[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-de-ce-se-pregateste-canada-pentru-o-putin-probabila-invazie-americana/mediaPool/uWAKisA.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: De ce se pregăteşte Canada pentru o (puţin probabilă) invazie americană
|
Prim-ministrul canadian Mark Carney a recunoscut săptămâna trecută că s-a pregătit pentru un scenariu odată de neimaginat – o invazie americană, relatează BBC.
Subliniind că riscul este redus şi că probabilitatea este extrem de scăzută, el a declarat pentru New York Times că are responsabilitatea de a lua în considerare toate posibilităţile, având în vedere că relaţia dintre SUA şi Canada este redefinită sub preşedinţia lui Donald Trump. “Este pur şi simplu o chestiune de gestionare a riscurilor”, a spus Carney.
Tarifele globale impuse de Trump şi dorinţa sa, repetată adesea, de a face din Canada cel de-al 51-lea stat au determinat Canada să simuleze un atac al americanilor. În 2025, preşedintele SUA a declarat că era “extrem de improbabil” ca SUA să folosească vreodată forţa împotriva Canadei. În schimb, a spus el, va continua să exercite presiuni economice pentru a-şi atinge obiectivele politice.
“Preşedintele Trump a făcut mai mult decât oricine pentru a proteja minunatul popor canadian”, a declarat Casa Albă într-un comunicat adresat BBC săptămâna aceasta. Experţii militari care au vorbit cu BBC consideră, de asemenea, că o invazie este foarte puţin probabilă, subliniind multiplele modalităţi în care cele două ţări colaborează în domeniul apărării. Însă problema îi preocupă în mod evident pe canadieni. În ianuarie, după ce SUA l-au capturat pe Nicolás Maduro în Venezuela, un sondaj Leger a arătat că peste 30% dintre canadieni considerau că o invazie americană era probabilă.
De ce este puţin probabil să se întâmple
Un război între Canada şi SUA ar fi complicat şi aproape greu de imaginat, a afirmat generalul-locotenent Christopher Coates, un fost ofiţer militar cu o carieră de 34 de ani în cadrul Forţelor Aeriene Regale Canadiene, care a deţinut diverse funcţii de conducere. “Am fost implicat în operaţiuni militare pe tot parcursul carierei mele şi nu am luat niciodată în considerare posibilitatea unui atac militar provenind de pe teritoriul SUA”, a declarat el pentru BBC.
Coates, care a participat la misiuni NATO, a subliniat că Canada şi SUA colaborează în multe aspecte ale apărării militare. Ambele ţări sunt membre ale Alianţei de Apărare a Atlanticului de Nord, care obligă membrii să apere o altă ţară membră în cazul în care aceasta ar fi atacată.
Cele două ţări desfăşoară, de asemenea, misiuni comune de apărare în Arctica sub egida Comandamentului de Apărare Aerospatială al Americii de Nord (NORAD) şi fac frecvent schimb de informaţii. Din acest motiv, Coates a afirmat că, în opinia sa, un atac al SUA asupra Canadei nu ar începe cu un asalt armat, ci mai degrabă cu mijloace mai discrete, precum războiul cibernetic.
Nu au fost întotdeauna cei mai buni prieteni
După cel de-al Doilea Război Mondial, Canada şi SUA au devenit aliaţi naturali în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi s-au integrat profund din punct de vedere economic, militar şi cultural. Dar nu a fost întotdeauna aşa. De fapt, un principiu fundamental al identităţii canadiene îl reprezintă rezistenţa faţă de expansionismul american din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, a afirmat Tim Foran, cercetător la Muzeul Canadian al Războiului. “Teama faţă de Statele Unite stă la baza proiectului politic numit Canada”, a spus el.
Canada s-a format ca un ansamblu de colonii britanice din America de Nord care au rămas loiale Coroanei Britanice atunci când coloniile din teritoriul actual al Statelor Unite s-au revoltat. Înainte de formarea Canadei, Statele Unite încercaseră să invadeze coloniile britanice din America de Nord, preluând controlul asupra oraşului Montreal în 1775 şi fiind la un pas de a cuceri oraşul Quebec.
