[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-energia-electrica-pentru-consumatorii-casnici-s-ar-putea-scumpi-cu-22/mediaPool/unVp4PP.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Energia electrică pentru consumatorii casnici s-ar putea scumpi cu 22%
|
Așa estimează Asociația Energia Inteligentă
Prețul mediu al ofertelor de energie electrică pentru consumatorii casnici ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei/kWh, cu TVA, în cazul ofertelor noi pe 12 luni emise în toamna acestui an, în creștere cu 22% față de o ofertă comparabilă din toamna anului trecut, estimează Asociația Energia Inteligentă (AEI). Conform sursei citate, estimarea a fost revizuită față de cea realizată în luna august, pe fondul prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică, precum și al previziunilor privind prețul gazelor și cursul valutar. ”Pentru ofertele casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026, AEI a realizat o reevaluare a estimărilor realizate în august 2026 ca urmare a prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică mult peste estimările inițiale și datorită previziunii prețului gazelor și a cursului valutar, estimând o creștere de aproximativ 0,25-0,50 lei/kWh cu TVA față de o ofertă comparabilă din toamna lui 2025. Reperul central este Â0,37lei/kWh”, se arată în analiza semnată de președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, în scenariul central, prețul mediu al ofertelor viitoare ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei/kWh. ”Astfel, o ofertă suplimentară cu 0,37 lei/kWh față de un preț mediu de 1,30 lei/kWh existent, ar face ca prețul mediu al ofertelor viitoare să ajungă la aproximativ 1,67 lei/kWh, adică Â22%. Analiza pleacă de la compararea ofertelor concurențiale din toamna 2025 cu cele pentru următoarele 12 luni, în aceeași zonă de distribuție. Nu folosesc drept bază prețurile plafonate din prima jumătate a anului 2025”, precizează Chisăliță. Chisăliță precizează că datele OPCOM indicate în analiză arată o creștere puternică a prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU) în lunile august și septembrie. ”Datele OPCOM confirmă scumpirea puternică a pieței spot, în august, media PZU a crescut de la 409,45 lei/MWh în 2025 la 793,19 lei/MWh în 2026, iar în septembrie de la 506,05 la 917,36 lei/MWh”, se menționează în document. În estimarea centrală, cea mai mare contribuție la creșterea prețului provine din achizițiile la termen mai scumpe și din majorarea prețurilor energiei pe piața spot. Astfel, pentru achizițiile la termen, analiza ia în calcul 65% din energie și o creștere ilustrativă a costului de la 650 la 850 lei/MWh, cu un impact de 0,157 lei/kWh, reprezentând 43% din creșterea totală. Pentru restul de 35% din energie, achiziționată de pe piața spot, este presupusă o creștere medie de aproximativ 214 lei/MWh pe perioada viitoare de livrare, cu un impact de 0,091 lei/kWh, respectiv 25% din majorarea estimată. La acestea se adaugă costurile asociate profilului de consum casnic, echilibrării și ajustărilor intrazilnice, recuperării pierderilor din 2026, primelor de risc, finanțării garanțiilor și capitalului de lucru, precum și transportului, distribuției și serviciilor de sistem. ”Toate contribuțiile de mai jos sunt exprimate cu TVA, în lei/kWh facturat. Valorile reprezintă ipoteze de calcul; nu sunt componente publicate ale marjei furnizorilor”, subliniază autorul analizei. În ceea ce privește tarifele de rețea, impactul diferă în funcție de zona de distribuție.
Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au ajuns la 10204 lei
l în același timp, cheltuielile au atins 8650 lei l avans de peste 7% faţă de trimestrul II 2025 atât la venituri, cât şi la cheltuieli
Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au fost, în trimestrul II 2026, în termeni nominali, de 10204 lei, reprezentând 4222 lei pe o persoană, în creştere cu 8% atât la nivel de o gospodărie, cât şi pe o persoană, faţă de trimestrul I 2026, informează, miercuri, Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în termeni nominali, de 8650 lei pe o gospodărie (3579 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creştere cu 635 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2026. Comparativ cu trimestrul II din 2025, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 7,4%, iar cele pe o persoană cu 10,4%, în timp ce cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei la nivel de gospodărie au înregistrat un avans de 7,6%, iar pentru o persoană creşterea a fost de 10,6%, potrivit datelor INS. “Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2026, în termeni nominali, de 10204 lei pe o gospodărie, reprezentând 4222 lei pe o persoană, în creştere cu 8,0% atât pe o gospodărie, cât şi pe o persoană, faţă de trimestrul I 2026. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 7,4%, iar cele pe o persoană cu 10,4%. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul II 2026, în termeni nominali, de 8650 lei pe o gospodărie (3579 lei pe o persoană) şi au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creştere cu 635 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul I 2026”, arată INS, miercuri, într-un comunicat de presă. Instituţia precizează că veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul II 2026, de 9748 lei lunar pe o gospodărie (4033 lei pe o persoană), mai mari cu 8,4% faţă de trimestrul I 2026, iar veniturile în natură de 456 lei lunar pe o gospodărie (189 lei pe o persoană), cu un avans de 1,7% faţă de trimestrul I 2026. În acelaşi timp, salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 7354 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (72,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul II 2026, respectiv 70,8% în trimestrul I 2026). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 2005 lei lunar pe o gospodărie (19,6% în trimestrul II 2026, respectiv, 21,2% în trimestrul I 2026 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură de 456 lei lunar pe o gospodărie (4,5% în trimestrul II 2026, respectiv, 4,7% în trimestrul I 2026), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (0,8% în trimestrul II 2026, respectiv, 0,9% în trimestrul I 2026) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (3,7% în trimestrul II 2026, respectiv, 3,8% în trimestrul I 2026), potrivit datelor provizorii ale INS pentru trimestrul II din 2026. Referitor la mediul de rezidenţă, INS arată că nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul II 2026 a fost de 11118 lei, de 1,2 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4997 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul II 2026, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 75,6%, mai mare cu 8,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,0%, mai mare cu 2,2 puncte procentuale faţă de cea din mediul urban. În mediul rural, ponderea veniturilor în natură a fost de 6,8%, de 2,3 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.
Fermierii din jurul Clujului își fac fabrică de ulei cu finanțare de la CEC Bank
CEC Bank anunţă cofinanţarea construirii unei noi fabrici de ulei în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Cluj, o investiţie de 45 milioane de euro realizată de Cooperativa Agricolă Podişul Transilvaniei, care reuneşte 21 de fermieri din judeţele Cluj, Alba şi Mureş. Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene, aportul membrilor cooperativei, precum şi din creditul bancar acordat de CEC Bank. Fabrica va avea o capacitate de procesare de 600 de tone de seminţe pe zi şi va fi una dintre cele mai moderne şi eficiente unităţi de profil din regiune la momentul inaugurării, care este estimată pentru finalul anului 2027. “CEC Bank cofinanţează construcţia unei noi fabrici de ulei în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Cluj, un proiect de investiţii strategic pentru sectorul agroalimentar local, realizat de Cooperativa Agricolă Podişul Transilvaniei. CEC Bank este partenerul bancar principal al proiectului, acordând cofinanţarea necesară pentru realizarea investiţiei totale de aproximativ 45 de milioane de euro”, anunţă, miercuri, CEC Bank. Noua facilitate de producţie va avea o capacitate de procesare de 600 de tone de seminţe pe zi, integrând tehnologii industriale de ultimă generaţie şi soluţii avansate de sustenabilitate. Facilitatea se va întinde pe o suprafaţă de 8,5 hectare şi va