Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Dezinformarea rusă – O explozie de ştiri false în mass-media europeană

Rodica Condurache
30 sep 2026459 vizualizări

Canalul Euronews este cel mai vizat

Inducerea în eroare a cititorilor prin intermediul unor reportaje false care imită stilul mass-mediei tradiţionale: această formă de dezinformare a cunoscut o creştere explozivă de la începutul anului şi în perioada premergătoare alegerilor din Franţa, potrivit organizaţiei NewsGuard, care atribuie aceste operaţiuni Rusiei, scrie AFP.

Numai în Franţa, au fost difuzate 85 de ştiri false legate de alegerile prezidenţiale încă din această vară, afirmă pentru AFP Chine Labbé, redactor-şef al NewsGuard.

În general, „se observă o intensificare a campaniilor ruseşti înaintea alegerilor”. În cazul Franţei, „acestea au început cu nouă luni înainte de scrutin. Este foarte devreme”, subliniază experta. Acest fenomen de uzurpare se observă încă de la ofensiva militară rusă din Ucraina din februarie 2022 şi a luat amploare în prima jumătate a anului 2026, cu aproape de zece ori mai multe reportaje false decât în urmă cu un an (421 faţă de 44), potrivit unui raport al NewsGuard publicat luni.

906 reportaje false

Organizaţia, care analizează fiabilitatea site-urilor şi a conţinuturilor online, a identificat, începând din 2022, aproximativ 906 de reportaje care pretindeau că au fost publicate de 163 de surse media din 21 de ţări, provenind din trei operaţiuni ruse de influenţare prin uzurparea identităţii unor instituţii media. Aceste operaţiuni vizează în principal mass-media europeană, „probabil din cauza sprijinului” acordat de aceste ţări Ucrainei, şi vizează în mod masiv Franţa, cu 8 instituţii media afectate dintre cele 15 a căror identitate a fost cel mai des uzurpată.

Datorită orientării sale europene, canalul Euronews este cel mai vizat, cu 82 de reportaje false înregistrate între martie 2023 şi septembrie 2026, cu mult înaintea ziarului Libération (39), a revistei Charlie Hebdo (35) sau a agenţiei Agence France-Presse (20), subliniază raportul. Printre celelalte mijloace de informare în masă vizate frecvent se numără BBC, Deutsche Welle şi Politico. „În fiecare caz, campaniile ruseşti deturnează logo-urile şi identitatea vizuală a mărcilor, ajungând uneori chiar să creeze un nou site cu o adresă URL similară cu cea originală”, descrie NewsGuard.

Deşi modul de acţiune este adesea acelaşi, naraţiunile sunt mai variate (acuzaţii false de pornografie infantilă, declaraţii ameninţătoare sau jignitoare inventate din nimic etc.) şi au ca scop subminarea încrederii în mass-media. Aceste operaţiuni sunt atribuite strategiilor pro-ruse „Matriochka” – cea mai cunoscută şi mai răspândită – şi „Storm-1516”, mai sofisticată, cu naraţiuni mai complexe. Numărul lor a crescut semnificativ, în special datorită progreselor înregistrate de inteligenţa artificială generativă, care permite crearea cu uşurinţă a unor videoclipuri false sau a unor articole false extrem de credibile.

Mai multe organizaţii criminale, printre care Hells Angels, vizate de o amplă operaţiune internaţională a poliţiei

Raiduri ale poliţiei care au vizat mai multe organizaţii criminale, printre care şi grupul de motociclişti Hells Angels, au fost desfăşurate miercuri în Germania, dar şi în Belgia, Bulgaria şi Ţările de Jos, relatează AFP. În aceste patru ţări, “sunt percheziţionate peste 100 de locaţii, sunt executate 14 mandate de arestare şi se efectuează confiscări de bunuri în valoare totală de aproximativ 48,6 milioane de euro”, au anunţat parchetul şi poliţia din Duisburg (vestul Germaniei), precum şi Oficiul regional de combatere a criminalităţii financiare, într-un comunicat.

În Belgia, Bulgaria şi în Ţările de Jos au avut loc şapte percheziţii, potrivit agenţiei de presă belgiene Belga. Operaţiunea, care mobilizează peste 1.000 de agenţi, a început miercuri în jurul orei 06:00 (07:00 ora României) şi a vizat “în total 71 de persoane suspectate, printre care se numără liderii unei reţele de spălare de bani active la nivel naţional şi european, precum şi membri de rang înalt ai unui grup de motociclişti”, potrivit anchetatorilor germani. Ziarul “Bild” afirmă că este vorba despre Hells Angels.

