[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-naTionale-procuror-european-fraude-de-6-miliarde-de-euro-cu-fonduri-europene-comise-in-romania-sunt-investigate-de-parchetul-european/mediaPool/uDc3mKw.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Procuror european: Fraude de 6 miliarde de euro cu fonduri europene, comise în România, sunt investigate de Parchetul European
|
Valoarea totală a prejudiciilor investigate în 2025 de anchetatorii Parchetului European în România este de 6 miliarde de euro, unele dintre dosare vizând prejudicii mari în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, afirmă procurorul european Cătălin Borcoman într-un interviu pentru Libertatea.
Magistratul mai spune că în România, „grosul dosarelor investigate” în privinţa unor fraude din banii alocaţi prin PNRR se află, „în special”, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în cea de dezvoltare rurală. Totodată, Borcoman reclamă că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa, unde există suspiciuni că ar acţiona „mafia chineză”. Procurorul european dezvăluie că EPPO mai verifică achiziţii militare din fonduri comunitare făcute de unele state membre, inclusiv de România. „Ca număr de dosare, 10% sunt în România, nu neapărat şi ca prejudiciu. Pentru fraudele care sunt în România, valoarea totală a prejudiciilor investigate este de 6 miliarde de euro, dar numărul de dosare este foarte ridicat”, a declarat pentru Libertatea Cătălin Borcoman, întrebat despre ultimul raport al Parchetului European, potrivit căruia fraudele estimate de investigatori sunt de 67 de miliarde de euro, iar 10% ar fi fost comise în România.
Procurorul european afirmă că în România sunt în curs de investigare dosare care au valori ridicate în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, dar adaugă că nu poate da detalii concrete în acest stadiu al investigaţiilor. Borcoman a dezvăluit că două dosare, unul care vizează recoltarea stufului din Delta Dunării şi altul privind achiziţia de microbuze şcolare în România, din fonduri europene, sunt în curs de urmărire penală. „În primul, este urmărire penală în rem (n.red. – nu este încă începută urmărirea penală împotriva unei persoane) şi nu doresc să fac, şi nici nu pot în acest moment, alte comentarii. În cel de-al doilea, a fost efectuată o serie întreagă de investigaţii, inclusiv s-au efectuat percheziţii. Vom vedea, probabil, în perioada următoare, mai multe detalii, în momentul în care urmărirea penală va fi efectuată faţă de anumite persoane. (…) Nu există suspecţi în acest moment, însă vor fi aduse la cunoştinţă învinuiri, probabil, în următoarele luni”, a subliniat procurorul european.
Fraude majore
Referitor la cele peste 500 de dosare la nivel european cu fraude din banii alocaţi prin PNRR, Borcoman a explicat că în România „grosul dosarelor investigate” se află, „în special, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în zona de dezvoltare rurală privind activităţi specifice incluse în acest plan, posibil fraudate”. „De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate şi în domeniul agricol, în general în privinţa subvenţiilor, dar sunt şi dosare în dmeniul modernizării activităţilor agricole, prin sisteme noi de irigaţii sau prin achiziţionarea de utilaje”, a punctat Borcoman. Procurorul european a mai dezvăluit că anchetatorii EPPO au început, în urma unor sesizări, să verifice achiziţii militare din fonduri europene făcute de unele state membre, inclusiv de România, precizând că, deocamdată, anchetele se desfăşoară „in rem”, adică referitor la fapte, nu la persoane.