include şase silozuri pentru depozitarea materiei prime, spaţii pentru depozitarea şroturilor şi rezervoare. Totodată, pentru eficientizarea costurilor operaţionale şi reducerea amprentei de carbon, proiectul include o instalaţie agrovoltaică de 1,65 MW, echipată cu sisteme moderne de stocare a energiei. “Accesul fermierilor din România la finanţare pentru proiecte cu valoare adăugată ridicată rămâne o prioritate strategică pentru CEC Bank. Susţinerea investiţiilor în capacităţi de procesare reprezintă o componentă esenţială pentru echilibrarea balanţei comerciale în sectorul agroalimentar. Proiectul Podişul Transilvaniei demonstrează că agricultura românească poate face pasul de la simplul export de materie primă brută către produse finite performante, atunci când există viziune antreprenorială, asociere în cooperative şi un parteneriat financiar solid”, a declarat Adrian Muşat, director, Direcţia Companii Mari, CEC Bank. Investiţia este dezvoltată de Cooperativa Agricolă Podişul Transilvaniei, o structură asociativă care reuneşte 21 de fermieri din judeţele Cluj, Alba şi Mureş. Structura de finanţare a proiectului este asigurată dintr-un mix optim format din fonduri europene, aportul membrilor cooperativei şi creditul bancar acordat de CEC Bank.
Turismul a dat ceva semne de viață în luna august
Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au crescut cu 9% și, respectiv, cu 10,2%, în luna august 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate recent. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna august 2026 au însumat 2,269 milioane persoane, în creștere cu 9% față de cele din luna august 2025. Din numărul total de sosiri, în luna august 2026, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,8%, iar sosirile turiștilor străini 15,2%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna august 2026 au însumat 5,641 milioane, în creștere cu 10,2% față de cele din luna august 2025. Din numărul total de înnoptări, în luna august 2026, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 87,9%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 12,1%. Potrivit INS, durata medie a șederii în luna august 2026 a fost de 2,6 zile la turiștii români și de 2 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2026, a fost de 45,2% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în creștere cu 1,5 puncte procentuale față de luna august 2025. În primele opt luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au însumat 9,756 milioane persoane, în creștere cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Din numărul total de sosiri, în perioada menționată, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 81%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 19%. Statistica oficială mai arată că înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie-31 august 2026 au însumat 21,184 milioane, în creștere cu 0,1% față de cele din perioada similară din 2025. Din numărul total de înnoptări, în perioada menționată, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 82%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 18%. Durata medie a șederii, în primele opt luni ale acestui an, a fost de 2,2 zile la turiștii români și de 2,1 zile la turiștii străini.
Deficitul comercial al SUA a crescut la 105,6 miliarde de dolari
Deficitul comercial al Statelor Unite s-a majorat puternic în august, ajungând la 105,6 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din martie 2025, pe fondul creşterii importurilor de bunuri asociate investiţiilor în inteligenţă artificială şi al efectelor politicii tarifare, potrivit datelor publicate marţi de Departamentul Comerţului, relatează CNBC. Importurile au crescut cu 4,3% faţă de luna precedentă, determinând o majorare de 13,7% a deficitului comercial comparativ cu iulie. Rezultatul a depăşit estimările economiştilor consultaţi de Dow Jones, care anticipau un deficit de 102 miliarde de dolari. Nivelul din august este cel mai ridicat de după deficitul record înregistrat în martie 2025, chiar înainte ca preşedintele Donald Trump să anunţe, în cadrul aşa-numitei ”Zile a Eliberării”, introducerea tarifelor vamale reciproce împotriva partenerilor comerciali ai SUA. Deşi deficitul lunar s-a majorat, indicatorul cumulat menţionat în raport, de 138,2 miliarde de dolari, era cu aproape 20% mai redus decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. ”Creşterea preţurilor amplifică variaţiile, dar, chiar şi aşa, comerţul net va avea probabil o contribuţie negativă la creşterea PIB în trimestrul al treilea”, a declarat Oren Klachkin, economist financiar la Nationwide. ”Considerăm că aceasta este o dovadă a cererii interne puternice, nu a slăbiciunii economice.” În calculul produsului intern brut, importurile au în general o contribuţie negativă, însă efectul poate fi compensat de creşterea consumului şi a altor componente ale cererii interne.
