Pesta (ciuma) este tratabilă cu antibiotice dacă diagnosticul este stabilit rapid – Colegiul Medicilor din România 

Pesta (ciuma) poate fi tratată eficient cu antibiotice dacă este diagnosticată la timp, a informat miercuri Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România (CMR). ‘Pesta este o boală infecțioasă cunoscută mai ales prin marile epidemii și pandemii pe care le-a provocat de-a lungul istoriei, inclusiv în Evul Mediu, când a determinat un număr foarte mare de îmbolnăviri și decese. În timp, îmbunătățirea condițiilor de viață și de igienă, măsurile de sănătate publică și, ulterior, apariția antibioticelor au contribuit semnificativ la reducerea impactului bolii. Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp’, a declarat președinta Comisiei de Boli Infecțioase a CMR, Simin Aysel Florescu, conform unui comunicat remis AGERPRES.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în absența tratamentului, mortalitatea formei bubonice este de aproximativ 30 – 60%, iar formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp. Pesta nu a dispărut și rămâne endemică în mai multe țări. Conform datelor OMS, în perioada 2019 – 2025, cele mai multe cazuri s-au raportat în Republica Democratică Congo și Madagascar. Boala poate produce atât cazuri izolate, cât și focare sau epidemii.

‘Ne dorim ca, atunci când în spațiul public apar diverse subiecte pe sănătate, Colegiul Medicilor din România să ofere informații medicale corecte și puncte de vedere fundamentate, prin intermediul Comisiilor de specialitate ale CMR. Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil’, a declarat președinta CMR, Cătălina Poiană.

Pesta, cunoscută și sub numele popular de ‘ciumă’, este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis. Pesta este o zoonoză care se transmite de la rozătoare (șobolan) la om prin intermediul unui vector – puricele infectat. De-a lungul istoriei, pesta a provocat trei mari pandemii (înainte de descoperirea antibioticelor), cu mortalitate ridicată.

Transmiterea la om se produce cel mai frecvent vectorial, prin înțepătura unui purice infectat. Sunt posibile, însă, și alte căi de transmitere, inclusiv prin contact direct, iar în cazul formei pneumonice este posibilă transmiterea de la o persoană la alta pe cale respiratorie.

Pesta poate avea trei forme clinice principale: forma bubonică – caracterizată prin apariția unor ganglioni limfatici măriți și dureroși în teritoriul corespunzător locului în care s-a produs înțepătura puricelui; forma septicemică – forma sistemică a bolii, în care infecția se răspândește în organism; forma pneumonică – afectează plămânii și poate permite transmiterea interumană. Forma bubonică poate evolua către forme severe, septicemică sau pulmonară.

O cercetătoare în vârstă de 28 de ani de la Institutul pentru Combaterea Ciumei din Irkutsk a decedat vinerea trecută într-un spital din orașul vecin Șelehov. Au apărut speculații conform cărora aceasta ar fi putut contracta ciuma pneumonică în urma unui accident de laborator.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că autoritățile sanitare ruse au raportat că nu a fost înregistrat recent niciun caz de ciumă în regiunea Irkutsk. ‘Acestea au informat OMS că a fost efectuată o anchetă epidemiologică, că au fost implementate măsuri de prevenție și control, iar persoanele de contact identificate au fost plasate sub observație medicală și testate’, a scris directorul OMS pe rețeaua socială X. Autoritățile ruse au raportat că ‘nu au fost detectați agenți patogeni cu grad ridicat de pericol în rândul persoanelor de contact’ și că observația medicală a tuturor persoanelor de contact identificate a fost finalizată. ‘OMS a solicitat informații suplimentare pentru a clarifica cauza pneumoniei severe, agentul patogen care a determinat luarea măsurilor de sănătate publică și relatările din presă privind un al doilea angajat cu pneumonie de cauză nedeterminată’, a precizat directorul OMS. El a afirmat că ‘schimbul de informații în timp util, complet și transparent’, în conformitate cu reglementările sanitare internaționale, este ‘esențial pentru a clarifica rapoartele contradictorii și pentru a permite o evaluare precisă a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică’. OMS a oferit sprijin tehnic autorităților ruse, a adăugat directorul OMS.

Statele Unite și OMS au solicitat marți ca Rusia să dea dovadă de transparență în urma decesului laborantei, Donald Trump anunțând că va discuta acest subiect cu omologul său rus, Vladimir Putin, potrivit AFP. Autoritățile ruse au negat, la rândul lor, instituirea unor măsuri sanitare în urma acestui deces, despre care mai multe media ruse au relatat vineri. Întrebat de o jurnalistă la Casa Albă despre acest caz, președintele american a declarat că o conversație telefonică cu Vladimir Putin era deja ‘programată’, adăugând că aceasta va avea loc ‘foarte curând’.

Principala agenție americană de sănătate publică (CDC) a afirmat marți, într-un comunicat publicat pe X, că urmărește ‘cu atenție evoluția situației’, adăugând că ‘în prezent, nimic nu indică existența unei amenințări mai ample pentru Statele Unite’. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a solicitat Rusiei să dea dovadă de transparență și să ‘împărtășească mai multe informații despre ceea ce s-a întâmplat’, subliniind că orice infecție în laborator este deosebit de îngrijorătoare în contextul pandemiei de COVID-19. Marți, OMS a estimat că riscul este ‘scăzut’ pentru Rusia și ‘foarte scăzut’ pentru Europa. Potrivit Wall Street Journal, Washingtonul a avertizat oficial Moscova că reticența sa în a oferi detalii contravine obligațiilor sanitare internaționale. Rusia a asigurat, la rândul său, că situația este sub control. (…)