[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-stiri-internationalechrista-pike-condamnata-la-moarte-in-sua-este-constienta-si-vorbeste-dupa-executia-esuata/mediaPool/ulmFDoc.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Christa Pike, condamnată la moarte în SUA, este conştientă şi vorbeşte după execuţia eşuată
|
Cum a supravieţuit după două injecţii letale este încă un mister
Christa Pike, condamnată la moarte în SUA, este ”conştientă şi vorbeşte” după ce a supravieţuit unei tentative de execuţie eşuate săptămâna trecută, potrivit avocaţilor săi, transmite BBC.
Pike, în vârstă de 50 de ani, continuă să primească îngrijiri medicale de urgenţă în timp ce se află încătuşată în spital, au declarat avocaţii ei într-un comunicat emis marţi.
Pike, care a fost condamnată la moarte după ce a ucis-o pe Colleen Slemmer în 1995, a supravieţuit miercuri, în Tennessee, la două încercări eşuate de execuţie prin injecţie letală. Ea a fost transportată la spital, unde a rămas inconştientă timp de câteva zile, în timp ce personalul medical i-a eliminat din organism substanţa chimică injectată.
Experţii şi echipa sa de avocaţi afirmă că aparenta sa recuperare este fără precedent. Se crede că ea este singura persoană care a supravieţuit unei injecţii letale. Avocaţii ei au calificat evoluţia stării sale drept “fără precedent din punct de vedere medical” şi, deşi prognosticul rămâne neclar, “cel puţin, ne aşteptăm la o recuperare îndelungată”.
Au mai existat alte şapte cazuri în care deţinuţii au supravieţuit execuţiilor programate, dar, în acele cazuri, nu au reuşit să injecteze nimic în venele deţinuţilor. “Au făcut tot ce trebuiau să facă în cadrul procesului de execuţie, dar pur şi simplu nu a funcţionat. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a spus Deborah Denno, criminolog şi profesoară la Facultatea de Drept Fordham.
Autorităţile nu au precizat încă dacă vor încerca din nou să o execute pe Pike. De asemenea, nu au oferit nicio explicaţie cu privire la ce a mers prost după ce i-au injectat substanţa chimică pentobarbital.
Guvernatorul statului Tennessee, Bill Lee, a suspendat toate execuţiile până la sfârşitul anului. Pike avea 18 ani când ea şi iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp, au bătut-o, torturat-o şi ucis-o pe Slemmer, în vârstă de 19 ani, pe care o cunoscuseră într-o tabără de formare profesională pentru tineri cu probleme.
Avocaţii lui Pike urmează să se prezinte miercuri în faţa instanţei din Nashville. De asemenea, aceştia intenţionează să organizeze o conferinţă de presă în faţa clădirii instanţei. Dr. Joel Zivot, un anestezist care consiliază echipa de apărare a lui Pike, a declarat marţi că probabilitatea de a supravieţui unei injecţii letale este redusă.
“Majoritatea persoanelor cărora li se administrează o injecţie letală mor din această cauză”, a declarat el pentru BBC. “De fapt, aproape toată lumea, cu excepţia lui Christa. Aşadar, faptul că a supravieţuit… a fost ceva neobişnuit”, a adăugat.
Totuşi, există încă multă incertitudine şi multe necunoscute, a spus el, inclusiv cât pentobarbital a ajuns în organismul ei, care erau nivelurile din sânge după injecţie şi cum va decurge recuperarea ei. “Nu aş spune, în niciun caz, în acest moment, că toate riscurile majore au trecut”, a subliniat el.
Zivot declarase anterior că cele două doze de pentobarbital pe care le-a primit săptămâna trecută ar fi fost suficiente încât, dacă ar fi pătruns în fluxul sanguin în condiţii normale, “ar fi murit cu siguranţă”. În schimb, Zivot a spus că o posibilă explicaţie este că, în loc să pătrundă în fluxul sanguin al lui Pike, pentobarbitalul s-a răspândit mai probabil în ţesutul de sub pielea ei.
Zivot a declarat săptămâna trecută că, în opinia sa, era “foarte posibil” ca ea să sufere o leziune cerebrală, din cauza întârzierilor în resuscitarea ei. De asemenea, el a considerat că ar fi nevoie de aproximativ o săptămână pentru a-i înţelege cu adevărat starea şi pentru a-i efectua un examen neurologic. Au trecut deja şase zile de la încercarea eşuată de a o executa.
Avocaţii lui Pike au avertizat anterior că istoricul ei medical şi anatomia sa – inclusiv trombocitoza (o afecţiune legată de coagularea sângelui) şi venele de dimensiuni reduse – implicau riscul ca ea să sufere dureri şi suferinţe “inutile” în timpul unei injecţii letale. Aceştia au declarat marţi că ea a suferit “leziuni grave” la braţe.
În 2022, peste o treime dintre execuţiile din SUA au fost eşuate sau extrem de problematice, potrivit Centrului de Informaţii privind Pedeapsa cu Moartea, care monitorizează informaţiile referitoare la astfel de cazuri. În cazul injecţiilor letale, astfel de incidente s-au produs de obicei din cauza dificultăţii de a obţine un acces intravenos fiabil la vene, deşi motivul de bază diferă de la persoană la persoană.