Întrebat despre potenţiale fraude în folosirea banilor europeni de către Ucraina, în contextul unor ample anchete la Kiev inclusiv împotriva unor apropiaţi ai preşedintelui Volodimir Zelenski, procurorul european a menţionat că în dosarele supervizate de el, din România, a avut „cooperări cu autorităţile ucrainene pentru un caz specific” în care a şi fost trimis în judecată un lucrător vamal de la Vama Siret, unde a obţinut „date de la colegii din Ucraina”, şi într-un alt dosar de fraude cu fonduri europene, unde de asemenea, în baza acordurilor existente cu autorităţile din Ucraina, s-au obţinut anumite date, şi acel dosar fiind în curs de judecată. „Altfel, alte dosare în care sunt investigate posibile fraude ale fondurilor europene comise în Ucraina, de regulă, sunt investigate de parchetul aflat în locul de unde aceste fonduri provin. De regulă, e vorba de colegii din cadrul Parchetului European de la Bruxelles. Ştiu că se cooperează destul de bine cu autorităţile ucrainene. Din păcate, acum, în ultimul timp, la nivel naţional, au fost unele turbulenţe la Parchetul General şi în alte parchete din Ucraina, dar în general, cooperarea este bazată pe acordurile existente şi este foarte bună”, a afirmat Borcoman, adăugând că se referă la „nişte ştiri legate de procurorul general al Ucrainei, care a părăsit ţara, acuzat de către Parchetul Anticorupţie”.
Portul Constanța și mafia chineză
Magistratul european arată, în legătură cu anchetele în derulare care vizează reţele de crimă organizată cu implicarea mafiei chineze în porturi europene, inclusiv în România, că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa. „În ceea ce priveşte funcţionarea efectivă a acestor reţele, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Avem o serie întreagă de informaţii care provin dintr-o anchetă foarte mare derulată în legătură cu activitatea mafiei chineze în portul Salonic, informaţii care se referă şi la aspecte infracţionale care se derulează în România. Din păcate pentru autorităţile române, acestea suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European legate de Portul Constanţa. Astfel, noi am putut începe dosare care sunt in rem şi despre care nu pot oferi foarte multe detalii, doar în baza informaţiilor culese încrucişat din alte cauze EPPO şi adunate la nivelul structurii centrale şi transmise către birourile din România”, a explicat Borcoman.
Potrivit procurorului european, EPPO a început să primească anumite sesizări din partea ANAF, în contextul în care procurorii europeni se ocupă şi de fraude cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanţa nu a primit „încă concret nicio sesizare”, deşi există „date că ar exista componente ale mafiei chineze şi în acel port”.
„Ultimele întâlniri cu autorităţile naţionale (n.red. – române) au fost în urmă cu două, trei luni şi în continuare, eu am speranţa că vom primi astfel de sesizări. Am deschis toate canalele de comunicare pentru că procurorii europeni delegaţi nu pot merge în port să facă controale fizice. Ei pot primi sesizări de la autorităţile competente şi pot declanşa o investigaţie cu ajutorul organelor de Poliţie, cu ajutorul de specialitate al autorităţilor vamale, dar avem nevoie să primim sesizări pentru a începe astfel de investigaţie”, a punctat Borcoman, adăugând că îi place să creadă că autorităţile naţionale „nu ascund informaţii, ci doar că încă nu au fost suficient de deschise pentru a le transmite” către Parchetul European.
În ceea ce priveşte infracţiunile din porturi, Cătălin Borcoman a spus că este despre fraudele vamale care intră în competenţa EPPO, care „sunt reglementate tot în Legea 78 din 2000 privind fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene”, dar şi despre „fraude transfrontaliere cu TVA, bineînţeles spălarea banilor provenind din astfel de infracţiuni, toate în condiţiile existenţei unui grup criminal organizat”.
Tergiversarea dosarelor
Referitor la faptul că încrederea în Justiţia din România este foarte scăzută, potrivit unui sondaj INSCOP, Borcoman a dat exemplul unui caz concret, când magistraţi spanioli s-au retras dintr-o audiere privind fraude cu bani europeni, după ce o instanţă românească, respectiv Tribunalul Cluj, s-ar fi purtat neserios amânând cauza de mai multe ori. Magistratul a mai declarat că, „din păcate”, în rândul celorlalţi „colegi procurori europeni” există „foarte multă nedumerire” legată de deciziile adoptate în ceea ce priveşte „anularea actelor întocmite de lucrătorii de Poliţie Judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie”.
