[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationale-ciuma-portocalie-o-statuie-aurita-a-lui-trump-nud-a-fost-instalata-in-parlamentul-european/mediaPool/uRdlCyc.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
|
Pe o arteră aglomerată din incinta Parlamentului European, politicienii care trec pe acolo se confruntă acum cu o viziune grotescă a puterii americane: o statuie a preşedintelui Donald Trump înaltă de circa 2,6 metri, reprezentat nud, acoperită doar cu un strat subţire de foiţă de aur de 23 de carate, relatează CNN.
“Lui Trump îi place aurul”, a declarat într-un interviu telefonic artistul danez Jens Galschiøt, creatorul statuii, după ce aceasta a fost dezvelită marţi. “Într-un fel, cred că i-ar plăcea această sculptură”, a comentat el.
Intitulată “Ciuma portocalie”, opera de artă a fost instalată la Strasbourg, în Franţa, la sediul oficial al Parlamentului European. Sculptura din cupru, supranumită şi “Regele nedreptăţii”, îl înfăţişează pe preşedintele SUA stând pe umerii unei figuri mai mici şi fragile. Coapsele şi burta lui lăsată se înfăşoară în jurul capului bărbatului, în timp ce în mâini are o crosă lungă de golf şi o balanţă a justiţiei.
“Stau în cârca unui om. El se scufundă sub povara mea. Voi face orice să-l ajut. Cu excepţia faptului de a coborî de pe spatele lui”, scrie pe soclul statuii.
Pentru Galschiøt, opera simbolizează ceea ce el consideră a fi ameninţările preşedintelui SUA la adresa mediului şi a ordinii mondiale bazate pe reguli. “Trump distruge tot ceea ce cred eu”, a spus el. Artistul a explicat că decizia sa de a-l înfăţişa pe Trump nud face aluzie la povestea lui Hans Christian Andersen “Hainele noi ale împăratului”, în care un împărat vanitos defilează prin oraş în pielea goală. “Dictatorilor nu le place să râzi de ei”, a menţionat el.
Cine a dat aprobare pentru statuie
Opera artistică nu este neapărat o replică satirică din partea Uniunii Europene, ci mai degrabă din partea politicianului danez Per Clausen, care a sponsorizat expoziţia. Deputaţii din Parlamentul European (MEP) au dreptul să organizeze expoziţii în incinta Parlamentului, deşi toate expoziţiile trebuie aprobate de către oficiali.
Regulamentul parlamentar interzice evenimentele sau expoziţiile considerate “ofensatoare, de natură provocatoare sau contrare valorilor pe care se întemeiază Uniunea” sau cele care “subminează demnitatea Parlamentului”. Acordarea permisiunii nu echivalează cu o susţinere explicită a conţinutului acestora.
Cu toate acestea, Galschiøt, care se temea că cererea îi va fi respinsă, consideră că unda verde primită reprezintă o formă de aprobare tacită din partea parlamentarilor europeni. “Cred că mulţi americani spun: «Bine, acesta este preşedintele nostru, dar, într-un fel, este şi ridicol». Şi cred că majoritatea europenilor îl văd la fel”, a explicat el.
Un purtător de cuvânt al serviciului de presă al Parlamentului European a declarat prin e-mail că expoziţia a fost aprobată de chestorii parlamentului, un grup interpartinic de deputaţi europeni responsabili de chestiuni administrative. “Fiecare europarlamentar are dreptul să sponsorizeze două evenimente culturale sau expoziţii pe durata mandatului parlamentar în spaţii dedicate”, precizează declaraţia. Chestorii “evaluează respectarea normelor în vigoare”, adaugă textul.
Mesajul sponsorului
Galschiøt este cunoscut pentru lucrările sale de artă politică provocatoare, printre care se numără şi “Stâlpul ruşinii”, un monument dedicat victimelor masacrului din Piaţa Tiananmen, care a fost îndepărtat în mod controversat dintr-o universitate din Hong Kong în 2021. Se preconizează că cea mai recentă expoziţie temporară de la Parlamentul European va rămâne deschisă până joi. Aceasta este însoţită de peste 1.000 de miniaturi ale sculpturii, imprimate 3D, care sunt puse la dispoziţia trecătorilor ca “simboluri de protest”.