Ancheta ar fi în curs de desfăşurare de mai bine de patru ani. Potrivit Bild, ancheta a început în urma unui schimb de focuri care a avut loc în centrul oraşului Duisburg în mai 2022. “La acea vreme, motociclişti şi membri ai unui clan criminal turco-libanez s-au angajat într-un schimb de focuri, rănind grav patru persoane”. Întrebată de AFP, o purtătoare de cuvânt a poliţiei a declarat că, deocamdată, nu poate “nici confirma, nici infirma” această informaţie.

Suspecţii sunt acuzaţi, printre altele, de asociere în scopul comiterii de infracţiuni, extorcare cu violenţă şi în cadrul unei bande organizate, escrocherie şi spălare de bani, potrivit autorităţilor germane. De asemenea, aceştia fac obiectul unei anchete pentru încălcări ale legislaţiei privind armele, acte de violenţă şi evaziune fiscală, au adăugat acestea. Conform comunicatului, cazul ilustrează “interconectarea grupărilor din cadrul criminalităţii organizate şi al criminalităţii economice internaţionale”.

Concret, “prin manevre profesioniste de spălare de bani, sume importante sunt injectate într-un circuit economic artificial, iar bunurile obţinute din infracţiuni sunt investite, printre altele, în întreprinderi şi proprietăţi imobiliare”, se precizează în document.

Şeful diplomaţiei italiene, ridiculizat pe internet pentru declaraţii considerate sexiste

De câteva zile, pe reţelele sociale apar tot mai multe postări generate cu inteligenţa artificială în care Antonio Tajani, ministrul de externe al Italiei, apare machiat ca o femeie şi îmbrăcat în rochie sau fustă. Fotografiile au scopul de a-l ridiculiza pe vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, care a stârnit indignarea multora după ce şi-a exprimat părerea că femeile serioase, cu care merită să te căsătoreşti, sunt cele „cu fuste mai lungi”, declaraţii considerate sexiste, relatează Le Figaro. Antonio Tajani a declarat că este de preferat să te căsătoreşti cu o femeie serioasă, care poartă “fuste mai lungi”, care poate atrage mai puţin atenţia, dar care este mai de încredere şi mai serioasă, care va fi “o bună mamă de familie” şi va rămâne fidelă iubirii pe care o consfinţeşte prin căsătorie. Trebuie aleasă întotdeauna “cea drăguţă, serioasă, de încredere, care ţine familia unită, care este alături de tine, despre care ştii că îţi răspunde întotdeauna şi că este acolo când o suni”, a adăugat vicepremierul italian.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui eveniment politic, organizat în perioada 18-20 septembrie la Formello, lângă Roma, iar comparaţia lui s-a vrut a fi o metaforă politică – după descrierea femeii “stabile”, Tajani a comparat-o cu coaliţia de centru-dreapta de la guvernare, pe care a vrut s-o prezinte drept alegerea care aduce stabilitate şi încredere.

Dacă unii îi susţin poziţia, alţii nu au ezitat să reacţioneze. Mai multe senatoare italiene din opoziţie – din Partidul Democrat, Italia Viva, Verzi şi Alianţa de Stânga, din grupul Autonomii şi din Mişcarea Cinci Stele – au venit îmbrăcate în fuste scurte, pentru a condamna aceste declaraţii.

Fostul premier Matteo Renzi, de la Italia Viva, a reacţionat la acest val de indignare afirmând pe reţeaua socială X că “Tajani este acum mai mult o memă decât un ministru”. Fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri a folosit, la rândul său, un montaj realizat cu IA, în care Antonio Tajani apare îmbrăcat cu o fustă din denim într-o fotografie şi cu o fustă cu flori în alta. “Le mulţumesc femeilor din Italia Viva care au descoperit, apoi au preluat şi au distribuit pe reţelele sociale videoclipul lui Tajani despre fustele femeilor. Sunt mândru de voi: fără tenacitatea voastră, fraza lui Tajani ar fi căzut în uitare”, a declarat Matteo Renzi. Confruntat cu amploarea polemicii, Antonio Tajani s-a scuzat în repetate rânduri. “Îmi pare sincer rău că unele dintre remarcile mele, extrase dintr-un discurs mult mai general, au fost interpretate greşit. Îmi cer scuze dacă unele persoane s-au simţit jignite de cuvintele mele, dar nu am avut niciodată intenţia de a jigni femeile, nu am făcut-o niciodată în viaţa mea, nici în viaţa privată, nici în public”, a declarat el în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Cuvintele sale nu au fost suficiente pentru a potoli polemica şi nici încercările de a salva situaţia ale şefei guvernului, Giorgia Meloni, care a încercat să minimizeze declaraţiile ministrului său, îndemnând să nu fie “amplificate” şi vorbind despre o “frază care a ieşit greşit”.

