[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-tranzactie-pe-piata-retelelor-de-fitness-din-romania-enterprise-investors-preia-lantul-stay-fit-gym-de-la-morphosis-capital/mediaPool/ugJ7e5M.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Tranzacţie pe piaţa reţelelor de fitness din România: Enterprise Investors preia lanţul Stay Fit Gym de la Morphosis Capital
|
Reţeaua de săli de fitness 18GYM, susţinută de Enterprise Investors, jucător de private equity de top din Europa Centrală şi de Est, şi Stay Fit Gym, unul dintre cele mai mari lanţuri de fitness din România controlat de Morphosis Capital, au convenit să îşi combine operaţiunile pentru a crea o platformă dual-brand cu peste 120 de cluburi la nivel naţional şi 130.000 de membri. La finalizarea tranzacţiei, Enterprise Investors Fund IX va deţine o participaţie minoritară semnificativă în compania rezultată, alături de fondatorii 18GYM. Fondatorii Stay Fit Gym vor deveni, la rândul lor, acţionari minoritari, în timp ce Morphosis Capital, investitor existent deja în Stay Fit Gym, va realiza un exit integral. Finalizarea tranzacţiei este estimată să aibă loc în următoarele patru luni.
„18GYM, o reţea de săli de fitness din România cu creştere accelerată, susţinută de Enterprise Investors, şi Stay Fit Gym, una dintre cele mai mari reţele de fitness din România, au convenit să îşi combine operaţiunile pentru a crea o platformă dual-brand cu peste 120 de cluburi la nivel naţional şi 130.000 de membri. Tranzacţia va uni două companii puternic complementare, cu prezenţe geografice distincte, creând o ofertă extinsă pentru consumatorii din întreaga ţară”, se arată într-un comunicat transmis de cele două companii.
Tranzacţia este supusă aprobărilor uzuale din partea autorităţilor de reglementare şi se estimează că va fi finalizată în următoarele patru luni, iar în urma acesteia cele două branduri îşi vor extinde aria de acoperire într-o zonă geografică mai mare din România. Până atunci, 18GYM şi Stay Fit Gym vor continua să opereze independent.
Stay Fit Gym a fost fondată în 2012 de Alexandru Lascăr, Marius Preodişteanu şi Laurenţiu Lascăr, care au coordonat dezvoltarea companiei până la o reţea de 77 de cluburi şi 80.000 de membri, la nivelul lunii septembrie 2026, consolidând în acelaşi timp o prezenţă puternică în Bucureşti şi în sudul României.
18GYM operează în prezent 45 de cluburi, în principal în nordul ţării. Ambele branduri îşi vor păstra poziţionările distincte şi complementare, continuând să se concentreze pe facilitarea accesului unui public cât mai larg la servicii de fitness de calitate.
Piaţa de fitness din România este insuficient penetrată, în comparaţie cu pieţele europene mai mature, ceea ce oferă un potenţial semnificativ de creştere. În acelaşi timp, cererea pentru servicii de fitness accesibile şi de calitate continuă să crească, într-o piaţă încă fragmentată, cu un număr mare de operatori independenţi şi reţele locale mai mici, ceea ce înseamnă un potenţial semnificativ pentru extinderea în continuare a reţelelor de cluburi.
„Scalarea unor companii solide prin strategii de tip buy-and-build bine executate face parte, de mulţi ani, din abordarea Enterprise Investors, inclusiv în România. Principiul este constant: susţinem fondatori care au demonstrat viabilitatea modelului lor operaţional şi le oferim capitalul şi sprijinul necesare pentru a accelera creşterea în pieţe fragmentate. Am aplicat această abordare în cazul mai multor companii din portofoliul nostru din România, de exemplu prin achiziţiile recente realizate de PragmaGO şi eTravel, şi vedem oportunitatea de a o aplica şi aici”, a declarat Bartosz Kwiatkowski, partener la Enterprise Investors, care a coordonat proiectul.
După finalizarea tranzacţiei, Vlad Ronea, fondatorul şi CEO-ul 18GYM, şi Alexandru Lascăr urmează să conducă împreună noua companie, alături de Marius Preodişteanu, Laurenţiu Lascăr şi echipele extinse ale 18GYM şi Stay Fit Gym.