Per Clausen, sponsorul expoziţiei, este membru al partidului socialist danez Alianţa Roşu-Verde. Ales europarlamentar în 2024, el face parte din grupul “Stânga”, un grup minoritar de stânga care deţine aproximativ 6% din locurile din Parlamentul European. “Cred că trebuie să purtăm o discuţie despre puterea din lume şi despre modul în care această putere este folosită”, a declarat el telefonic, din Strasbourg. “Modul în care acţionează Trump reprezintă o problemă foarte, foarte mare pentru oamenii din Europa. Vreau să lansez o dezbatere în Europa despre cum ne putem apăra împotriva lui Trump şi cum putem face politică fără a depinde de el”, a declarat politicianul.
Cu excepţia “unor persoane de extremă dreaptă”, Clausen susţine că reacţia la statuie a fost pozitivă. “Este foarte important ca noi, în parlament, să avem această ocazie de a prezenta lucruri cu care nu toată lumea este de acord”, arată el. Galschiøt a expus “Ciuma portocalie” în public de mai multe ori până acum, inclusiv la Conferinţa de Securitate de la München şi la conferinţa ONU privind clima COP30, care a avut loc în noiembrie anul trecut în Brazilia. De asemenea, intenţionează să o expună la COP31, care va avea loc luna viitoare în Antalya, în Turcia.
Trump nu a făcut încă niciun comentariu cu privire la această operă de artă. În 2024, Galschiøt a expus o machetă a operei sale “Stâlpul ruşinii” în faţa clădirii Parlamentului European din Bruxelles, în cadrul unei expoziţii de “artă interzisă”. Sponsorizată atunci de o altă europarlamentară daneză, Kira Marie Peter-Hansen, expoziţia viza Hong Kongul şi China continentală, unde referirile la masacrul din Piaţa Tiananmen din 1989 sunt puternic cenzurate.
Artistul a făcut o paralelă între cea mai faimoasă operă a sa şi ultima sa lucrare, o satiră la adresa lui Trump: “Este vorba despre cei puternici şi cei lipsiţi de putere şi, într-un fel, şi în cazul «Stâlpului ruşinii» este vorba despre asta”.
Un sat din Sardinia, unde un număr mai mare de femei ating vârsta de 100 de ani, ar putea deveni o nouă „zonă albastră” a centenarilor
Secretul longevităţii constă în a fi femeie – mai exact, o femeie dintr-o anumită zonă a Sardiniei, aceasta este concluzia unui studiu privind centenarii dintr-un mic sat de munte de pe insula italiană.
Sardinia a devenit cunoscută ca un paradis al longevităţii, în special pentru bărbaţii longevivi, în 1999, când un grup de sate izolate, situate pe versanţii provinciilor sale centrale şi estice, au fost clasificate printre cele cinci “zone albastre” ale lumii – zone geografice cu o concentraţie ridicată de centenari.
Acum, Bolotana, situată în zona Margine din centrul Sardiniei, la aproximativ 70 de mile (110 km) de zona albastră iniţială a insulei, s-a impus ca un nou candidat potenţial, afirmă cercetătorii, generând în fiecare an centenari, într-o tendinţă condusă de femei. Un studiu realizat de profesori de la Universitatea din Sassari din Sardinia şi de la Universitatea din Alabama din Birmingham, din SUA, publicat în revista ştiinţifică Frontiers in Aging, a arătat că 13,8% dintre femeile din satul respectiv care ajung la vârsta de 70 de ani vor trăi până la 100 de ani – ceea ce plasează localitatea pe locul al doilea în lume în ceea ce priveşte longevitatea femeilor, după Hong Kong.
În Italia, unde numărul centenarilor s-a dublat cu mult începând din 2009, 3,5% dintre femeile care ajung la vârsta de 70 de ani vor atinge această etapă importantă.
Cercetătorii au analizat registrele persoanelor născute în Bolotana între 1900 şi 1925 şi au constatat că 38 dintre acestea au trăit peste 100 de ani, rata lor de longevitate fiind cu 57% mai mare decât media naţională italiană. Studiul a început în 2024 şi, la sfârşitul anului trecut, în Bolotana existau 12 centenari dintr-o populaţie de 2.266 de locuitori – aproximativ 12 ori mai mult decât media din Sardinia.
