[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/10/poza0.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/10/poza0.jpg”]
Sistemul medical românesc se
confruntă în continuare cu disfuncționalități majore, de la repartiția inegală
a personalului și până la suprasolicitarea medicilor din linia întâi. Prezența
la o conferință regională a prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele
Colegiului Medicilor din România (CMR), care s-a desfășurat la Focșani, a adus
în prim-plan problemele sistemice care afectează atât marile spitale, cât și
unitățile sanitare din teritoriu.
Conferința care a reunit medici,
profesori universitari și experți din centre precum Iași, Cluj sau București a
pus pe tapet realitățile din spitale, de la lipsa acută de specialiști până la
povara gărzilor și îmbătrânirea corpului medical.
O primă mare problemă semnalată de
președintele CMR vizează prăpastia uriașă dintre spitalele din marile centre
universitare și cele din orașele mai mici, unde asigurarea unei linii de gardă
sau a unei echipe complete a devenit o misiune aproape imposibilă.
„Fără doar și poate, una dintre cele mai importante probleme pe care sistemul de sănătate le are la ora actuală este deficitul de personal și, mai ales, repartiția inegală a personalului medical pe anumite zone ale țării. Într-adevăr, în centrele universitare există un număr relativ suficient de medici, ceea ce nu se regăsește și în alte orașe mai mici”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Șefa Colegiului Medicilor subliniază
că simpla scoatere a posturilor la concurs nu rezolvă nimic dacă lipsesc condițiile
de lucru și infrastructura de bază care să țină un specialist în teritoriu:
„La ora actuală sunt facilități de scoatere a acestor posturi la concurs, și știți că au fost. Și să știți că, discutând cu tinerii medici, foarte mulți spun că sunt interesați să vină și în orașe mai mici, în condițiile în care în spitalele respective se asigură infrastructura și mai ales echipa multidisciplinară. Pentru că, practic, poți să operezi dacă ai anestezist, poți să operezi dacă ai o pregătire preoperatorie bună. Deci, la ora actuală este nevoie de două lucruri importante: infrastructură adecvată, iar la acest lucru s-a lucrat în foarte multe spitale, dar în același timp și echipă multidisciplinară pentru a asigura un act medical de calitate”, a explicat Cătălina Poiană.
Volumul copleșitor de muncă din
unitățile de primiri urgențe generează o suprasolicitare periculoasă atât
pentru personalul medical, cât și pentru pacienți.
„În privința adresabilității uriașe care este în serviciile de urgență și primiri urgențe în aceste unități, cred că, într-adevăr, volumul de muncă este foarte mare, suprasolicitarea medicilor este foarte mare și, cu cât această suprasolicitare este mai mare, cu atât ești și mai supus riscului de greșeală. Dar, dincolo de asta, cred că asigurarea, spre exemplu, a unor centre de permanență în anumite zone poate să fie benefică prin degrevarea acelor cazuri care pot fi rezolvate și la alt nivel decât sistemul UPU din marile unități sanitare”, a punctat șefa CMR.
În privința gărzilor obligatorii din
spitalele mici, unde un singur medic este nevoit să acopere multiple
specialități conexe, reprezentantul CMR a amintit că noile reglementări
încearcă să aducă un plus de siguranță prin linia de gardă dublată la domiciliu,
menită să ofere acoperire juridică și sprijin practicianului.
O altă vulnerabilitate majoră ține
de medicina primară. Media de vârstă a medicilor de familie a urcat periculos
de mult, existând riscul ca numeroase comunități să rămână descoperite.
„Medicina primară și ambulatoriul de specialitate, deci tot ceea ce se cheamă medicină prespitalicească, reprezintă verigi de bază ale sistemului de sănătate. În medicina primară, practic, este primul contact pe care pacientul îl are și atunci, pentru medicina de familie, grija noastră este una importantă. De ce? Pentru că, dincolo de deficitul de medici la nivel național, o problemă importantă este legată de vârsta medicilor de familie la nivelul întregii țări. Este una din specialitățile cu o medie de vârstă ridicată”, a declarat Cătălina Poiană.
Singura salvare pe termen mediu
rămâne suplimentarea locurilor la rezidențiat, deși efectele se vor lăsa
așteptate:
„Pentru a susține acest lucru, în ultimii doi ani, și în acest an este similar, numărul locurilor scoase la concursul de rezidențiat pentru medicina de familie a înregistrat o creștere importantă, dar acest lucru ia timp, pentru că pregătirea durează câțiva ani. În acest moment, prin creșterea numărului locurilor la rezidențiat, pentru anii care urmează, aportul de specialiști în medicina de familie va fi îmbunătățit”, a concluzionat președintele Colegiului Medicilor din România.