„De ce doresc să abordez acest subiect? Pentru că a fost foarte greu să le explici procurorilor din alte ţări de ce aceste acte nu mai sunt dintr-odată valabile în anumite dosare. La începutul activităţii, conform prevederilor existente în regulamentul EPPO, care se aplică direct în fiecare stat membru, dar şi în Legea 6/2021, prin care România a indicat lucrătorii de Poliţie care pot lucra cu procurorii europeni delegaţi din cadrul EPPO, au fost menţionaţi toţi lucrătorii de poliţie din cadru Poliţiei Judiciare, adică inclusiv cei din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Cu toate acestea, în mai multe cauze, instanţele au anulat şi în dosarele noastre acte întocmite de aceşti poliţişti, chiar dacă regulamentul european sau legea adoptată ulterior celei declarate neconstituţionale spunea clar că în cazurile EPPO aceştia vor putea îndeplini în mod perfect legal actele. Din păcate, mai departe, deşi era o solicitare adresată instanţei româneşti de a întreba Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, am fost refuzaţi să fie adresată o astfel de întrebare, refuz pe care eu, personal, cred că e din cauza situaţiei care se întâmplă în prezent în România. Şi anume, cea în care judecători, prin recuzare sau prin strămutare, sunt îndepărtaţi din dosare şi astfel încât nici atunci când este obligatoriu să întrebi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, judecătorii din România nu mai acceptă”, a mai spus Cătălin Borcoman. Procurorul european a vorbit şi despre tergiversarea dosarelor de fraudare a banilor europeni de către instanţe din România, afirmând că a întâlnit situaţii în care nu au fost motivate hotărâri ale instanţelor „mai multe luni, sau chiar şi un an” sau situaţii în care instanţele nu au luat în discuţie menţinerea unor măsuri asigurătorii, iar când le-au luat, a fost tardiv şi a trebuit să fie ridicate, iar când a cerut reinstaurarea lor pentru a recupera prejudiciile produse fondurile europene, i s-a refuzat. „Am întâlnit situaţii în care Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a stabilit o competenţă de a judeca o anumită cauză, de exemplu la Bucureşti, şi trecând peste decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a anulat practic decizia în materie de competenţă şi a retransmis cauza la Timişoara pentru ca, în final, aceasta se revină la Bucureşti, dar cu păstrarea tuturor actelor anulate. Astfel încât, după patru ani de cameră preliminară, ne-am reîntors în prima zi de cameră preliminară pentru că, cu toată această plimbare a dosarului, din cauza negării competenţei, s-a ajuns să se anuleze ce se întâmplase timp de patru ani la Bucureşti”, a spus Borcoman, cu referire la un dosar în care au fost mai multe investigaţii legate de fraudarea fondurilor europene comisă în 2022.
Borcoman a mai spus că au fost şi situaţii în care cercetarea judecătorească „era aproape de final şi, dintr-odată, judecătorul cauzei a fost schimbat şi s-a reluat de la zero”. „Situaţii în care nu putem motiva apelurile declarate pentru că nu se motivează achitarea, condamnarea sau restituirea în primă instanţă. Şi atunci pot să spun că într-adevăr, probabil că se datorează şi lipsei de resurse şi lipsei de personal, dar sunt probleme în întârzieri majore în judecarea cauzelor în faţa instanţelor în dosarele Parchetului European. Nu doresc să vorbesc de ale altor parchete”, a mai spus Cătălin Borcoman.
Kimberly Guilfoyle stârneşte agitaţie şi la Atena, nu numai la Bucureşti
n opoziţia din Grecia critică partidul de la guvernare în legătură cu presupusele ameninţări ale ambasadoarei SUA
Partidele de opoziţie din Grecia fac presiuni asupra guvernului pentru a clarifica dacă ambasadorul lui Donald Trump la Atena, Kimberly Guilfoyle, a ameninţat un ministru pentru a-l convinge să se alinieze la politicile energetice ale SUA, relatează POLITICO.