În războiul din 1812, americanii au invadat în repetate rânduri ceea ce era cunoscut atunci drept Canada Superioară, Canada Inferioară şi coloniile maritime, ceea ce a dus la o situaţie de impas. În timpul acelui război, trupele britanice au incendiat, într-un gest de răzbunare, celebra Casă Albă. Foran a afirmat că, la acea vreme, coloniile care aveau să devină ulterior Canada se bazau pe Marea Britanie şi pe Marina Regală pentru apărarea lor, precum şi pe populaţiile indigene care au servit ca generali în bătălii importante.
Canada a luat din nou în calcul un război cu SUA după Primul Război Mondial, ca răspuns la puterea şi influenţa crescândă a acestora. A elaborat un plan bazat pe călătorii secrete efectuate de generalii armatei canadiene în oraşele de frontieră, care se dădeau drept turişti şi făceau fotografii ale podurilor şi autostrăzilor în scopuri de informaţii. De asemenea, au discutat cu locuitorii din zonă pentru a-şi înţelege mai bine inamicul.
Un război era un scenariu improbabil la acea vreme, a afirmat Andrew Burtch, cercetător la Muzeul Canadian al Războiului, specializat în istoria Canadei din secolul al XX-lea, dar canadienii doreau totuşi să fie pregătiţi. “Asta face parte din atribuţiile forţelor armate”, a spus el, adăugând: “Ele prevăd tot felul de scenarii diferite”. Relaţiile dintre Canada şi SUA s-au deteriorat în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Trump.
Cum ar putea arăta o invazie americană
Chiar dacă o invazie americană este extrem de improbabilă, Matthew Schmidt, profesor asociat de securitate naţională la Universitatea din New Haven, Connecticut, a afirmat că faptul că canadienii se pregătesc este un semn al schimbării drastice prin care a trecut ordinea mondială.
El a adăugat că liderii canadieni au de pus întrebări dificile cu privire la cât de strâns doresc să continue colaborarea cu armata americană – un parteneriat care le oferă informaţii valoroase în cazul în care ar dori să aducă prejudicii Canadei în vreun fel. “Acest lucru afectează într-adevăr relaţiile cu Statele Unite şi există o anumită teamă justificată”, a spus el.
Americanii s-ar putea să nu ia în serios comentariile lui Trump privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat, a spus el, dar canadienii o fac în mod clar – şi sunt pregătiţi să se apere dacă va fi nevoie.
Deci, cum ar arăta situaţia dacă s-ar întâmpla acest lucru?
Prima fază a unui război ar putea fi destul de scurtă. Conform modelului utilizat de armata canadiană, aşa cum a relatat ziarul Globe and Mail la începutul acestui an, un atac al SUA ar duce la copleşirea poziţiilor strategice ale Canadei în decurs de o săptămână. Armata sa ar fi rapid depăşită numeric, forţând forţele canadiene să recurgă la un război de tip gherilă pentru a încerca să-şi învingă inamicul.
Naţiunile aliate, precum Franţa şi Marea Britanie, ar fi chemate să ofere sprijin şi apărare Canadei, a relatat ziarul în ianuarie, citând înalţi oficiali guvernamentali.
Se consideră că acest model teoretic reprezintă prima dată într-un secol când Canada a planificat un asalt american. Modelarea se încadrează în categoria celor mai uşoare scenarii de planificare a combaterii militare, a spus Coates.
El a afirmat că Canada, spre deosebire de aliaţii săi din NATO, era în urmă în ceea ce priveşte existenţa unui plan de răspuns în cazul unei invazii terestre şi că acum încearcă să recupereze decalajul în această eră a geopoliticii imprevizibile. O parte din acest lucru, a spus el, a fost evidenţiată de un apel recent al şefului apărării canadiene de a creşte drastic efectivele armatei, inclusiv prin adăugarea a până la 300.000 de soldaţi cetăţeni cu pregătire minimă.
O invazie a Canadei s-ar putea să nu fie nici ea simplă, din punctul de vedere al SUA. Chiar şi cu armata sa uriaşă, SUA ar avea dificultăţi în a obţine sprijinul necesar pentru un conflict cu Canada, a afirmat Schmidt.
