<span style=”font-weight: bold;”>Există momente în care o decizie administrativă depășește granițele unei simple modificări legislative și devine un semnal de alarmă pentru întreaga societate. <a href=”http://www.activenews.ro/stiri/Inainte-de-a-trage-usa-dupa-el-Guvernul-demis-a-marit-amenzile-pentru-televiziunile-neconforme-la-440.000-de-lei-208662″>Majorarea substanțială a amenzilor aplicate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)</a>, prin hotărârea aprobată de Guvern la 16 octombrie 2026, este un asemenea moment.</span><br /> <br /> Într-o democrație autentică, presa trebuie să poată pune întrebări incomode, să investigheze puterea, să critice deciziile guvernanților și să ofere voce celor care nu sunt auziți. Jurnalismul nu este menit să fie confortabil pentru cei aflați la conducere. Rolul său este să supravegheze puterea, nu să o protejeze de întrebările cetățenilor.<br /> <br /> De aceea, consider că această majorare a sancțiunilor ridică o problemă gravă pentru libertatea de exprimare și pentru independența editorială a televiziunilor, mai ales a celor care dispun de resurse financiare limitate.<br /> <br /> De la 200.000 la 440.000 de lei. Cât de mare poate deveni prețul unei greșeli editoriale?<br /> <br /> Guvernul a aprobat actualizarea amenzilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, invocând inflația acumulată de la ultima actualizare, din 2009.<br /> <br /> Potrivit informațiilor comunicate de Executiv, amenzile pentru anumite încălcări prevăzute la articolul 90, alineatul 2, cresc de la un interval de 10.000–200.000 de lei la 22.000–440.000 de lei. Pentru anumite abateri prevăzute la articolul 91, alineatul 3, limitele cresc de la 5.000–100.000 de lei la 11.000–220.000 de lei. Așadar, plafonul maxim nu este de 400.000 de lei, ci de 440.000 de lei pentru prima categorie de fapte. <br /> <br /> Actualizarea a fost justificată oficial prin evoluția indicelui inflației. Acesta este argumentul Guvernului, iar el trebuie prezentat corect. Dar faptul că există o justificare economică nu înseamnă că efectele asupra libertății presei nu trebuie analizate.<br /> <br /> Nașul TV, susținut de public, nu de bugete uriașe de publicitate. Nu ar trebui ca legea să protejeze și televiziunile independente, astfel încât amenzile să nu devină o amenințare la adresa libertății presei?<br /> <br /> Întrebarea esențială este alta: **ce se întâmplă atunci când o sancțiune financiară suficient de mare poate pune în pericol supraviețuirea unei televiziuni?**<br /> <br /> Pentru un trust media puternic, o amendă de sute de mii de lei poate însemna o pierdere financiară importantă. Pentru o televiziune independentă, cu venituri modeste, aceeași sancțiune poate însemna imposibilitatea de a-și plăti colaboratorii, facturile, echipamentele și costurile de funcționare.<br /> <br /> Iar atunci când o redacție ajunge să se întrebe dacă își mai permite să difuzeze o investigație, să invite o voce incomodă sau să abordeze un subiect controversat, efectul de intimidare poate apărea chiar înainte ca o amendă să fie aplicată.<br /> <br /> Nu este nevoie ca o televiziune să fie închisă oficial pentru ca libertatea sa editorială să fie afectată. Uneori, este suficient ca riscul financiar să devină atât de mare încât autocenzura să pară singura soluție de supraviețuire.<br /> <br /> Nașul TV – experiența unei televiziuni care a suportat sancțiuni importante<br /> <br /> În calitate de jurnalistă la Nașul TV, nu pot privi această schimbare legislativă doar ca pe o cifră într-un act normativ. O privesc și prin experiența unui post de televiziune care a fost sancționat de-a lungul anilor și care a trebuit să își continue activitatea într-un mediu în care fiecare decizie editorială poate avea consecințe financiare.<br /> <br /> Documentele publice ale CNA arată că Nașul TV a primit, între altele, o amendă de 100.000 de lei în noiembrie 2021, în urma analizării unor emisiuni despre pandemia de COVID-19. În septembrie 2024, postul a primit o amendă de 25.000 de lei în legătură cu o ediție a emisiunii „Să vorbim despre tine”, pe care am realizat-o, având ca temă contractele economice externe din perioada Nicolae Ceaușescu. În septembrie 2025, CNA a anunțat o amendă de 20.000 de lei pentru mai multe ediții ale aceleiași emisiuni. În noiembrie 2025, instituția a anunțat o altă amendă de 50.000 de lei pentru Nașul TV.