„La trei zile după publicarea articolului din Wall Street Journal, guvernul elen a refuzat până în prezent, dincolo de referiri vagi, să nege sau să confirme acuzaţiile aduse”, a declarat marţi pentru POLITICO Harry Tzimitras, şeful departamentului de afaceri externe al partidului de stânga ELAS. „Este o problemă foarte gravă şi trebuie abordată imediat, fără întârziere”, a spus Tzimitras.
Potrivit articolului din Wall Street Journal – între timp confirmat şi de sursele Financial Times -, ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, a avut o discuţie în contradictoriu cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, la o cină organizată la Atena în luna martie a acestui an, fiind invocată prăbuşirea anticipată a guvernului român. „Putem face asta oricărei ţări dorim”, a spus Guilfoyle, potrivit articolului, referindu-se la turbulenţele politice care zguduiau Bucureştiul la momentul respectiv. „Putem face asta şi aici”, a adăugat ea. Papastavrou ar fi răspuns că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, deoarece acesta a fost ales de popor.
Ziarul a precizat că avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversaţiei. „Statele Unite apreciază parteneriatul strategic cu România, care rămâne puternic în ceea ce priveşte priorităţile noastre comune, inclusiv securitatea energetică şi redistribuirea sarcinilor în domeniul apărării”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat pentru POLITICO, când a fost întrebat despre comentariile atribuite lui Guilfoyle.
Reprezentanţii ambasadoarei au refuzat să comenteze incidentul. Guvernul României s-a prăbuşit în luna mai, când social-democraţii s-au retras din coaliţie şi şi-au unit forţele cu opoziţia de extremă dreapta pentru a-l răsturna pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan, aruncând în haos una dintre cele mai importante ţări din punct de vedere strategic din Europa, explică POLITICO. Agitaţi de articolul din „The Wall Street Journal”, partidele de opoziţie din întreg spectrul politic grec au solicitat guvernului prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis să clarifice dacă discuţia a avut loc aşa cum a fost relatată. „Aceste acuzaţii nu demonstrează respect reciproc şi sper că presupusa capacitate de a răsturna guverne nu este o valoare pe care o împărtăşim”, a declarat Tzimitras, reprezentantul partidului ELAS.
„Grecia este o democraţie independentă şi suverană şi trebuie să acţioneze ca atare în toate circumstanţele şi faţă de toţi, fără excepţie”, a transmis şi partidul socialist PASOK. „Guvernul şi prim-ministrul personal trebuie să nege imediat că domnul Papastavrou a fost ameninţat de ambasadorul SUA”, a cerut partidul de stânga SYRIZA într-un comunicat.
„O ţară nu devine mai puternică din punct de vedere geopolitic prin adâncirea dependenţei sale faţă de o mare putere, mai ales când acea mare putere a înlocuit în mod deschis diplomaţia cu afacerile”, a comentat şi deputatul independent Alexis Charitsis într-o postare pe X. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, a declarat luni reporterilor, în cadrul unei conferinţe de presă, că „nu a existat niciodată vreo ameninţare la adresa guvernului grec” şi a adăugat că o astfel de situaţie „nu ar fi tolerată niciodată”.
Preşedintele UDMR: Călin Georgescu este un produs al fostei Securităţi
este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual din România, spune Kelemen Hunor
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, reiterează că fostul candidat al alegerilor prezidenţiale Călin Georgescu este un produs al fostei Securităţi, spunând că nu îl consideră pe acesta ”un om liber, un om care poate să facă pentru România ceva bun”.
“Am urmărit foarte puţin, nu ştiu mai mult decât am citit în presă. Eu vreau să cred în continuare că procurorii ştiu ce e în dosar şi ce au de făcut şi judecătorii de la Curtea de Apel au dat un verdict în cunoştinţă de cauză. Sigur, legat de domnul Georgescu, eu am spus de foarte, foarte mult timp – am fost mult, mult criticat – că este un produs al fostei Securităţi. Este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual al României”, a afirmat Kelemen Hunor, miercuri, la RFI, despre Călin Georgescu, arestat preventiv.
