Cât de pregătiți suntem pentru „marele cutremur”

Doar unul din patru români este cu adevărat pregătit pentru un cutremur, iar 76% consideră că locuințele lor nu ar fi afectate de un seism. Cei mai mulți români spun că știu ce să facă în caz de cutremur, dar din procentul de aproape 90%, doar 44% au un plan pregătit pentru un seism și doar 40% au și un kit de prim-ajutor, arată un sondaj IRES comandat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

„Românii se declară bine informați legat de ceea ce ar trebui să facă în cazul unui cutremur, însă măsurile concrete de pregătire sunt amânate. 88% spun că știu cum ar trebui să reacționeze, însă numai 44% au discutat în familie și au un plan pentru o astfel de situație, iar 40% au și un kit de prim ajutor, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR”, arată asociația într-un comunicat de presă transmis luni, 12 octombrie.

Membrii UNSAR susțin că încrederea este ridicată și în privința siguranței locuințelor, astfel 76% dintre români le consideră rezistente la cutremur, 23% le apreciază drept „foarte rezistente”, iar 53% „rezistente”: „Aceste rezultate subliniază nevoia de a transforma informațiile despre comportamentul în caz de cutremur în măsuri concrete de pregătire. Totodată, acestea readuc în atenție importanța protecției financiare, în condițiile în care pagubele produse de un seism pot genera costuri semnificative pentru proprietari”, precizează UNSAR.

UNSAR derulează, pe parcursul lunii octombrie, campania de comunicare „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care aduce în atenția românilor importanța prevenirii riscurilor și a protejării financiare a locuinței. „Faptul că majoritatea românilor consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur nu trebuie să diminueze importanța pregătirii pentru un astfel de eveniment. Un seism poate avea consecințe majore asupra siguranței oamenilor și asupra stabilității financiare a familiilor afectate. De aceea, prevenția și protecția financiară trebuie să meargă împreună”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte-director general UNSAR.

„Un plan discutat în familie, un kit de prim ajutor pregătit din timp și o asigurare adecvată a locuinței sunt măsuri care pot face diferența în cazul unui eveniment neprevăzut”, precizează, la rândul ei, Alina Bărbulescu, Coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

În România, asigurarea obligatorie PAD oferă protecție financiară, în limitele prevăzute de lege, pentru pagubele produse locuințelor de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi pagubele produse de dezastre naturale, dar și alte tipuri de riscuri, precum: incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice/electrocasnice etc.

Când vine „marele cutremur”

Reputatul seismolog Gheorghe Mărmureanu vine cu vești liniștitoare pentru români. Analizând datele și istoricul seismic, specialistul susține că nu există indicii pentru un eveniment catastrofal în viitorul apropiat: „Stați fără griji! În România vor mai fi cutremure până la sfârșitul anului 2026, dar nu de intensitate mare. Cel puțin așa arată calculele mele, pe care le fac de atâția ani. Dormiți liniștiți! Asta le-ar mai lipsi românilor, după ce că s-au majorat prețurile, încă un cutremur major”, a declarat Gheorghe Mărmureanu pentru Click!.

Seismologul a explicat că descărcările periodice de energie prin cutremure mici sunt benefice și că statisticile indică perioade lungi de repaus între marile dezastre. Conform acestuia, România nu se află în fereastra critică pentru un seism devastator. „Un cutremur puternic are loc, cumva, cam la o sută de ani, deci nu este cazul să ne gândim la ceva rău, poate încolo, după 2040. Vrancea este mai activă, așa cum, de altfel, a fost mereu. Vor mai fi zgâlțâieli de 2, 3 sau 4 grade, dar nu este ceva neobișnuit, așa se evită un seism mare”, a detaliat cercetătorul.

Gheorghe Mărmureanu a precizat că analizele sale sunt susținute și de datele oficiale ale autorităților statului, monitorizarea fiind permanentă la nivelul institutelor de specialitate. „M-am consultat și cu specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și, conform și calculelor lor, nu există pericolul unui seism major”, a mai spus profesorul Mărmureanu.

Ce s-a întâmplat la Buzău la ultimul „mare cutremur”

În seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați. Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,4 pe scara Richter.

Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.

În urma cutremurului și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice, dintre Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, academicienii fizicieni Florin Ciorăscu și Paul C. Petrescu.

În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au fost grav avariate.