“Cred că un număr mare de ofiţeri americani ar demisiona dacă ar primi ordinul de a invada Canada”, a spus el, argumentând că “ei ar considera acest ordin ilegal şi imoral.” Schmidt a menţionat că soldaţii canadieni şi cei americani se antrenează în mod regulat împreună şi se respectă reciproc. Însă, în scenariul improbabil în care relaţiile s-ar deteriora până la punctul de a ajunge la luptă, Schmidt a afirmat că SUA s-ar concentra probabil pe acapararea resurselor canadiene valoroase, precum petrolul şi mineralele, precum şi pe decapitarea politică.
“S-ar desfăşura un fel de operaţiune care ar oglindi, probabil, ceea ce s-a întâmplat în Venezuela”, a spus el, referindu-se la acţiunea militară a SUA de la începutul acestui an, menită să-l captureze pe fostul preşedinte venezuelean Maduro. Deşi a recunoscut că SUA dispun de o capacitate militară superioară, el a afirmat că, “la egalitate de forţe”, soldaţii canadieni ar fi capabili să opună rezistenţă.
Putin nu vrea să recunoască „greşeala” pe care a comis-o invadând Ucraina
În ciuda dificultăţilor economice tot mai mari şi a marii nemulţumiri a populaţiei ruse, Vladimir Putin nu reuşeşte să recunoască „greşeala” pe care a comis-o prin invadarea Ucrainei, afirmă Mihail Kasianov, fost prim-ministru rus, într-un interviu acordat sâmbătă AFP.
Prim-ministru între anii 2000 şi 2004, Mihail Kasyanov, care în timpul mandatului său a susţinut apropierea Rusiei de Occident, a devenit, după demiterea sa de către Vladimir Putin, unul dintre cei mai virulenţi critici ai Kremlinului. În opinia sa, preşedintele rus a “comis o greşeală pe care nu reuşeşte să o recunoască” prin invadarea Ucrainei în 2022. “A crezut rapoartele serviciilor sale de securitate, conform cărora Ucraina era slabă”.
Pentru fostul prim-ministru în vârstă de 68 de ani, care s-a exprimat în marja unei conferinţe organizate de asociaţia franceză “Russie-Libertés”, războiul nu se va încheia în 2027. Potrivit acestuia, Vladimir Putin este încurajat atât de creşterea preţului petrolului cauzată de războiul dintre Statele Unite şi Iran, cât şi de dezacordurile dintre Statele Unite şi Europa cu privire la modul de abordare a Kremlinului. “Putin îşi freacă mâinile”, afirmă Kassianov. “El crede că poate continua războiul fără a face nici cea mai mică concesie. Şi este convins că este pe cale să câştige războiul de uzură împotriva Ucrainei”. Kassianov, care prezice o iarnă deosebit de grea în Ucraina, face apel la ţările occidentale să exercite, în mod concertat, o “presiune psihologică asupra Kremlinului” şi să furnizeze de urgenţă sisteme de interceptare a rachetelor Patriot Ucrainei, care se confruntă cu o intensificare a atacurilor asupra infrastructurii sale civile.
„Toată lumea vrea ca războiul să se termine”
Kasyanov, care a părăsit Rusia în 2022, trăieşte acum în exil la Riga. În 2023, Rusia l-a desemnat drept “agent străin”. El explică că este încă în contact cu membri ai clasei conducătoare din Rusia. Potrivit lui, în Rusia, “toată lumea vrea ca războiul să se termine. O majoritate covârşitoare, în orice caz”. “Diferenţa ţine de felul în care se va încheia: unii vor ca războiul să se termine cu o victorie, alţii cu înfrângerea lui Putin, iar alţii vor pur şi simplu ca acesta să înceteze, indiferent de rezultat”.
Kasianov spune că nu vede “niciun motiv pentru o revoltă”, în ciuda numeroaselor victime de pe front şi a creşterii preţurilor la alimente. “Ruşii trăiesc cu o inflaţie puternică de 30 de ani”. “S-au obişnuit să o suporte”. În viziunea sa, în această ţară devenită “practic totalitară”, doar o mobilizare la scară largă ar putea declanşa manifestaţii.