<br /> <br /> Acestea sunt sancțiuni documentate public, nu o listă totală a tuturor amenzilor primite de post în ultimii șase ani. Ele arată însă că impactul financiar al sancțiunilor nu este o ipoteză abstractă.<br /> <br /> Fiecare decizie trebuie analizată în raport cu temeiul legal invocat, conținutul difuzat, proporționalitatea sancțiunii și posibilitatea contestării sale. Tocmai de aceea, este legitim să întrebăm dacă un sistem de sancțiuni care poate ajunge la sute de mii de lei protejează suficient de bine echilibrul dintre respectarea legii și libertatea editorială.<br /> <br /> Nu susțin că o televiziune trebuie să fie mai presus de lege. Susțin că aplicarea legii trebuie să fie proporțională, transparentă și lipsită de orice aparență de răzbunare politică.<br /> <br /> ## Cine îi mai apără pe cetățeni atunci când presa se teme?<br /> <br /> Presa este adesea numită câinele de pază al societății. Nu pentru că jurnaliștii ar avea întotdeauna dreptate, ci pentru că într-o democrație puterea trebuie verificată, iar informațiile trebuie să poată circula liber.<br /> <br /> Jurnaliștii pot greși. Televiziunile pot încălca reguli. Instituțiile de reglementare au un rol legitim și necesar. Dar o democrație sănătoasă nu se măsoară doar prin capacitatea statului de a sancționa, ci și prin capacitatea lui de a tolera critica, dezbaterea și opiniile incomode.<br /> <br /> O amendă trebuie să corecteze o încălcare reală și să respecte principiul proporționalității. Ea nu trebuie să producă, direct sau indirect, teama de a investiga, de a întreba sau de a contrazice puterea.<br /> <br /> În opinia mea, majorarea plafonului la 440.000 de lei trebuie privită cu maximă atenție tocmai din această perspectivă. Nu este suficient să ni se spună că amenzile sunt actualizate cu inflația. Societatea are dreptul să discute și despre garanțiile care împiedică folosirea disproporționată a sancțiunilor împotriva vocilor critice.<br /> <br /> ## Este acesta un atac la libertatea de exprimare?<br /> <br /> Consider că această hotărâre reprezintă un semnal de alarmă major pentru libertatea presei. Dacă sancțiunile financiare cresc fără garanții suficient de puternice împotriva arbitrariului, riscul este ca televiziunile independente să fie împinse spre prudență excesivă, iar jurnalismul incomod să devină prea costisitor.<br /> <br /> Nu afirm, fără dovezi, că Guvernul a adoptat măsura exclusiv pentru a reduce la tăcere televiziunile critice. Justificarea oficială este actualizarea amenzilor în funcție de inflație. Dar intenția declarată a unei măsuri și efectele sale concrete sunt două lucruri care trebuie evaluate separat.<br /> <br /> Ceea ce cerem este transparență, criterii clare, sancțiuni proporționale și posibilitatea reală de a contesta deciziile. Cerem ca nicio televiziune să nu fie tratată diferit din cauza orientării editoriale și ca niciun jurnalist să nu ajungă să renunțe la o întrebare legitimă de teama unei sancțiuni care îi poate pune în pericol locul de muncă.<br /> <br /> ## Nașul TV nu trebuie să renunțe la rolul său<br /> <br /> Pentru mine, ca jurnalistă, această discuție nu este una pur teoretică. Ea privește dreptul publicului de a auzi opinii diferite, de a urmări dezbateri incomode și de a-și forma propriile concluzii.<br /> <br /> Nașul TV și orice altă redacție independentă trebuie să aibă posibilitatea de a-și exercita profesia fără intimidare, dar și cu responsabilitatea de a respecta legea și drepturile celorlalți.<br /> <br /> Nu cerem imunitate. Cerem echitate.<br /> <br /> Nu cerem privilegiul de a încălca legea. Cerem ca legea să nu devină un instrument care descurajează jurnalismul critic.<br /> <br /> Iar dacă o televiziune greșește, sancțiunea trebuie să fie justificată, proporțională și contestabilă. Dacă însă un sistem de amenzi ajunge să facă imposibilă supraviețuirea vocilor independente, atunci întreaga societate pierde.<br /> <br /> **O democrație nu se teme de întrebări. O democrație le încurajează.**<br /> <br /> Iar libertatea presei nu este un privilegiu al jurnaliștilor. Este dreptul cetățenilor de a fi informați, de a asculta opinii diverse și de a judeca singuri acțiunile celor care îi conduc.<br /> <br /> Când câinele de pază este împins să tacă de teama costului lătratului, cei care rămân neprotejați nu sunt doar jurnaliștii. Sunt cetățenii.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>**<a href=”http://www.facebook.com/photo/?fbid=1388198149964478&set=a.101917305259242″>Gabriela Calițescu</a>** <br /> Jurnalistă, Nașul TV</span>