Enterprise Investors (EI) a anunţat investiţia în 18GYM în luna martie şi a finalizat tranzacţia în iunie. Aceasta a reprezentat cea de-a opta investiţie directă a companiei în România, unde are o prezenţă continuă din anul 2000 şi a investit în total 217 milioane EUR. Pe lângă investiţiile sale directe, firma a susţinut şi achiziţii de tip add-on realizate în România de companii din portofoliu.
EI este unul dintre cei mai mari jucători de private equity din Europa Centrală şi de Est. Activă din 1990, firma a strâns zece fonduri, care au investit şi angajat 2,5 miliarde EUR în 164 de companii şi au realizat exituri din 143 de companii.
Liberty Galaţi ar putea reporni laminoarele după 15 octombrie
l preţul energiei electrice este principalul obstacol
Anunţată de un an, repornirea laminoarelor din Combinatul siderurgic Galaţi ar putea avea loc după data de 15 octombrie. Aproximativ jumătate dintre cei 2.000 de angajaţi ar putea fi implicaţi în acest proces. Există însă o piedică majoră: preţul pe care îl va avea energia electrică la acel moment. “Liberty ar putea începe activitatea de tolling (închiriere a capacităţilor de producţie, n.r.) la 15 octombrie, pentru un volum deja contractat de 23.000 de tone. Aproximativ 1.000 de angajaţi vor fi implicaţi în derularea acestei activităţi”, a declarat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galaţi. Anunţul vine la un an de când au fost exprimate primele intenţii în această direcţie şi la două luni şi jumătate de la parafarea înţelegerilor. Pe 22 iulie, reprezentanţii combinatului semnau un pachet de contracte de tolling pentru laminarea unor loturi de tablă groasă, rulouri laminate la cald şi tablă acoperită organic. Campania este destinată clienţilor Glencore (Marea Britanie) şi Kaiseri Metal Center K.M.C. (Turcia) – Ripen (filiala KMC din România, n.r.). Nu există însă nici în prezent certitudinea că laminoarele vor redeveni operaţionale. “Demararea efectivă a procesului rămâne condiţionată de posibilitatea achitării costului energiei electrice necesare operaţiunii. După pornirea liniilor de producţie şi în funcţie de evoluţia acestui context, ne aşteptăm să fie încheiate şi alte contracte de tolling”, a mai transmis Cîrlănaru. Construit în urmă cu şase decenii, Combinatul siderurgic din Galaţi a fost gândit cu două fluxuri de producţie: unul primar, care include transformarea materiilor prime în fontă şi oţel, şi unul secundar. Aici, în laminoare, oţelul e modelat în tablă groasă, rulouri laminate la cald ori la rece, zincate sau vopsite. Producţia nu începe instantaneu, este necesară o perioadă de pregătire de câteva zile sau chiar săptămâni. În Laminorul de Tablă Groasă (LTG), procesul începe cu încălzirea semifabricatelor, respectiv a bramelor, în trei cuptoare cu capacitate de 150 t/h. Laminarea se face apoi cu ajutorul a două caje: una determină lăţimea, cealaltă grosimea şi lungimea tablei – mamă. Ulterior, tablele se răcesc pe trei paturi de răcire.
Comerțul a intrat la apă cu 5% în primele opt luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut, în august 2026, faţă de iulie 2026, atât ca serie brută cu 0,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%, anunţă, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS). Raportat la august 2025, se înregistrează, însă, un avans ca serie brută de 0,9%, respectiv 0,1% ca serie ajustată. În primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a micşorat faţă de perioada 1.I-31.VIII.2025, ca serie brută cu 5,0%, în principal la produse nealimentare (recul de 6,1%). Ca serie ajustată scăderea a fost de 5,1%. “În luna august 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna iulie 2026, atât ca serie brută cu 0,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,3%. Faţă de luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2026, a crescut atât ca serie brută cu 0,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,1%”, arată, marţi, INS într-un comunicat de presă. În august 2026, comparativ cu iulie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2026, comparativ cu luna precedentă, s-a majorat, pe ansamblu, cu 0,5%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (2,0%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (0,4%). Pe de altă parte, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 2,5%. De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna august 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 2,3%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (4,0%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (1,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (0,6%). INS arată că în august 2026, comparativ cu august 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 0,9%, datorită majorărilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (2,7%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (2,5%). Au scăzut, însă, vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 2,3%. Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2026, comparativ cu luna august 2025, a cunoscut o creştere, pe ansamblu, cu 0,1%, datorită avansului înregistrat la vânzările de produse nealimentare (0,2%). Scăderi au fost raportate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,9%) şi comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (0,3%), informează INS.
