Ce înseamnă „schimbarea direcţiei guvernării”, cerută de Grindeanu?

Din discuţiile de astăzi între Luca Niculescu, PSD și PNL nu reiese o cale simplă şi rapidă de alcătuire a viitorului guvern.

Grindeanu o ţine sus şi tare cu schimbarea direcţiei
guvernării practicate de Ilie Bolojan, care a dus la o austeritate „sălbatică”.
Dar ce înseamnă schimbarea direcţiei cerută de Grindeanu?

Cum stăm astăzi cu economia şi bugetul

Cifrele sunt clare şi seci.

400 miliarde euro-PIB-ul României;

120 miliarde de euro-bugetul de stat pe 2026, 30% din
PIB;

240 miliarde de euro-datoria publică a României;

60 miliarde euro- dobânzile şi ratele, finanţarea şi
refinanţarea datoriei publice anul acesta;

12 miliarde euro doar dobânzile anul acesta.

De aceste cifre Grindeanu nu pomeneşte nimic. De la
ele trebuie pornit, pentru a scădea deficitul bugetar, datoria publică, toate
venind din inconştienţa guvernelor anterioare, ultimele fiind „Nicu şi Marcel”.
Altfel, plătim dobânzi uriaşe la împrumuturile luate, iar în caz de „junk”
devenim faliţi, nu ne mai dă nimeni bani cu împrumut și rămânem fără bani de
pensii și salarii bugetare.

Ce vrea Grindeanu de la viitorul guvern

Într-o listă de cerinţe înaintată viitorului premier,
Luca Niculescu, găsim următoarele cerinţe care ilustrează „schimbarea direcţiei
guvernării”:

1.Prezentarea în Parlament a situației reale a
deficitului bugetar și a tuturor datoriilor amânate înainte de prezentarea
publică a bugetului pe 2027;

Să înţelegem că Grindeanu îl bănuieşte pe Bolojan că
minte când prezintă situaţia dezastruoasă a bugetului? De ce solicită situaţia
„reală”, cea prezentată până acum nu este reală? Doar că România este în UE,
iar situaţiile statistice sunt confirmate sau contrazise de EUROSTAT. Nu-şi
permit guvernanţii să prezinte situaţii mincinoase!

2. Asigurarea stocurilor necesare de gaze și
energie electrică pentru iarnă.

Corect, pentru stocurile de gaze trebuiesc şi bani,
dacă resursele proprii nu ajung, iar pentru energia electrică nu putem avea
stocuri pentru că nu avem capacităţi de stocare, care nu se pot crea de la o
lună la alta. Iată un obiectiv important care necesită bani, stocurile de gaze
pentru la iarnă costă, și încă bani mulți.

3. Indexarea pensiilor (inclusiv militare) conform
legii și a pensiei minime.

Era corect dacă Grindeanu specifica câţi bani
presupune această măsură, şi dacă trebuie prinse în bugetul pe 2027, pentru a
face totalul necesar cheltuielilor bugetare pe 2027.

4. Eliminarea CASS pentru mame, veterani și
persoane cu dizabilități.

Aici nu este o sumă mare, dar măsura a fost introdusă
pentru a elimina excepţiile în totalitate. Altfel, stăm şi ne târguim care
excepţie este bună şi care nu.

5. Plata facturilor restante ale statului în
maximum 90 de zile.

Iarăşi, are idee Grindeanu ce sumă totalizează aceste
facturi? De unde să fie plătite, există bani în bugetul pe 2026? Sau nu-l
interesează?

6. Operaționalizarea tuturor măsurilor din Planul
de relansare economică propus de PSD.

În primul rând acest plan trebuia pus în discuţie
publică, să vedem dacă întruneşte acordul societăţii şi al economiştilor.
Oricum, deşi Grindeanu nu spune, este vorba de un munte de bani necesari, pe
care România nu-i are. Este doar o formă de a amăgi propriul electorat şi
clientela sa politică.

7. Rambursarea accelerată de TVA în 30 de zile
pentru firmele cu risc fiscal redus, cu verificări ulterioare;

Iarăşi, ce sumă înseamnă această rambursare? Are
bugetul pe 2026 banii necesari? Fără a preciza de câţi bani este nevoie, şi de
unde îi luăm, totul devin basme de adormit bunicii.

8. Reducerea cu 25% a autorizațiilor și avizelor
cerute de stat pentru înființarea unei afaceri. Simplificare, declarații
precompletate, fără raportări și redundanțe către ANAF.

Este o măsură bună, dar care cere timp pentru
aplicare prin modificarea legislaţiei.

Mai sunt încă alte măsuri, dar cu caracter general,
cele mai importante sunt cele menţionate.

In rezumat, Grindeanu a specificat de multe ori ce
„minuni” vrea PSD: relansare economica, prosperitate, protectie sociala,
bunastare. De unde bani pentru aceste obiective, nu spune!

Ce precizează Bolojan în intervenţiile sale de
astăzi

– Angajamentul privind respectarea țintelor de
deficit și a traiectoriei asumate de România pentru anul viitor, este un lucru
important nu pentru o țintă bugetară sau alta, ci pentru că acest lucru este o
condiție pentru menținerea echilibrelor bugetare generale, pentru bună
funcționarea instituțiilor de stat și pentru relansarea economiei românești.

–Disciplina bugetară este
o condiție de bază pentru controlul cheltuielilor. Nu este un scop în sine, ci
singurul mod prin care putem evita să irosim ceea ce am obținut cu greu în
ultimele luni și putem crea condițiile pentru o relansare economică și o prosperitate
sustenabilă.

–Împrumuturile din
perioadele trecute și dobânzile mari pe care acestea le implică au majorat
rapid datoria publică, crescând riscul pierderii controlului asupra bugetului.

– Țintele de deficit stabilite pentru anul
viitor și pentru 2028 nu sunt negociabile. Discuția poate să fie doar despre
modul în care le atingem.

-Gestionarea corectă a unui buget nu înseamnă să
ignorăm privilegiile, ci să le contestăm.

-Cheltuielile statului nu trebuie să crească.

-Cei care, referindu-se la ceea ce s-a întâmplat
până acum, vorbesc despre „austeritate sălbatică” sunt iresponsabili. Am
început să adaptăm cheltuielile la venituri, să apropiem consumul de ceea ce
producem, de ceea ce ne permitem cu adevărat.

-Cei care fac promisiuni fără acoperire își bat
joc de oameni, generând frustrări care amplifică nemulțumirea. Este un mod de a
guverna pe care l-am refuzat de la început și pe care nu îl vom accepta nici în
continuare.

Las cititorilor mei sa compare ce spun cei doi,
Grindeanu si Bolojan, pentru a înțelege ce înseamnă „schimbarea direcției”
actului de guvernare. Să împrumutăm si mai mult, indiferent la ce costuri? Și
unde ajungem, dacă agențiile de rating ne plasează in „junk”, risc de care abia
am scăpat în ultimele două luni!