El a adăugat că nu îl consideră pe Călin Georgescu un om care poate face ceva bun pentru România.
“Că are adepţi în foarte multe zone, ok, eu accept, că există foarte mulţi susţinători ai lui Călin Georgescu, eu accept acest lucru. Dar nu-l consider un om liber, un om care poate să facă pentru România ceva bun. Dar nu cunosc dosarul, nu vreau să comentez, vreau să am încredere în procurori”, a susţinut preşedintele UDMR.
El a fost întrebat dacă se aşteaptă ca acest sprijin faţă de Călin Georgescu să explodeze în spaţiul public şi situaţia să degenereze.
“Nu cred. Chiar nu cred asta. Noi avem o problemă veche legată de educaţie şi de cine ce consideră real din informaţiile care apar. Asta este o problemă mult mai serioasă decât dacă va exploda sau nu. Instituţiile statului îşi fac treaba, trebuie să comunice ei în primul rând, dacă apar în dosare elemente care sunt importante şi care pot fi făcute publice, trebuie să spună ei, ca să înţeleagă societatea ce a făcut, ce a organizat, despre ce bani e vorba, despre ce delict este vorba şi atunci oamenii, marea majoritate, sigur că vor înţelege. Nu sectanţii, că acolo cu argumente raţionale şi cu informaţii corecte nu o să schimb credinţa. Dar aici şi procuratura trebuie să aibă capacitatea, posibilitatea de a comunica societăţii elemente, informaţii din dosar”, a argumentat Kelemen Hunor.
Marţi, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a fostului candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, acuzat de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, şi a omului de afaceri Ionel Rusen.
Nicu Ştefănuţă: În politica polarizată complet, Brâncuşi nu ar trece un test de sculptură, dar o maimuţă care ciopleşte un bambus da
Vicepreşedintele Parlamentului European, independentul Nicu Ştefănuţă, criticã, marţi seară, modul în care s-au făcut audierile candidaţilor propuşi pentru ministere şi avizele care s-au dat de către comisiile de specialitate. “Deci Oana Gheorghiu, care a ridicat un spital de jos, nu este competentă pentru a fi ministră. Asta e decizia comisiei de specialitate, plină de foşti miniştri ce nu au ridicat nimic”, a scris, marţi seară, pe Facebook, vicepreşedintele Parlamentului European, independentul Nicu Ştefănuţă.
Potrivit acestuia, “în politica polarizată complet, Brâncuşi nu ar trece un test de sculptură, dar o maimuţă care ciopleşte un bambus da”. “Acesta este eşecul complet al politicii româneşti: uciderea oricărui spirit critic şi al respectului pentru diferenţă din democraţie. Ion Raţiu a mai murit o dată şi azi”, a adăugat Ştefănuţă.
Audierile candidaţilor propuşi în Guvernul Mureşan au avut loc luni şi marţi. În prima zi au primit avize negative miniştrii propuşi la Energie – Sebastian Burduja, Apărare – Radu Miruţă, Transporturi – Cătălin Drulă, Economie – Irineu Darău.
Tanczos Barna (Agricultură) şi Alexandru Nazare (Finanţe) au fost avizaţi pozitiv. În a doua zi a audierilor din comisii, au primit avize pozitive Oana Ţoiu – Externe, Mircea Abrudean – Interne, Dragoş Pîslaru – Fonduri Europene şi miniştri UDMR pentru Dezvoltare şi Cultură. Raluca Turcan (Muncă), Oana Gheorghiu (Sănătate), Andrea Chiş (Justiţie) şi Mihai Dimian (Educaţie) au primit aviz negativ. Avizele sunt consultative.