BIS avertizează că datoriile ridicate şi schimbările de pe pieţe vor complica gestionarea viitoarelor crize
Băncile centrale vor rămâne în centrul gestionării viitoarelor crize financiare, însă nivelurile ridicate ale datoriei publice şi transformările rapide ale pieţelor le-ar putea face intervenţiile mai dificile şi mai controversate, a avertizat luni Pablo Hernández de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), transmite Reuters. Hernández de Cos, considerat unul dintre principalii candidaţi pentru preluarea conducerii Băncii Centrale Europene după încheierea mandatului lui Christine Lagarde anul viitor, a afirmat într-un discurs susţinut la Viena că seria de crize din ultimele două decenii a demonstrat importanţa intervenţiilor rapide ale băncilor centrale pentru calmarea turbulenţelor de pe pieţe. Contextul în care ar putea izbucni următoarea criză s-a schimbat însă semnificativ. Datoria publică se află în multe economii aproape de cele mai ridicate niveluri de după Al Doilea Război Mondial, deficitele bugetare rămân mari, iar presiunile asupra finanţelor publice sunt de aşteptat să persiste. În aceste condiţii, băncilor centrale le-ar putea fi mai dificil să facă diferenţa între disfuncţionalităţile pieţelor care necesită intervenţii şi îngrijorările legitime ale investitorilor privind sustenabilitatea finanţelor publice. “Dacă disfuncţionalităţile pieţei ameninţă stabilitatea financiară sau transmisia politicii monetare, băncile centrale trebuie să intervină”, a declarat Hernández de Cos. “Dar atunci când datoria este ridicată şi necesarul de finanţare publică este mare, chiar şi o operaţiune bine concepută poate fi interpretată printr-o perspectivă fiscală.” Avertismentul intervine într-un moment în care randamentele obligaţiunilor au crescut puternic la nivel global, iar majorarea diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi cele ale Germaniei a readus în atenţie riscurile asociate crizei datoriilor din zona euro. Şeful BIS a atras atenţia şi asupra influenţei tot mai mari a instituţiilor financiare nebancare, precum fondurile speculative, fondurile de pensii şi administratorii de active, care au devenit deţinători importanţi de obligaţiuni guvernamentale. Deşi acestea contribuie la lichiditatea pieţelor în perioade normale, utilizarea efectului de levier şi a finanţării prin pieţe poate amplifica tensiunile în perioade de criză.
Trump semnează un ordin executiv pentru a reduce preţurile la motorină
Preşedintele Donald Trump a semnat luni seara un ordin executiv destinat să scadă preţurile la motorina aproape record, renunţând la restricţiile pentru motorina mai ieftină, relatează CNN. Vorbind la un eveniment de campanie în Nebraska, un stat puternic afectat de creşterea preţurilor la motorină, Trump a spus că ordinul va “permite oricui să cumpere motorină roşie fără taxe, pentru orice motiv”. “Acest ordin va reduce, de asemenea, costurile tuturor bunurilor, inclusiv alimentelor”, a spus Trump după ce a semnat documentul, care nu a fost încă publicat. Motorina vopsită în roşu este aceeaşi ca motorina obişnuită. Este doar neimpozitată şi vopsită în roşu pentru a o distinge ca fiind doar pentru uz off-road, cum ar fi pentru tractoare sau pentru uz industrial. Permiţând utilizarea largă a motorinei scutite de taxe ar putea fi deosebit de utilă pentru şoferii de camioane care se confruntă cu o creştere istorică a preţului motorinei, declanşată de războiul din Iran şi amplificată de atacurile asupra rafinăriilor ruseşti şi de restricţiile la export din China. Această măsură ar putea ajuta şi fermierii care se bazează pe camioane pentru a-şi livra produsele pe piaţă şi pentru a primi îngrăşăminte şi alte provizii. “De mulţi ani, vehiculele agricole, utilajele de construcţii şi alte vehicule off-road au folosit ceea ce se numeşte motorină colorată în roşu. Ştiţi ce e asta? Nu ştiu ce dracu e, dar orice ar fi, se spune că e foarte bună”, a spus Trump, înainte de a adăuga că e “exact la fel ca motorina normală.”
