testare a acestui
armament? Noi nu știm la ora actuală dacă vom produce la Cugir
armele, care înseamnă pistol, pușcă de asalt, pușcă-mitralieră,
mitralieră, aruncător de grenade antitanc portativ, respectiv la
Sadu să se producă muniția pentru aceste categorii de arme.

Ce trebuia făcut

Haideți
să presupunem că mâine s-ar adopta această lege, inclusiv cu
semnătura celui care va deveni ministru al Apărării. Ce ar urma?

Păi
dacă aveam normele de aplicare aprobate într-o lună, maximum două
luni și în maximum două luni și jumătate aprobam și ordinul
ministrului, treceam la programul de recrutare-selecție pentru
soldați gradați voluntari în termen, categoria abreviată SGVT,
care vor deveni tot atât de importanți, sper eu să devină, ca
SGP, soldații gradați profesioniști. Mai mult decât atât,
organizam în afara MOBEX-ului, care nu e un exercițiu de pregătire
pentru rezerva operațională, este un exercițiu de verificare a
evidenței rezerviștilor din rezerva operațională, și câteva
convocări de până la 15 zile, cum prevede legea. Și le arătam
românilor că facem prin MOBEX verificarea evidenței militare,
pentru că vorbim de zeci de mii de rezerviști, dar în același
timp cu ei începeam și pregătirea prin convocări cu scoaterea din
producție până la 15 zile. Aceea este o pregătire a rezervei
operaționale, nicidecum MOBEX-ul. Iată că noi acum puteam să
vorbim de primele subunități de rezerviști din rezerva
operațională care s-au pregătit într-un program de până la 15
zile, nevorbind că din 3.500 de locuri pentru soldați gradați
voluntari în termen am reușit încadrarea a 2.300, iau un exemplu
arbitrar, îl analizam, în același timp vorbeam și de MOBEX, și
în același timp, tot în anul acesta, decideam, pentru că și aici
s-a întârziat foarte mult, modificările la Legea 270 privind
statutul rezervistului voluntar. Guvernul a întârziat atât de mult
încât în momentul în care a intrat în transparență decizională
ordonanța de urgență, Guvernul a fost demis. În mod logic și din
nou trebuie să ne răspundă domnul ministru Miruță, chiar dacă
este interimar, de ce și, sigur, de ce nu s-au aprobat normele până
pe 9 aprilie și de ce în aceeași perioadă nu s-a emis și
ordonanța de urgență privind modificarea Legii 270. Astfel încât
în anul 2026 să avem program de recrutare-selecție nu numai pentru
soldați gradați profesioniști, așa cum a fost, ci și program de
recrutare-selecție pentru soldați gradați voluntari în termen și
reluarea procesului de aplicare a Legii 270. Trebuia să continuăm
recrutarea-selecția rezerviștilor voluntari, sigur în baza unei
legi modificate prin ordonanță de urgență. Noi am avut la
dispoziție trimestrul întâi. Iată că trimestrul întâi nu a
reprezentat o preocupare din partea ministrului Apărării, a
Guvernului, prin premier, Secretariatul General, ca probleme extrem
de importante cu privire la refacerea capacității operaționale a
rezervei Armatei României să fie luate, să aibă un cadru
legislativ corespunzător. Nimeni nu ne răspunde acum, invocându-se
doar „nu am mai putut să dăm hotărârea de Guvern de aplicare a
normelor, nu?” Pentru că nu era Guvernul demis. Nimeni nu ne
răspunde de ce nu s-a făcut asta până la demiterea Guvernului în
baza prevederilor legii. De ce nu au respectat legea? Este greu de
justificat, dar măsurile… nu știu care pot fi, care sunt măsurile
în momentul în care o instituție nu respectă legea, fie că
vorbim de Guvern, fie că vorbim de Ministerul Apărării. Pentru că
Legea 5/2026, privind pregătirea populației pentru apărare,
trebuia să aibă în 90 de zile, deci până pe 9 aprilie, normele
de aplicare aprobate prin hotărâre de Guvern.

NATO își schimbă strategia și promite să zdrobească orice agresor. De ce România rămâne vulnerabilă

România ar putea fi nevoită să reintroducă serviciul militar obligatoriu 

A
existat un răspuns la unele interpelări media că nu s-a
putut trece la desfășurarea programului de recrutare-selecție a
soldaților gradați voluntari în termen că nu s-a mai putut adopta
HG-ul.

Da,
dar nimeni nu a întrebat, și ar trebui deja să întrebăm, de ce
nu s-a aprobat HG-ul în termenul stabilit de lege? Deci, dacă se
respectau cele trei luni, trimestrul întâi, ieșea cu totul în
afara demiterii Guvernului. Deci nerespectarea legii nu are nicio
legătură cu demiterea Guvernului. Și să se răspundă dacă nu
cumva s-au făcut economii în bugetul Ministerului Apărării, nu
pentru a respecta niște direcții legate de reducerea deficitului
bugetar la nivelul anului 2026. O altă explicație nu am. Adică să
fie o iresponsabilitate atât de mare încât să nu ne pese cum
aplicăm o lege care a fost, știi așa, oricum întârziată de mai
bine de trei ani de zile?

Unde
ar putea duce nerespectarea acestei legi și întârzierile cu care
se adoptă legislația în domeniul securității și apărării
naționale? Se poate ajunge la revenirea stagiului militar
obligatoriu?

Am
ratat un an de zile, ca să nu mai spun că adoptarea legii a durat
trei ani. Cine răspunde de faptul că în înlocuirea rezervei
operaționale și creșterea calificării acesteia am ratat un an de
zile? Ne poate răspunde cineva? Anul viitor vom aniversa 20 de ani
de la suspendarea serviciului militar obligatoriu. Noi avem 20 de ani
de la suspendarea serviciului militar obligatoriu. Rezerva
operațională, cei care au făcut stagiul militar până în 2007,
vor fi scoși din evidență căci soldații gradați la 55 de ani,
cadrele militare în rezervă la 63 de ani, iar noi nu am găsit
soluții eficiente de înlocuire a acestei rezerve. Mă întreb și
eu dacă s-a vrut, pe de o parte, realizarea unor economii pentru
reducerea deficitului bugetar și, doi, se vrea reintroducerea
serviciului militar obligatoriu… Pentru că ajungem și la asemenea
concluzii. Care ne-ar costa și mai mult și nu știu cât de bine ar
fi primite de către cei care ar trebui să îndeplinească serviciul
militar obligatoriu.

Au
existat chiar sondaje în acest sens.

Da,
iar sondajele au fost favorabile cu 51% atunci când s-au făcut,
însă tinerii n-au fost întrebați în mod direct, și e sigur că
da într-un procent foarte mare. Să plecăm de la asemenea idee: să
încercăm serviciul militar, să încercăm. Acest „a încerca”
devine extrem de prezent. Am încercat, nu am reușit… ci nici
măcar nu s-a încercat. Repet, am avut un trimestru la dispoziție
ca documentele noi cu privire la modul în care refacem rezerva
operațională pe baza voluntariatului să fie adoptate. Și nu
există niciun motiv temeinic. Dacă sunt motive ascunse care țin de
deficitul bugetar și de dorința absconsă a politicienilor de
reintroducere a serviciului militar obligatoriu, ar trebui ca noi, nu
publicul larg, societatea românească, să știe.