În cazurile documentate de centru, toate eşecurile au avut loc înainte ca medicamentele letale să poată fi administrate. Ultima injecţie letală eşuată care a fost înregistrată a avut loc la începutul acestui an – tot în Tennessee. Execuţia lui Tony Carruthers, condamnat pentru răpirea şi uciderea a trei persoane în 1994, a fost amânată în luna mai, după ce personalul nu a reuşit să găsească o venă pentru administrarea injecţiei letale. Guvernatorul i-a acordat o amânare de un an.
Extrema dreaptă franceză obţine pentru prima oară un post de vicepreşedinte al Senatului
Partidul Rassemblement National (RN, extremă dreapta) a intrat marţi în conducerea Senatului francez, în urma alegerilor senatoriale de la 27 septembrie, relatează AFP.
RN şi aliaţii săi din Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR. gaullist), care au format un grup de 15 senatori, au obţinut un post de vicepreşedinte al Camerei superioare a Parlamentului francez, pe care-l vor deţine pe rând cu alte două grupuri în decursul următorilor trei ani, potrivit alcătuirii Biroului Senatului, ratificată marţi. Senatorul RN din Pas-de-Calais Christopher Szczurek, desemnat de către grupul său, va putea astfel să conducă şedinţe în hemiciclu începând de la 1 octombrie 2028, în calitate de vicepreşedinte.
Până atunci, el va deţine, pe o perioadă de doi ani, postul de secretar al Biroului, potrivit unor acorduri încheiate într-o reuniune, marţi la prânz, între preşedinţii grupurilor politice. Regulamentul Senatului prevede o reprezentare proporţională a diverselor grupuri parlamentare în cadrul Biroului.
Dată fiind egalitatea cu grupurile independenţilor şi ecologiştilor, care au câte 15 membri fiecare, grupul extremei drepte împarte acest post-cheie împreună cu celelalte două formaţiuni. Celelalte şase grupuri politice din Senat obţin un post de vicepreşedinte.
Grupul Partidului Les Républicains (LR, dreapta), prima forţă în hemiciclu, cu 124 de senatori, a obţinut două posturi de vicepreşedinte, ocupate de către senatorul din Hauts-de-Seine Roger Karoutchi şi senatoarea din Loire-Atlantique Laurence Garnier, o apropiată a lui Bruno Retailleau. Biroul este prezidat de către preşedintele Senatului, Gérard Larcher de la LR, reales confortabil joi.
Cei trei chestori ai Senatului, însărcinaţi cu conducerea administrativă şi financiară a instituţiei, au fost realeşi, Antoine Lefèvre de la LR, Olivier Cigolotti (centru), şi Marie-Arlette Carlotti de la Partidul Socialist (PS). Grupul ecologist l-a desemnat pe senatorul de la Partidul Place publique Bernard Jomier ca vicepreşedinte al Senatului.
Acest ales, un susţinător al lui Raphaël Glucksmann, tocmai a dezertat din grupul PS către grupul ecologist, o decizie care a nemulţumit PS, care a anunţat că nu a validat această alegere. Împotriva instalării istorice a grupului RN-UDR, preşedinta grupului ecologist Mélanie Vogel le-a scris marţi celorlalţi preşedinţi de grup şi le-a cerut să instaureze un “cordon sanitar” împotriva extremei drepte.
Ea le cere în această scrisoare “să nu colaboreze cu acest grup, să nu semneze împreună cu el niciun text şi niciun amendament, să nu voteze niciuna dintre iniţiativele lor”.
Zelenski afirmă că informaţiile serviciilor secrete arată că Rusia pregăteşte un atac de amploare
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat marţi că ultimele informaţii ale serviciilor de spionaj sugerează că Rusia pregăteşte un „atac masiv” asupra Ucrainei, relatează Reuters. “Există informaţii actualizate care indică faptul că Rusia pregăteşte un atac masiv”, a spus Zelenski în discursul său video de seară.
“Serviciile ucrainene şi forţele noastre aeriene sunt pregătite să răspundă în măsura permisă de mijloacele de apărare de care dispunem”, a adăugat el.
Zelenski a subliniat că poziţia Ucrainei depinde în mare măsură de ceea ce aliaţii săi pot furniza în materie de armament pentru a se apăra împotriva unui nou atac rus. “Depinde foarte mult de partenerii noştri, de fiecare lider şi de fiecare ţară din lume care dispune de capacităţile defensive de care avem nevoie şi pe care ni le poate furniza”, a spus el. “Este extrem de important să existe voinţa politică de a face acest lucru, în special în Statele Unite, în Europa şi în rândul celorlalţi parteneri ai noştri”, a declarat liderul ucrainean.
