Vrancea, în centrul dezbaterilor despre riscul seismic. „Un cutremur puternic în Vrancea poate avea efecte semnificative pe o suprafață întinsă!“

Riscurile seismice din România, siguranța clădirilor și soluțiile pentru protejarea populației au fost principalele teme ale Conferinței de Seismologie Vrancea, organizată vineri, 9 octombrie, la inițiativa Consiliului Județean Vrancea, în parteneriat cu Alma Consulting Focșani.

Cea de-a IV-a ediție a Conferinței de Seismologie Vrancea, desfășurată sub tema „Conștientizare și siguranță la cutremur. Viitorul construcțiilor – încotro?”, a reunit specialiști în seismologie, construcții și infrastructură, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului academic.

Printre invitați s-au numărat prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, jurnalistul TVR și geologul Adrian Bănunță, prof. emerit dr. ing. Kyriakos Pitilakis, de la Universitatea din Salonic, dr. ing. Adrian Simion, director al Sucursalei Urbanproiect din cadrul INCD URBAN-INCERC, și academicianul Dan Bălteanu.

Discuțiile au vizat situațiile de urgență generate de cutremure, acțiunea seismică și reglementările tehnice, vulnerabilitatea fațadelor clădirilor, cercetarea în domeniul siguranței publice, serviciile geomorfologice pentru aria seismogenă Vrancea, precum și administrarea drumurilor în contextul schimbărilor climatice și al gestionării dezastrelor.

Cutremurele din Vrancea, o amenințare pentru o zonă extinsă

În cadrul unei prezentări dedicate cercetării seismice, cercetătorul Dragoș Toma Dănilă a explicat particularitățile cutremurelor din zona Vrancea, care se produc, în general, la adâncimi cuprinse între 90 și 150 de kilometri.

Reprezentarea evenimentelor seismice pe hărți evidențiază concentrarea acestora într-o zonă bine delimitată, iar magnitudinea cutremurelor și energia eliberată contribuie la evaluarea potențialului lor distructiv.

Potrivit specialistului, Vrancea a fost de-a lungul timpului sursa unor cutremure puternice, cu magnitudini de peste 7. În prezentarea sa a fost menționat și scenariul unui posibil seism viitor cu magnitudinea în jurul valorii de 8, ceea ce subliniază importanța monitorizării permanente a activității seismice.

„După cum puteți observa, acest «cuib» de cutremure se află la adâncimi mari, cuprinse între 90 și 150 de kilometri. Aceasta este, de fapt, una dintre caracteristicile cutremurelor din zona Vrancea. În Vrancea s-au produs cutremure puternice, cu magnitudini de peste 7. Conform estimărilor prezentate, un seism viitor ar putea atinge o magnitudine de aproximativ 8”, a explicat Dragoș Toma Dănilă.

Seismele vrâncene pot produce efecte pe suprafețe întinse, inclusiv în alte regiuni ale țării și în statele învecinate. Din acest motiv, evaluarea riscului seismic nu trebuie să se limiteze la localitățile aflate în apropierea epicentrului.

Nu doar Vrancea reprezintă un risc seismic

Specialistul a atras atenția că România are și alte zone seismice în care se pot produce cutremure la adâncimi mai mici. Chiar dacă magnitudinea acestora este mai redusă, apropierea de suprafață și de localitățile afectate poate determina distrugeri importante.

Printre regiunile menționate se numără Banatul, zona Făgăraș–Câmpulung, Crișana și Maramureș. În evaluarea riscului trebuie luate în calcul și sursele seismice din țările vecine.

„Dincolo de zona Vrancea, care este într-adevăr foarte importantă din punct de vedere seismic și ale cărei efecte pot afecta aproximativ 2–3% din teritoriul României, precum și țările învecinate, există și alte surse seismice, caracterizate prin cutremure mai apropiate de suprafață”, a precizat cercetătorul.

Acesta a subliniat că un cutremur de magnitudine mai mică nu este automat lipsit de pericol, mai ales dacă se produce în apropierea unei localități.

„În mod evident, un cutremur puternic în Vrancea poate avea efecte semnificative pe o suprafață întinsă. Însă niciun cutremur cu magnitudine mai mică, produs la mică adâncime și foarte aproape de localitatea în care vă aflați, nu este lipsit de pericol. Astfel de evenimente s-au produs, din păcate, și în Banat, în zona Făgăraș–Câmpulung, precum și în regiunile Crișana și Maramureș”, a explicat Dragoș Toma Dănilă.

În prezentare a fost amintită și existența unor surse seismice în Bulgaria, relevante pentru evaluarea riscurilor regionale. Referirea la posibilitatea producerii unui tsunami a fost făcută în contextul discutării riscurilor asociate unor asemenea surse.

Cercetarea și prevenția, esențiale pentru siguranța populației

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost situația cercetării seismice din România și dificultățile legate de resursele financiare disponibile. Specialiștii au evidențiat importanța continuării studiilor privind mecanismele care generează cutremure, analiza evenimentelor istorice și îmbunătățirea metodelor de evaluare a riscului.

Concluziile cercetărilor trebuie să contribuie la elaborarea unor măsuri concrete de prevenție, la consolidarea clădirilor vulnerabile, la creșterea rezilienței infrastructurii și la pregătirea autorităților și a populației pentru situații de urgență.

În cadrul evenimentului a fost prezentat și un film realizat pe baza unor imagini surprinse în municipiul Focșani imediat după cutremurul din 4 martie 1977, unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României în ceea ce privește efectele unui dezastru seismic.

Președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, a susținut necesitatea colaborării dintre cercetători, proiectanți, constructori și administrație pentru transformarea concluziilor științifice în măsuri de siguranță.

„Vrancea nu este doar locul în care vorbim despre cutremure, ci trebuie să fie și locul în care construim soluții pentru siguranța oamenilor. De aceea, susțin cu fermitate cercetarea și dialogul dintre specialiști, proiectanți, constructori și administrație. Concluziile unor astfel de întâlniri trebuie să ajungă în deciziile publice și să se transforme în măsuri concrete: clădiri mai sigure, infrastructură mai rezilientă și comunități mai bine pregătite. Pentru noi, prevenția nu poate fi o preocupare de moment, ci trebuie să fie o responsabilitate permanentă”, a transmis președintele Consiliului Județean Vrancea.

Pentru Vrancea și întreaga regiune, monitorizarea activității seismice, consolidarea construcțiilor vulnerabile și informarea populației rămân priorități, având în vedere că efectele unui cutremur pot afecta atât clădirile și infrastructura, cât și comunități aflate la distanțe considerabile de epicentru.