Şase dintre ei au decedat între timp, iar cei şase care au mai rămas sunt toţi femei, cele mai în vârstă având 102 de ani. Se preconizează că şi alţi locuitori vor atinge această vârstă de referinţă până la sfârşitul acestui an şi pe parcursul anului 2027. Rezultatele studiului au arătat, de asemenea, că, în comparaţie cu celelalte patru “zone albastre” din lume – Okinawa din Japonia, peninsula Nicoya din Costa Rica, Ikaria din Grecia şi Loma Linda din California, SUA – zona din Sardinia era în expansiune. “Ceea ce contează este că, pentru prima dată în mai bine de 25 de ani, am descoperit un loc în care oamenii trăiesc mult, în afara zonei albastre convenţionale (din Sardinia)”, a declarat pentru The Guardian Giovanni Mario Pes, cercetătorul principal al studiului şi unul dintre creatorii conceptului de “zonă albastră”. “Însă, deşi Bolotana prezintă aceleaşi caracteristici, este chiar mai excepţională. În timp ce zona iniţială se remarca printr-un echilibru neobişnuit între cele două sexe, aici predomină longevitatea femeilor.”
Ucraina – Atacurile ruseşti au provocat moartea a 28 de persoane, dintre care cinci copii
Noile atacuri ruseşti asupra Ucrainei au provocat cel puţin 28 de morţi, dintre care cinci copii într-un singur bloc de locuinţe distrus de o rachetă în Prîlukî, în nordul ţării, informează AFP. Puternica explozie care, miercuri, în jurul orei 06:30 (03:30 GMT), a transformat jumătate din această clădire de locuinţe într-o grămadă fumegândă de beton carbonizat şi metal contorsionat a fost provocată de o rachetă.
De asemenea, aceasta a spart numeroase ferestre în alte locuinţe din această localitate din regiunea Cernihiv. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că printre cele 20 de victime din clădirea afectată se aflau trei copii cu vârsta de abia 12 luni şi un altul de opt ani.
Cadavrul unui al cincilea copil a fost scos din dărâmături în cursul serii, a anunţat Ministerul de Interne. Zeci de persoane au fost, de asemenea, rănite, printre care, a spus Zelenski, şapte copii. „Eram acasă, dormeam”, a povestit pentru AFP Olena Sayoun, o maseuză în vârstă de 40 de ani. „Ferestrele noastre s-au spart în bucăţi. Slavă Domnului că ne-am protejat copilul cu propriile noastre corpuri. Soţul meu a fost uşor rănit la spate, la fel ca şi mine”.
„Copilul nostru a avut o criză de nervi şi s-a speriat foarte tare. Am fugit imediat spre baie şi, în timp ce totul era făcut praf în apartament, am rămas acolo”. „Acest atac are ca scop doar să distrugă oamenii, populaţia civilă care dormea liniştită”, a reacţionat, la rândul ei, Iulia Chamrai, în vârstă de 31 de ani, care locuieşte în apropierea clădirii respective.
Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că loveşte în mod intenţionat „oraşele obişnuite, viaţa de zi cu zi”. „Utilizarea continuă a rachetelor împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru, a copiilor noştri, este o strategie de teroare absolut deliberată”, a comentat el.
Şeful statului a afirmat că acest bombardament face parte dintr-un atac „ignobil” desfăşurat cu „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, şi drone trimise asupra a 12 regiuni. Forţele aeriene au declarat în cursul dimineţii că au interceptat cinci rachete balistice, precum şi 39 de rachete de croazieră şi peste 100 de drone.
Pentru Zelenski, „una dintre principalele ţinte” ale bombardamentelor a fost „infrastructura noastră energetică”. Seara, întreruperile de curent electric au cufundat în întuneric anumite zone din Kiev, perturbând circulaţia vehiculelor şi provocând întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept (vestic) al capitalei.
Apropierea iernii trezeşte temerea că se va repeta scenariul de anul trecut, când Rusia a bombardat fără încetare instalaţiile energetice.