Mistral lansează un nou model de inteligenţă artificială
Compania franceză Mistral AI a prezentat marţi un nou model de inteligenţă artificială, despre care afirmă că se numără printre cele mai performante modele deschise din lume şi că depăşeşte semnificativ soluţiile similare dezvoltate în afara Chinei, în contextul intensificării concurenţei tehnologice globale, relatează CNBC. Noul model, denumit Mistral Large 4 (ML4) şi cunoscut şi sub numele de ”le Chonk”, dispune de un trilion de parametri şi este conceput pentru aplicaţii complexe în securitate cibernetică, programare, industrie şi finanţe, precum şi pentru procesarea mai multor tipuri de date. Mistral, considerată unul dintre principalii competitori europeni ai OpenAI şi Anthropic, a atras în septembrie o finanţare de trei miliarde de euro, la o evaluare de 21 de miliarde de euro. Operaţiunea a consolidat poziţia companiei printre cele mai valoroase şi bine finanţate startupuri europene din domeniul inteligenţei artificiale. ML4 a fost antrenat timp de două luni folosind 4.000 de procesoare grafice Nvidia Grace Blackwell, instalate în centrele de date proprii ale Mistral din Europa.
Paramount finalizează preluarea Warner Bros. Discovery
Paramount a finalizat marţi achiziţia Warner Bros. Discovery (WBD), într-o tranzacţie evaluată la aproximativ 110 miliarde de dolari, creând unul dintre cele mai mari conglomerate media din lume, după mai bine de un an de negocieri, oferte concurente şi dispute juridice, relatează CNBC. Noua companie va funcţiona sub numele Skydance şi va fi tranzacţionată la bursă sub simbolul SKYD. Grupul reuneşte studiourile cinematografice Paramount şi Warner Bros., reţele de televiziune care reprezintă aproape o treime din programele de bază prin cablu din SUA şi platforma de streaming HBO Max. Procesul de achiziţie a început în 2025, după fuziunea Paramount cu Skydance, compania fondată de David Ellison, fiul cofondatorului Oracle, Larry Ellison. Paramount a lansat mai multe oferte pentru Warner Bros. Discovery, respinse iniţial de conducerea acesteia. În decembrie 2025, Netflix a încheiat un acord pentru cumpărarea studiourilor şi activelor de streaming ale WBD, evaluat la aproape 83 de miliarde de dolari.
Google lansează un nou model de generare a imaginilor
Cel mai nou model AI Google pentru generarea imaginilor, numit Nano Banana 2.1, promite să fie superior şi chiar mai ieftin decât versiunea anterioară. Bazat pe noul model Gemini 3.6 Flash, Nano Banana 2.1 vine să-i ia locul lui Nano Banana 2, lansat de gigantul american în luna februarie. Conform producătorului, Nano Banana 2.1 este superior versiunii anterioare la toate capitolele. Noul model îmbunătăţeşte calitatea vizuală, randarea textului şi consistenţa caracterelor în panoramele de mari dimensiuni şi în infografice. Acesta poate procesa până la 14 imagini de referinţă simultan şi oferă trei niveluri de raţionament: minim, mediu şi ridicat în funcţie de care rezultă şi o calitate diferită a imaginii. Conform rezultatelor din testele sintetice, Nano Banana Pro rămâne cel mai bun generator de imagini al Google, dar Nano Banana 2.1 este mai eficient.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Agenţiile de securitate germane se confruntă cu o dilemă în urma victoriilor obţinute de extrema dreaptă şi extrema stângă
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-energia-electrica-pentru-consumatorii-casnici-s-ar-putea-scumpi-cu-22″]