Bursa încheie vineri pe minus, dar bifează a doua creştere săptămânală consecutivă, în pofida lichid

Indicele BET, de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti, a coborât cu 0,5% vineri, 9 octombrie, după ce joi a stagnat într-una dintre cele mai puţin lichide sesiuni de tranzacţionare de anul acesta, iar miercuri a pus capăt seriei de cinci şedinţe consecutive de creştere. În pofida reculului din ultimele zile, indicele a înregistrat a doua săptămână consecutivă pe plus, după cinci săptămâni la rând de scăderi.

Vineri, valoarea tuturor tranzacţiilor realizate cu acţiuni de pe Piaţa Reglementată a însumat 28 mil. lei, a doua cea mai slabă lichiditate din 2026, cu mult sub media zilnică de 120 mil. lei de la început de an, conform datelor BVB.

BET, reper pentru administratorii de fonduri de acţiuni, a coborât vineri cu 0,05%, iar indicele companiilor de energie şi utilităţi BET-NG a pierdut 0,9%. Din structura BET, de notat dinamicile de la Hidroelectrica (-3,9%), Electro-Alfa (-1,7%), Electrica (-1,6%), Transgaz (-0,6%) şi, la polul opus, One United Properties (3,4%).

Săptămâna trecută a început cu una dintre cele mai bune şedinţe din ultimii ani pentru piaţa locală. Luni, BET a urcat cu aproximativ 4%, în prima sesiune de tranzacţionare după ce agenţia S&P a menţinut ratingul suveran al României în categoria recomandată investiţiilor, la ultima treaptă înainte de zona „junk”. Avansul a venit după o corecţie de peste 10% faţă de maximul din august, alimentată de incertitudinile politice şi de temerile privind situaţia fiscală.

Optimismul s-a temperat însă pe parcursul săptămânii, iar volatilitatea ridicată a fost urmată de marcări de profit şi scăderi ale unor acţiuni importante din indice. Miercuri, BET a pierdut 1%, în timp ce toţi indicii principali ai bursei au închis în teritoriu negativ.

Agenţia a avertizat însă că menţinerea ratingului depinde de continuarea consolidării fiscale şi de adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027–2028.

Miza deciziei S&P depăşeşte piaţa de acţiuni. Menţinerea ratingului investment grade păstrează România în universul de investiţii al unor fonduri internaţionale care nu pot deţine datorie suverană din categoria speculativă. În schimb, perspectiva negativă indicată de S&P lasă deschis riscul unei retrogradări dacă ajustarea fiscală pierde din ritm sau dacă autorităţile nu reuşesc să contureze un buget credibil pentru 2027–2028.

Evoluţia deficitului şi capacitatea guvernului de a ţine sub control finanţele publice vor rămâne, astfel, factori importanţi pentru costurile de împrumut ale statului şi pentru apetitul investitorilor faţă de activele româneşti.