Preşedintele ucrainean, care solicită aliaţilor săi mai multe sisteme de interceptare a rachetelor balistice, a menţionat, de asemenea, că au murit două persoane în Oleksandria şi alte două în Kremenciuk, oraşe situate în centrul Ucrainei. Alte patru persoane au fost ucise în capitală, potrivit primarului acesteia, Vitali Klitschko.
La Moscova, Ministerul Apărării a afirmat, la rândul său, că armata rusă a vizat, în special la Kiev şi în regiunea acestuia, la Prîlukî şi la Kremenciuk, fabrici care asamblează şi depozitează rachete de croazieră, în special modelul „Flamingo” de fabricaţie ucraineană, precum şi drone cu rază lungă de acţiune.
În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, două persoane, dintre care o adolescentă, au pierit în urma unor atacuri ucrainene în regiunea Herson – aflată parţial sub control rus – iar alte două persoane au murit într-un atac cu drone într-un sat din apropierea oraşului Doneţk, potrivit autorităţilor locale. Zelensky a afirmat că „răspunsurile adecvate” ale Ucrainei la bombardamentele ruseşti au permis lovirea a două instalaţii petroliere şi a unui poligon de antrenament din regiunile Perm, Samara şi Astrakhan, în partea de vest a Rusiei.
Autorităţile ucrainene acuză Rusia că încearcă să distrugă sistematic infrastructura, în contextul incapacităţii sale de a înregistra progrese pe front la aproape cinci ani de la declanşarea războiului.
Coreea de Sud îşi apără dreptul de a livra motorină către Rusia
Coreea de Sud a declarat joi, după ce a fost acuzată de Ucraina că a contribuit la atenuarea penuriei de combustibil din Rusia, că livrările de motorină către Moscova nu sunt supuse controalelor la export, relatează AFP.
Un consilier al preşedintelui ucrainean a declarat săptămâna aceasta că aceste livrări de motorină către Rusia ar fi „în mod clar contrare” politicii de sancţiuni. Seulul a replicat că aceste afirmaţii sunt „incorecte din punct de vedere factual” şi „inadecvate”. Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud a precizat joi că motorina, chiar dacă provine din Coreea de Sud, nu ar încălca interdicţiile de export.
Cotidianul britanic The Guardian a dezvăluit săptămâna aceasta că 176.000 de tone de produse, „în principal motorină”, au fost expediate din Coreea de Sud către Rusia în lunile iulie şi august, citând registre portuare şi date de urmărire a navelor.
„Produsele petroliere rafinate, inclusiv motorina comercială şi combustibilul pentru aviaţie, menţionate în articolul din The Guardian, nu sunt supuse controalelor la export impuse de Coreea de Sud împotriva Rusiei”, a precizat ministerul sud-coreean, subliniind că exporturile totale către Moscova s-au redus la mai puţin de jumătate de la începutul invaziei ruse din Ucraina, în 2022.
„Nu s-a stabilit că ar fi fost exportate către Rusia combustibili de origine sud-coreeană, în special motorină”, a transmis ministerul sud-coreean. Potrivit ziarului The Guardian, trei dintre cele şapte petroliere care ar fi fost încărcate în porturile sud-coreene fac obiectul unor sancţiuni.
Ministerul sud-coreean a declarat că efectuează „verificări suplimentare” cu privire la rutele urmate de aceste nave, pentru a stabili dacă au fost încălcate legile naţionale. Relaţiile dintre Seul şi Kiev sunt tensionate de când Volodimir Zelenski a dezvăluit, în septembrie, la ONU, că doi soldaţi nord-coreeni capturaţi în timp ce luptau alături de forţele ruse au fost trimişi în Coreea de Sud. Seul a afirmat că Kievul a încălcat un acord de confidenţialitate în această privinţă.
De la începutul războiului din Ucraina, Coreea de Nord a devenit un aliat cheie al Kremlinului, trimiţând soldaţi pentru a sprijini efortul de război al Moscovei în schimbul unor avantaje economice şi al unor tehnologii militare.
