[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/sanatatea-mintala-in-vrancea-sa-ascultam-omul-din-spatele-diagnosticului.-mesajul-psihologului-lavinia-emilia-budescu/mediaPool/uL1ZNlX.PNG”]
Sănătatea mintală în Vrancea: „Să ascultăm omul din spatele diagnosticului”. Mesajul psihologului Lavinia Emilia Budescu
|
De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată sâmbătă, 10 octombrie 2026, Lavinia Emilia Budescu, președintele Filialei Vrancea a Colegiului Psihologilor din România, atrage atenția, într-un articol de opinie publicat în Ziarul de Vrancea, asupra stigmatizării persoanelor care se confruntă cu dificultăți psihologice, a barierelor în accesarea serviciilor de specialitate și a nevoii de a asculta oamenii înainte de a-i judeca.
Sănătatea mintală în România: să ascultăm omul din spatele diagnosticului
10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale
Ziua mondială a sănătăţii mintale se marchează în fiecare an la 10 octombrie. Această zi a fost stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educare, la nivel mondial, în privinţa sănătăţii mintale.
Tema oficială a Zilei Mondiale a Sănătății Mintale din 2026 este „Experiențe trăite, voci ascultate, voci reale, schimbare reală”, ce aduce în prim-plan necesitatea conștientizării faptului că experiența personală a confruntării cu suferința psihologică și cu un diagnostic psihiatric nu trebuie să devină o povară suplimentară prin stigmatizare, prejudecăți sau excludere socială.
Înțelegerea acestor experiențe ne privește pe toți, deoarece sănătatea mintală și starea de bine individuală și socială se reflectă în viața de zi cu zi, în relațiile noastre și în capacitatea de a construi comunități sănătoase și incluzive.
Accesul la servicii de sănătate mintală trebuie să fie echitabil, accesibil fiecăruia dintre noi. Aceste servicii reprezintă o condiție esențială pentru progresul individual și comunitar, pentru prevenirea suferinței și pentru construirea unei societăți în care fiecare persoană să poată beneficia de sprijinul de care are nevoie.
Sănătatea mintală este, poate mai mult decât oricând, un subiect despre care avem nevoie să vorbim. Nu doar despre a pune diagnostice, a face statistici, ci despre oameni, despre experiențele lor, despre suferință, despre curajul de a cere ajutor și, uneori, despre teama de a fi judecați.
Tema Zilei Mondiale a Sănătății Mintale din 2026 ne invită să ascultăm experiențele personale ale celor care se confruntă cu dificultăți de sănătate mintală. Este un mesaj simplu, dar profund: vocile celor care trăiesc aceste experiențe trebuie să conteze.
În România, problema este cu atât mai importantă cu cât accesul la servicii de sănătate mintală este încă însoțit de bariere. Datele OECD arată că stigmatizarea, costurile și accesul dificil la servicii rămân obstacole reale. Mai mult, o proporție importantă dintre români consideră că persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt tratate diferit de societate. De multe ori acestea se confruntă cu marginalizare și excludere socială.
Dincolo de statistici, însă, sunt oameni și suferințe nespuse, poate neconștientizate pe deplin.
Un om care poate a amânat să ceară ajutor pentru că s-a temut de ce vor spune ceilalți. Un adolescent căruia i s-a spus că „este doar o etapă sau un capriciu”. Un părinte care se simte vinovat. Un adult care continuă să funcționeze în exterior, deși în interior se confruntă cu anxietate, depresie, epuizare sau singurătate.
Stigmatizarea poate deveni uneori o a doua suferință.
Atunci când unei persoane îi este teamă să vorbească despre ceea ce trăiește, când se simte etichetată sau consideră că problema sa este o dovadă de slăbiciune, accesul la ajutor poate fi întârziat. De aceea, rolul psihologului nu este doar acela de a evalua sau de a interveni psihoterapeutic, ci și acela de a crea un spațiu în care omul să poată fi ascultat fără judecată, să-și poată înțelege experiența și să-și redescopere resursele.
A cere ajutor psihologic nu este un semn de slăbiciune. Este, de multe ori, un act de responsabilitate și de grijă față de sine.
Iar sănătatea mintală nu ar trebui să devină importantă doar atunci când apare o situație de criză. Ea ține de viața de zi cu zi, de relațiile noastre, de felul în care ne raportăm la noi înșine, la ceilalți și la dificultățile inevitabile ale vieții.
Poate că schimbarea începe prin ceva foarte simplu: să ascultăm înainte să judecăm.
Să înțelegem că vulnerabilitatea nu anulează valoarea unui om.
Uneori, primul pas spre vindecare este să simți că vocea ta este auzită.
Pentru a ajunge însă la o stare de bine și pentru a ne bucura de echilibru psihologic, este important să privim omul în contextul său de viață. Factorii sociali și instituționali, politicile de sănătate centrate pe pacient, progresul medical și accesul la servicii specializate, dar și resursele personale și relaționale — familia, prietenii și mediul organizațional în care ne desfășurăm activitatea profesională — reprezintă dimensiuni esențiale ale sănătății mintale.
În fond, starea noastră de bine nu se construiește în izolare, ci în relație cu ceilalți și cu mediul în care trăim. De aceea, grija pentru sănătatea mintală este atât o responsabilitate individuală, cât și una colectivă.
Psiholog, Budescu Lavinia Emilia,
Președinte Filiala Vrancea a Colegiului Psihologilor din România
10 octombrie 2026
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/rubrici/opinii/sanatatea-mintala-in-vrancea-sa-ascultam-omul-din-spatele-diagnosticului.-mesajul-psihologului-lavinia-emilia-budescu”]