Sistemul medical românesc se
confruntă în continuare cu disfuncționalități majore, de la repartiția inegală
a personalului și până la suprasolicitarea medicilor din linia întâi. Prezența
la o conferință regională a prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele
Colegiului Medicilor din România (CMR), care s-a desfășurat la Focșani, a adus
în prim-plan problemele sistemice care afectează atât marile spitale, cât și
unitățile sanitare din teritoriu.
Conferința care a reunit medici,
profesori universitari și experți din centre precum Iași, Cluj sau București a
pus pe tapet realitățile din spitale, de la lipsa acută de specialiști până la
povara gărzilor și îmbătrânirea corpului medical.
O primă mare problemă semnalată de
președintele CMR vizează prăpastia uriașă dintre spitalele din marile centre
universitare și cele din orașele mai mici, unde asigurarea unei linii de gardă
sau a unei echipe complete a devenit o misiune aproape imposibilă.
„Fără doar și poate, una dintre cele mai importante probleme pe care sistemul de sănătate le are la ora actuală este deficitul de personal și, mai ales, repartiția inegală a personalului medical pe anumite zone ale țării. Într-adevăr, în centrele universitare există un număr relativ suficient de medici, ceea ce nu se regăsește și în alte orașe mai mici”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Șefa Colegiului Medicilor subliniază
că simpla scoatere a posturilor la concurs nu rezolvă nimic dacă lipsesc condițiile
de lucru și infrastructura de bază care să țină un specialist în teritoriu:
„La ora actuală sunt facilități de scoatere a acestor posturi la concurs, și știți că au fost. Și să știți că, discutând cu tinerii medici, foarte mulți spun că sunt interesați să vină și în orașe mai mici, în condițiile în care în spitalele respective se asigură infrastructura și mai ales echipa multidisciplinară. Pentru că, practic, poți să operezi dacă ai anestezist, poți să operezi dacă ai o pregătire preoperatorie bună. Deci, la ora actuală este nevoie de două lucruri importante: infrastructură adecvată, iar la acest lucru s-a lucrat în foarte multe spitale, dar în același timp și echipă multidisciplinară pentru a asigura un act medical de calitate”, a explicat Cătălina Poiană.
Volumul copleșitor de muncă din
unitățile de primiri urgențe generează o suprasolicitare periculoasă atât
pentru personalul medical, cât și pentru pacienți.
„În privința adresabilității uriașe care este în serviciile de urgență și primiri urgențe în aceste unități, cred că, într-adevăr, volumul de muncă este foarte mare, suprasolicitarea medicilor este foarte mare și, cu cât această suprasolicitare este mai mare, cu atât ești și mai supus riscului de greșeală. Dar, dincolo de asta, cred că asigurarea, spre exemplu, a unor centre de permanență în anumite zone poate să fie benefică prin degrevarea acelor cazuri care pot fi rezolvate și la alt nivel decât sistemul UPU din marile unități sanitare”, a punctat șefa CMR.
În privința gărzilor obligatorii din
spitalele mici, unde un singur medic este nevoit să acopere multiple
specialități conexe, reprezentantul CMR a amintit că noile reglementări
încearcă să aducă un plus de siguranță prin linia de gardă dublată la domiciliu,
menită să ofere acoperire juridică și sprijin practicianului.
O altă vulnerabilitate majoră ține
de medicina primară. Media de vârstă a medicilor de familie a urcat periculos
de mult, existând riscul ca numeroase comunități să rămână descoperite.
„Medicina primară și ambulatoriul de specialitate, deci tot ceea ce se cheamă medicină prespitalicească, reprezintă verigi de bază ale sistemului de sănătate. În medicina primară, practic, este primul contact pe care pacientul îl are și atunci, pentru medicina de familie, grija noastră este una importantă. De ce? Pentru că, dincolo de deficitul de medici la nivel național, o problemă importantă este legată de vârsta medicilor de familie la nivelul întregii țări. Este una din specialitățile cu o medie de vârstă ridicată”, a declarat Cătălina Poiană.
Singura salvare pe termen mediu
rămâne suplimentarea locurilor la rezidențiat, deși efectele se vor lăsa
așteptate:
„Pentru a susține acest lucru, în ultimii doi ani, și în acest an este similar, numărul locurilor scoase la concursul de rezidențiat pentru medicina de familie a înregistrat o creștere importantă, dar acest lucru ia timp, pentru că pregătirea durează câțiva ani. În acest moment, prin creșterea numărului locurilor la rezidențiat, pentru anii care urmează, aportul de specialiști în medicina de familie va fi îmbunătățit”, a concluzionat președintele Colegiului Medicilor din România.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/presedintele-colegiului-medicilor-din-romania-radiografie-dura-a-sistemului-sanitar-garzile-din-spitalele-mici-suprasolicitarea-din-upu-si-criza-din-medicina-de-familie-ne-pun-in-pericol/”]