Singura publicaţie locală din acea perioadă, Viaţa Buzăului, a relatat după câteva zile despre efectele seismului, jurnaliştii săptămânalului cutreierând întregul judeţ pentru a strânge informaţii. „Aveam un Trabant atunci, la redacţie, şi ne-am mişcat destul de bine. Sursele de informaţii erau primăriile şi comitetele de criză, din care făceau parte şi redactorii-şefi. Ceea ce mi-a rămas în memorie este solidaritatea oamenilor. Atunci, armata şi miliţia erau la ordin şi se simţea asta”, a declarat, pentru „Adevărul”, Ştefan Iovan, unul dintre jurnaliştii care scriau atunci la „Viaţa Buzăului”.

Buzăul a fost unul dintre judeţele grav afectate de cutremurul devastator. „Atunci a fost avariat cinema Moldavia, care era în zona băncilor, şi câteva locuinţe. Pe strada Cuza Vodă s-a prăbuşit Şcoala Sanitară şi au fost deteriorate toate clădirile din Piaţa Dacia”, declara istoricul Marius Constantinescu pentru aceeași sursă. În dimineaţa de 8 martie 1977, buzoienii aflau, în sfârşit, o radiografie completă a dezastrului. „Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. Toate cele 401 de familii rămase fără adăpost au fost cazate. Au fost deteriorate şi au devenit nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. Au fost complet deteriorate 21 de adăposturi pentru animale, iar alte 101 au fost avariate. Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. 15 instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate”, scria jurnalistul Constantin Brăescu, în „Viaţa Buzăului”. În articol, autorul descria solidarizarea localnicilor cu miliţia, armata şi gărzile patriotice: „Detaşamente de luptători de la ISPS (Întreprinderea de Sârmă și Produse de Sârmă, actuala Ductil, n.r.), IAC (Întreprinderea de Aparate de Cale, actuala Vae Apcarom, n.r.), IPMP (Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice, actualul Green Group, n.r), Metalurgica s-au aflat ieri pe baricadele unui efort prelungit în perimetrele sălii <Moldavia>, restaurantului Dunărea şi arterei comericaleA.I.Cuza (strada Cuza Vodă, n.r.) – zone serios avariate de cutremur”.

Cum stăm la asigurările obligatorii

La nivelul județului Buzău, mai puțin de un sfert din totalul locuințelor au încheiată o poliță obligatorie de asigurare a locuinței (PAD), conform datelor statistice raportate. Cele mai multe polițe PAD din județ sunt încheiate de proprietarii din mediul urban, în timp ce în mediul rural numărul polițelor active era de puțin peste 17.000. Județul Buzău se numără printre județele cu un grad de asigurare relativ redus (sub 25%), deși este considerat o zonă cu risc seismic ridicat. O cifră totală nominală fixă defalcată la zi strict pentru județul Buzău nu este publicată în detaliu de către Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), datele fiind raportate de regulă defalcat doar pe regiuni sau ca procent din fondul total de locuințe.

Conform Pad.ro – platformă informativă și de intermediere dedicată poliței PAD – peste 171.000 de locuințe din Buzău nu au asigurare obligatorie. Râmnicelu are cel mai ridicat grad de acoperire PAD din județ, în timp ce la C.A. Rosetti doar 5 dintre cele 1.912 locuințe au asigurare obligatorie. Per total, peste 171.000 de locuințe din Buzău nu au o poliță PAD în vigoare.

Județul Buzău are un fond locativ de 213.048 de locuințe și 41.874 de polițe de asigurare obligatorie în vigoare. Restul de 171.174 nu aveau o poliță PAD activă la 31 iulie 2026. Gradul de acoperire al județului este astfel de 19,65%, sub media națională de 24,90%.

Asigurarea obligatorie acoperă trei riscuri definite prin Legea nr. 260/2008: cutremurul, inundația produsă ca fenomen natural și alunecarea de teren. Prima anuală este de 130 de lei pentru locuințele de Tip A (construcție realizată din materiale durabile), cu o sumă asigurată de 100.000 de lei, respectiv 50 de lei pentru locuințele de Tip B (construcție ai cărei pereți exteriori sunt realizați din cărămidă nearsă sau din alte materiale care nu au fost supuse unui tratament termic și/sau chimic, cum ar fi chirpici, paiantă sau lut), cu o sumă asigurată de 50.000 de lei.