Aurul îşi păstrează rolul strategic în rezervele băncilor centrale
Aurul îşi menţine statutul de activ strategic de rezervă, în condiţiile în care îngrijorările privind creşterea datoriei publice şi instabilitatea geopolitică îi susţin atractivitatea ca refugiu, în pofida majorării puternice a randamentelor obligaţiunilor, au declarat luni doi oficiali ai unor bănci centrale, transmite Reuters. În mod obişnuit, preţul aurului scade atunci când randamentele obligaţiunilor cresc, deoarece se majorează costul de oportunitate al deţinerii unui activ care nu oferă dobândă. În acest an însă, deşi aurul s-a depreciat cu aproximativ 4%, iar randamentele titlurilor de Trezorerie americane au urcat la maxime ale ultimelor decenii, cotaţia metalului preţios s-a menţinut peste 4.000 de dolari pe uncie. Achiziţiile băncilor centrale şi cererea pentru active de refugiu au oferit un sprijin important preţului, potrivit analiştilor. “Aurul este un activ de refugiu, probabil activul de refugiu, după cum demonstrează performanţa sa de-a lungul timpului şi într-o gamă largă de crize”, a declarat Sergio Nicoletti Altimari, viceguvernator al Băncii Italiei, la conferinţa anuală a London Bullion Market Association, organizată la Sorrento.
Textele generate de ChatGPT vor include marcaje invizbile
OpenAI a anunţat că va include watermark-uri invizibile în textele produse de ChatGPT, pentru ca acestea să poată fi identificate, conform noilor reguli din Uniunea Europeană. Călcând pe urmele Anthropic, OpenAI va include marcaje atât în textele simple generate de AI-ul companiei, cât şi în codul produs de soluţiile de programare. Compania americană numeşte textGrain marcajele invizibile folosite pentru a identifica textele generate de AI, în ideea deosebirii acestora de cele create de om. Pentru a face identificarea, la celălalt capăt va fi folosit un detector care va identifica watermark-urile din texte. OpenAI crede că textGrain este mai performant decât alte sisteme de marcare a textelor produse de AI, dar spune că nu poate garanta o recunoaştere perfectă în orice situaţie. Asta înseamnă că pot exista situaţii în care sistemul nu va depista corect textele generate de AI sau va confunda textele scrise de oameni cu cele produse de AI. Compania se aşteaptă ca probele de identificare să apară mai ales în cazul textelor scurte, unde rata de succes este estimată la aproximativ 80%.
Meta, TikTok şi X contestă cererile autorităţii britanice privind siguranţa online
Meta, TikTok şi X au contestat în instanţă volumul de informaţii solicitat de autoritatea britanică de reglementare Ofcom în baza noilor reguli privind siguranţa online, susţinând că cerinţele impun platformelor tehnologice sarcini fără precedent, transmite Reuters. Acţiunea este una dintre primele contestaţii juridice legate de Online Safety Act, lege adoptată în 2023 care impune standarde mai stricte platformelor precum TikTok, X, Facebook şi Instagram, în special pentru protejarea copiilor împotriva conţinutului ilegal sau dăunător. Ofcom implementează treptat noul regim, iar cele mai grave încălcări ale regulilor pot atrage amenzi de până la 10% din cifra de afaceri globală a unei companii. În februarie, autoritatea britanică a transmis companiilor solicitări de informaţii care includ date detaliate privind moderarea conţinutului, precum numărul postărilor eliminate sau a căror vizibilitate a fost restricţionată şi numărul utilizatorilor expuşi la conţinut considerat dăunător.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Agenţiile de securitate germane se confruntă cu o dilemă în urma victoriilor obţinute de extrema dreaptă şi extrema stângă
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-tranzactie-pe-piata-retelelor-de-fitness-din-romania-enterprise-investors-preia-lantul-stay-fit-gym-de-la-morphosis-capital”]