Directorul OMS cere Rusiei să facă lumină cu privire la un al doilea posibil caz de ciumă, Kremlinul respinge informaţii „false”
Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus cere să se facă lumină ”cu privire la informaţii de presă despre un al doilea angajat atins de o pneumonie de origine nedeterminată”, relatează AFP.
Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat asupra necesităţii unor informaţii “complete şi transparente”, după moartea unei laborante de la un institut care studiază ciuma, la Irkuţk. “Comunicarea unor informaţii în timp util, complete şi transparente, în cadrul Regulamentului Sanitar Internaţional, este esenţială în vederea clarificării unor informaţii contradictorii şi permiterii unei evaluări precise a riscurilor potenţiale la adresa sănătăţii publice”, a cerut marţi, pe X, directorul OMS.
OMS a “cerut informaţii complementare” autorităţilor ruse, a precizat el. Statele Unite au cerut în mod oficial “informaţii suplimentare” Rusiei, a anunţat marţi seara (ora locală), la Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
“Am cerut în mod oficial informaţii suplimentare Guvernului rus”, a precizat el. Washingtonul se află “de asemenea în contact oficial” cu alte capitale “pentru a face schimb de informaţii”, a anunţat el.
Kremlinul a anunţat miercuri că nu dispune de informaţii despre o cerere a Statelor Unite adresată Moscovei în vederea obţinerii de clarificări cu privire la moartea suspectă, în Siberia, a unei laborante care lucra într-un institut de cercetare a ciumei. “Nu dispun de această informaţie”, a răspuns un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, presei ruse, care-l întreba despre acest anunţ american. Peskov a precizat că Moscova a informat OMS pe acest subiect.
Referitor la al doilea caz de ciumă, evocat de directorul OMS, Peskov a cerut să se acorde încredere numai Agenţiei ruse a sănătăţii publice, Rospotrebnadzor. “Marea majoritate” a informaţiilor de presă în acest dosar sunt “false”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.
Republica Moldova, invitată să deschidă încă două clustere de negociere în vederea aderării la UE
Republica Moldova a primit invitaţia oficială de a-şi prezenta poziţiile de negociere pentru două noi grupuri de domenii (clustere) în vederea aderării la Uniunea Europeană, a anunţat miercuri vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov.
Această etapă pregăteşte deschiderea formală a celor două clustere în cadrul unei viitoare Conferinţe interguvernamentale UE – Republica Moldova. Este vorba despre clusterul 2 – Piaţa internă şi clusterul 3 – Competitivitate şi creştere incluzivă. “Moldova face încă un pas înainte în negocierile de aderare la UE. (…) Suntem pregătiţi să avansăm”, a scris Cristina Gherasimov pe reţelele sociale, mulţumind preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE “pentru sprijin şi pentru că menţine aderarea Moldovei pe agenda europeană”.
Anterior, presa din Ucraina a relatat că Ungaria şi-a ridicat obiecţiile, iar Kievul poate începe, la rândul său, negocierile pentru clusterele 2 şi 3. Ungaria condiţiona ridicarea veto-ului de acordarea unor drepturi ale minorităţii maghiare din Ucraina, care urmează să fie votate de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul).
Republica Moldova a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. La 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova şi Ucraina. Clusterul “Valori fundamentale” – primul deschis şi ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale şi lupta împotriva corupţiei şi acţionează ca o axă centrală a întregului proces de aderare, precizează NewsMaker.
În 14 iulie, Moldova şi Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – “Relaţii externe”, în cadrul celei de-a treia Conferinţe interguvernamentale Republica Moldova-Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles. Chişinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârşitul anului 2026.
În total, negocierile de aderare la UE se desfăşoară pe baza a 33 de capitole ale legislaţiei europene. Acestea sunt împărţite, în linii mari, în şase blocuri tematice (clustere): “Valori fundamentale”; “Piaţa internă”; “Relaţii externe”; “Concurenţă şi creştere incluzivă”; “Ecologie, transport şi energie”; “Resurse, agricultură şi coeziune politică”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Christa Pike, condamnată la moarte în SUA, este conştientă şi vorbeşte după execuţia eşuată
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-ciuma-portocalie-o-statuie-aurita-a-lui-trump-nud-a-fost-instalata-in-parlamentul-european”]