“Există un puternic sentiment de fatalism şi tensiuni mari în societate”, spune el. “Oamenii se retrag în cercul familiei, iar sentimentele negative faţă de ceilalţi cresc”. El face apel la ţările occidentale, în special la cele europene, să nu se lase intimidate de fanfaronadele lui Vladimir Putin şi nici de ameninţările sale de a folosi arma nucleară. Joi, şeful statului rus a afirmat că Rusia ar lua în considerare utilizarea “tuturor tipurilor de arme” dacă enclava Kaliningrad ar fi atacată.
„Prea multă teamă de Putin”
“Cea mai mare greşeală a occidentalilor şi a europenilor este că se tem prea mult de Putin. El nu este atât de puternic pe cât pare”, a declarat Kasyanov în faţa unei săli pline, în cadrul conferinţei “Rusia Libertăţi”. “Putin se teme de butonul nuclear, mult mai mult decât europenii”, a adăugat el. Vrea să-i facă pe străini să creadă că este “un psihopat”, în timp ce nu este decât un “cinic foarte calculat”. În ciuda înmulţirii în Europa a atacurilor atribuite Kremlinului, Kasyanov nu crede că liderul rus este pregătit pentru un conflict deschis cu Europa. “Ceea ce vrea Putin este respect”, a afirmat el. “Vrea să oblige întreaga Europă să i-l acorde”.
Însă el prevede o intensificare a actelor de război hibrid, considerând că Vladimir Putin, fost ofiţer al serviciului de securitate rus KGB, încearcă să împingă Occidentul să reacţioneze într-un mod pe care îl va putea exploata, prezentându-l ca pe un atac împotriva Rusiei. “Este un provocator”, a adăugat el. “Singura metodă pe care o înţelege este cea pe care a învăţat-o la academia KGB. Mi-a spus-o chiar el”.
Cazul Flydubai: Copilotul l-a atacat pe comandant cu un topor
Copilotul care a încercat să preia controlul unui avion Flydubai care se îndrepta spre Israel l-a atacat pe pilot cu un topor de urgenţă (crash axe), a declarat procurorul general al Emiratelor Arabe Unite, citat de BBC.
Zborul de la Dubai la Tel Aviv, cu peste 170 de persoane la bord, a pierdut altitudine brusc, coborând 17.000 ft (5.200 m) la două ore şi jumătate de la decolare, înainte ca pasagerii să reuşească să-l imobilizeze pe atacator şi să preia controlul asupra avionului. Căpitanul Smit Machchhar a declarat că zăcea rănit pe podea când şi-a dat seama că avionul se prăbuşea şi că trebuia să acţioneze, explicând: „Mi-am spus să fac un ultim efort pentru a deschide uşa din interior”, ceea ce le-a permis pasagerilor să intre.
Doi piloţi de rezervă au aterizat apoi avionul în siguranţă în Arabia Saudită. Un topor de urgenţă este de obicei păstrat în cabina de pilotaj pentru situaţii de urgenţă.
Procurorul general al Emiratelor Arabe Unite a declarat pentru mass-media de stat că sunt în curs anchete pentru a stabili circumstanţele complete şi motivele incidentului. Copilotul care a lansat atacul era cetăţean omanez, potrivit prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Mai multe surse media, printre care Reuters, CNN şi The New York Times, l-au identificat drept Hamam al-Hammami. Nu a existat nicio confirmare oficială în acest sens.
În timp ce lucra la o altă companie aeriană, Oman Air, presa americană a relatat că Al-Hammami a fost exclus din programul de pregătire a piloţilor din cauza îngrijorărilor legate de opiniile sale radicale şi i s-a atribuit o altă funcţie în cadrul companiei aeriene naţionale din Oman.
Într-un interviu acordat Fox News, Netanyahu a afirmat că, după ce atacatorul a fost imobilizat în timpul zborului, acesta a strigat către echipaj: „Ucideţi-mă, ucideţi-mă!”. El a mai spus că atacatorul „a fost supus unei îndoctrinări radicale islamiste”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
De același autor
Astăzi despre: Unul dintre cei mai faimoși primari ai Capitalei: Dem I. Dobrescu, supranumit primarul „Târnăcop”. A modernizat străzi și piețe ale Bucureștiului. Datorită lui, Bucureștiul a primit numele care îl definește și astăzi: Micul Paris
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-de-ce-se-pregateste-canada-pentru-o-putin-probabila-invazie-americana”]