Ministerul Apărării din Rusia a anunţat miercuri că forţele sale au lansat un “atac masiv” asupra unor obiective din complexul militar-industrial din Kiev şi din alte regiuni ucrainene, folosind arme de înaltă precizie lansate de pe uscat, de pe mare şi din aer, precum şi drone. Printre ţinte s-au numărat locaţiile din Kiev unde compania Fire Point produce şi depozitează rachete de croazieră “Flamingo” şi drone cu rază medie şi lungă de acţiune, precum şi regiunile Kiev, Cernihiv, Kirovohrad, Dnipropetrovsk, Poltava şi Harkov, a precizat ministerul.
De asemenea, atacuri au vizat infrastructura portuară şi de reparaţii navale din regiunea Odesa, precum şi nave despre care Moscova afirmă că erau utilizate în interesul forţelor armate ucrainene. Două persoane au fost ucise miercuri în capitala Ucrainei, Kiev, în urma celui mai recent atac din seria loviturilor aproape zilnice şi neîntrerupte ale Rusiei asupra Ucrainei, care au provocat, totodată, pagube clădirilor şi depozitelor din oraş. Două cadavre au fost găsite după ce atacul aerian a provocat un incendiu într-o cooperativă de garaje, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko, pe Telegram. În oraş s-au auzit explozii, a relatat un martor al Reuters.
Alte atacuri aeriene asupra oraşului Dnipro, din sud-estul ţării, au avariat o instalaţie industrială, infrastructura de transport din Zaporojie şi blocuri de locuinţe din Kremenciuk, au declarat oficialii regionali pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Sylvester Stallone „detestă” Războiul din Iran şi se distanţează de Trump
Actorul american Sylvester Stallone critică, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El País, Războiul din Iran, lansat de către Statele Unite şi Israel la 28 februarie, şi se distanţează de preşedintele republican Donald Trump. Sylvester Stallone declară că “detestă” războiul, în acest interviu acordat în cadrul unei campanii de promovare a memoriilor sale “Un pas după altul”.
“El este oribil, pentru că singurii care se îmbogăţesc sunt cei din industria militară, pe spatele oamenilor săraci, care nu-şi câştigă viaţa”, denunţă actorul. “Detest ideea să fim în Iran! Războiul nu este justificat decât dacă eşti atacat. De ce ne ducem acolo?”, denunţă el.
Interpretul lui Rocky Balboa compară această intervenţie militară cu cea din Vietnam. “De la (Războiul din) Coreea, la începutul anilor ’50, ne ducem în ţări fără niciun motiv valabil”, consideră Sylvester Stallone.
El se teme atât pentru vieţile civililor, cât şi ale militarilor americani. “Mi-e atât de milă de ei”, îşi exprimă actorul regretul. “Vieţile lor sunt rupte şi, cu toate acestea, continuă să apere drapelul”, declară el.
El îşi măsoară însă vorbele, pentru că nu vrea “să aibă probleme” cu preşedintele său, Donald Trump, pe care-l susţine de mai mulţi ani. “Spun doar că detest războaiele”, insistă el.
Relaţia sa cu liderul MAGA este destul de vagă. În ultimele săptămâni, actorul a dezvăluit în presă, că nu a acceptat niciodată rolul de “consilier special” la Hollywood al lui Donald Trump. “Dacă m-ar fi întrebat la început, i-aş fi spus că nu este posibil”, a declarat el Sunday Times.
Întrebat despre dăţile când l-a catalogat pe miliardarul republican drept o “figură mitologică” şi un “al doilea Washington”, actorul răspunde că “uneori spunem lucruri pe care poate că n-ar trebui să le spunem. M-am schimbat mult în privinţa politicii”.
Francis Halzen, laureat cu Nobel în Fizică pe 2026: „Sper că acest lucru reflectă curajul deosebit al celor care mi s-au alăturat la începutul acestui proiect”
Francis Halzen a afirmat, după anunţul Academiei Regale Suedeze, că cea mai satisfăcătoare parte a primirii Premiului Nobel pentru Fizică este recunoaşterea meritelor celor care au lucrat alături de el. „Sper că acest lucru reflectă curajul deosebit al celor care mi s-au alăturat la începutul acestui proiect, când niciun fizician conservator respectabil nu ar fi făcut-o, dar mulţi oameni talentaţi au făcut-o, şi de aceea mă aflu aici”, a spus el.
Premiul Nobel pentru Fizică din 2026 i-a fost acordat lui Francis Halzen pentru cercetările sale privind particulele „fantomă” numite neutrini şi detectorul IceCube, care le observă la Polul Sud. Halzen, un fizician belgian specializat în fizica particulelor de la Universitatea din Wisconsin-Madison, primeşte premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ 900.000 de lire sterline), acordat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe din Stockholm.
Printre cei mai renumiţi laureaţi ai acestui premiu se numără Albert Einstein şi Marie Curie. Între 1901 şi 2026, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat de 120 de ori, unui număr total de 231 de laureaţi. Premiul Nobel pentru Chimie va fi anunţat miercuri, cel pentru Literatură joi după-amiază, pentru Pace vineri şi pentru Economie în dimineaţa zilei de 12 octombrie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationalechrista-pike-condamnata-la-moarte-in-sua-este-constienta-si-vorbeste-dupa-executia-esuata”]