Execuţia Christei Pike în statul Tennessee a eşuat

Execuţia Christei Pike, 50 de ani, în statul american Tennessee pare să fi eşuat, potrivit martorilor şi avocaţilor condamnatei, care au declarat presei că aceasta încă respira şi sforăia în mod audibil după ce i s-a administrat injecţia letală. Condamnata a fost transportată la un spital din apropiere pentru a primi îngrijiri medicale, au anunţat avocaţii acesteia, scrie AFP. „Se pare că lucrurile nu au decurs conform planului”, a declarat jurnalistul de investigaţie John North de la WBIR, care a asistat la scenă. „Când am părăsit clădirea, din câte ştim, probabil că ea era încă în viaţă”.

Administraţia penitenciară din Tennessee nu a furnizat nicio informaţie cu privire la execuţia prevăzută a Christei Pike, care urma să fie prima femeie executată în Tennessee de peste două secole, şi nici nu a răspuns la solicitările agenţiei AFP. Într-un comunicat, avocaţii lui Pike au semnalat „dificultăţi în accesarea venelor, vene rupte, pentobarbital alterat, lipsa îngrijirilor medicale de urgenţă”.

Christa Pike a fost condamnată la pedeapsa capitală pentru uciderea, în 1995, a lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, una dintre colegele sale din cadrul programului de formare profesională Job Corps din Knoxville, pe când ea însăşi avea 18 ani, într-un caz de rivalitate amoroasă. Cei doi complici ai săi, tot adolescenţi, iubitul ei de atunci, în vârstă de 17 ani, şi o altă fată de 18 ani, au scăpat de pedeapsa cu moartea. Primul a fost condamnat la închisoare pe viaţă, iar cea de-a doua a primit o pedeapsă cu suspendare în schimbul mărturiei sale împotriva celorlalţi doi.

Avocaţii Christei Pike susţin că apărarea sa în cadrul procesului din 1996 nu a invocat circumstanţele atenuante de care ar fi trebuit să beneficieze, în special traumele şi violenţele, în special cele de natură sexuală, la care a fost supusă încă din copilărie. I s-a pus diagnosticul, cu întârziere, de tulburare bipolară şi stres posttraumatic provocat de violenţele suferite în copilărie. La începutul lunii septembrie, experţii desemnaţi de ONU au solicitat suspendarea execuţiei şi comutarea pedepsei.

SUA nu intenţionează să retragă între 25.000 şi 40.000 de soldaţi de pe continentul european

Statele Unite nu se pregătesc să retragă între 25.000 şi 40.000 de soldaţi de pe continentul european, a afirmat ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, dezminţind anumite informaţii apărute în presă, relatează AFP.

“Aceste informaţii sunt false”, a asigurat el în cadrul unei conferinţe pe tema apărării organizate miercuri la Bruxelles de canalul Euronews. Postul american NBC, citând oficiali americani sub acoperirea anonimatului, a declarat la jumătatea lunii septembrie că Washingtonul intenţionează să retragă până la 40.000 de soldaţi din Europa.

“Acest lucru nu a fost încă prezentat, planul nici măcar nu a fost finalizat” de către secretariatul apărării, a afirmat ambasadorul american. Statele Unite au lansat la sfârşitul lunii iulie procesul care ar trebui să conducă, până la sfârşitul anului, la o reevaluare a prezenţei lor militare în Europa.

“Va fi o adevărată evaluare, menită să garanteze că NATO avansează rapid şi ireversibil către o Europă care îşi asumă responsabilitatea principală pentru apărarea sa convenţională”, a afirmat atunci numărul doi al Pentagonului, Elbridge Colby.

Cu toate acestea, mai multe ţări europene sunt îngrijorate de o reducere drastică, care ar putea avea consecinţe asupra capacităţii de descurajare a NATO în faţa ameninţării ruse. “Am repetat în mod constant că vom rămâne angajaţi în Europa”, a asigurat ambasadorul Matthew Whitaker. Totuşi, a precizat el, această reevaluare include şi utilizarea bazelor de către forţele americane.