Medicul Ana Maria Şerban: Cel mai periculos mit este acela că, dacă mă duc la medic, sigur îmi găseşte ceva
Dr. Ana Maria Şerban, medic primar cardiolog la Spitalul Euroclinic din Capitală, a declarat că cel mai periculos mit este acela că, dacă un om merge la medic, sigur i se găseşte ceva. Ea a explicat că e mai bine să ştii şi să previi, decât să nu ştii. “Cel mai periculos mit este acela că, dacă mă duc la medic, sigur îmi găseşte ceva. Pe undeva este şi adevărat, dar desigur că e mult mai bine să ştii şi să previi şi să încerci să ameliorezi ce ai decât să nu ştii. Şi totuşi în lumea de astăzi cam… toate lucrurile sunt, dacă nu rezolvabile, măcar controlabile”, a declarat Ana Maria Şerban, marţi seară, la Medika TV. Întrebată dacă este mit sau adevăr că un infarct vine cu o durere în piept, Ana Maria Şerban a explicat că este o durere tipică.
“Majoritatea infarctelor se prezintă cu o durere în piept, dar o durere tipică, o durere care este în centru, în stern şi în general iradiază către membre, către mandibulă şi o durere pregnantă, chinuitoare, uneori însoţită de respiraţie grea, de anxietate, de transpiraţii”, a precizat Ana Maria Şerban. Ea a explicat, însă, că există şi infarcte silenţioase: “Noi le descoperim la pacienţii veniţi la controale de rutină, fie pe electrocardiogramă se văd sechele ale infartului, fie la ecografie se vede cicatricea respectivă. Deci chiar sunt infarte care pot să se manifeste fără o durere semnificativă care să-l ducă pe pacient la medic”. Ea a precizat că, pe de altă parte, sunt foarte multe dureri toracice care nu sunt dureri de origine cardiacă.
“Zona aceasta a pieptului doare şi dacă ai o gastrită, un ulcer”, a precizat Ana Maria Şerban.
Femeie, ucisă de partenerul ei, care apoi s-a aruncat de la etajul patru al unui bloc
O femeie în vârstă de 42 de ani a fost omorâtă, marţi după-amiază, de partenerul ei, într-un apartament din Roman, judeţul Neamţ. Ulterior, bărbatul s-a aruncat de la etajul al patrulea al blocului, fiind transportat la spital, unde a murit. Primele informaţii indicau că el ar fi vrut să îl agreseze pe copilul femeii, acesta fiind găsit teafăr. Poliţiştii au anunţat că bărbatul care şi-a ucis partenera şi apoi a sărit de la etaj a murit la unitatea medicală. Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, poliţiştii din Roman au fost sesizaţi, marţi, în jurul orei 15.20, prin apel 112, că o femeie a fost ucisă de partenerul său, iar acesta ar intenţiona să îl agreseze şi pe copilul femeii. “Din primele verificări efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, în timp ce femeia de 42 de ani se afla într-un imobil din municipiul Roman, ar fi fost atacată cu un obiect tăietor-înţepător de concubinul acesteia, un bărbat de 45 de ani. Ulterior, acesta s-ar fi aruncat de la etajul 4 al imobilului în cauză, fiind preluat de un echipaj medical şi transportat la spital”, au afirmat poliţiştii.
Femeia a murit în urma rănilor suferite. Băiatul femeii, în vârstă de 15 ani, a fost găsit de poliţişti şi se află în afara oricărui pericol. Poliţiştii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele şi împrejurările producerii omorului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Senatoarea Victoria Stoiciu a depus un proiect de lege care dezincriminează deţinerea de droguri pentru consum propriu
De același autor
Astăzi despre: Unul dintre cei mai faimoși primari ai Capitalei: Dem I. Dobrescu, supranumit primarul „Târnăcop”. A modernizat străzi și piețe ale Bucureștiului. Datorită lui, Bucureștiul a primit numele care îl definește și astăzi: Micul Paris
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-Stiri-naTionale-procuror-european-fraude-de-6-miliarde-de-euro-cu-fonduri-europene-comise-in-romania-sunt-investigate-de-parchetul-european”]