Statele Unite au criticat aspru ţările europene care au refuzat forţelor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor în timpul războiului împotriva Iranului. “Ceea ce spunem noi este: care este valoarea reţelei noastre de baze? Este într-adevăr ceea ce credeam noi că este?”, s-a întrebat el. Prin urmare, “efectuăm o analiză foarte matematică, foarte mecanică a modului în care suntem prezenţi la scară mondială, deoarece trebuie să facem faţă unor provocări globale”, a mai explicat ambasadorul american. Statele Unite au început deja să-şi ajusteze prezenţa în Europa, anunţând reduceri de trupe în Germania. La începutul lunii iunie, Washingtonul şi-a exprimat, de asemenea, intenţia de a-şi reduce contribuţia la “modelul de forţe” al Alianţei, care permite NATO să ştie pe ce mijloace militare poate conta din partea celor 32 de ţări membre în caz de nevoie.

Studiu: Elveţia a pierdut 20% din gheţari în doar cinci ani

Elveţia a pierdut aproape o cincime din gheaţa sa în doar cinci ani, conform unui studiu, într-o transformare dramatică a acestei ţări alpine, ai cărei mari gheţari albi s-au redus la deşerturi stâncoase asemănătoare cu cele lunare, afirmă oamenii de ştiinţă, citaţi de The Guardian.

Gheţarii elveţieni s-au redus cu 5,5% în primele opt luni ale anului 2026, potrivit unui raport anual de monitorizare, după o vară marcată de valuri de căldură toridă care a urmat unei ierni cu zăpadă puţină. Scăderea volumului de gheaţă se situează la un pas de recordul stabilit în 2022 şi ridică pierderea totală de gheaţă din gheţari începând cu 2021 la 19,4%.

Matthias Huss, glaciolog la ETH Zürich şi autor principal al raportului, a afirmat că mulţi oameni nu îşi dau seama cât de repede se retrag gheţarii sau că, cu doar o generaţie în urmă, unele zone acum pustii se aflau sub sute de metri de gheaţă. Oamenii de ştiinţă nu au întocmit încă un bilanţ oficial al gheţarilor pierduţi în acest an, dar au declarat că au asistat la dispariţia unui număr de gheţari mici.

„Am vizitat unul săptămâna trecută şi este cu adevărat impresionant să te afli în acest peisaj selenar, unde, cu doar câţiva ani în urmă, exista un strat gros de gheaţă – un gheţar întins”, a spus Huss. „Iar acum este un deşert stâncos, unde mai sunt împrăştiate câteva blocuri de gheaţă veche care încă sunt pe stâncile încălzite de soare şi se topesc”.

Raportul, realizat în colaborare între Reţeaua Elveţiană de Monitorizare a Gheţarilor şi Comisia Elveţiană pentru Observarea Criosferei, a constatat că grosimea medie a gheţarilor individuali a scăzut cu o valoare cuprinsă între 2,5 metri şi 4 metri în 2026. Huss a afirmat că oamenii de ştiinţă observă din ce în ce mai des prăbuşirea gheţarilor din interior – ca urmare a curenţilor interni de sub gheaţă care sapă caverne – mai degrabă decât o simplă retragere cauzată de căldura de la suprafaţă.

„În mijlocul gheţii există găuri uriaşe, ca în brânză, cu acoperişuri care se prăbuşesc”, a spus Huss. „Acestea sunt procese care sfâşie gheţarii şi îi fac să se retragă şi mai repede”.

Europa se încălzeşte de două ori mai repede decât media globală, ca urmare a efectelor de reţinere a căldurii generate de poluarea provocată de combustibilii fosili şi de distrugerea naturii, regiunile alpine înregistrând unele dintre cele mai dramatice schimbări.

O analiză publicată marţi de MeteoSwiss a arătat că semestrul de vară, cuprins între aprilie şi septembrie, a fost cel mai cald şi cel mai secetos de la începutul înregistrărilor, în 1864. În această perioadă, omenirea a emis în atmosferă 1,8 trilioane de tone de dioxid de carbon şi a încălzit planeta cu aproximativ 1,4 °C.

Căldura din această vară a fost mai intensă decât în 2022, însă pierderea de gheaţă din Elveţia nu a atins nivelurile record înregistrate în acel an. Oamenii de ştiinţă au atribuit acest fenomen depunerilor reduse de praf saharian, care contaminează zăpada şi o împiedică să reflecte lumina soarelui, precum şi stratului de zăpadă puţin mai gros de la sfârşitul iernii şi cantităţii mai mari de lumină solară din timpul verii.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.