[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-un-studiu-international-arata-ca-incidenta-cancerului-creste-mai-rapid-in-randul-tinerilor/mediaPool/umXzfXv.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Un studiu internaţional arată că incidenţa cancerului creşte mai rapid în rândul tinerilor
|
Un nou studiu de amploare a relevat că incidenţa a şapte tipuri de cancer a crescut brusc în rândul tinerilor din Anglia, ceea ce a determinat avertismente conform cărora alegerile legate de stilul de viaţă costă mii de vieţi în fiecare an, scrie The Guardian.
Numărul persoanelor sub 50 de ani diagnosticate cu cancer de prostată în Anglia s-a cuadruplat din 2001, în timp ce diagnosticările de cancer de intestin, de rinichi şi de uter cu debut precoce s-au dublat cu mult. O analiză a datelor privind cancerul din Anglia, SUA şi Ţările de Jos, realizată de World Cancer Research Fund, a identificat „creşteri semnificative” ale cazurilor de cancer cu debut precoce pentru şapte tipuri de cancer în Anglia, cinci tipuri în SUA şi patru în Ţările de Jos.
Deşi incidenţa cancerului a crescut la nivel global în toate grupele de vârstă, creşterea ratei cazurilor cu debut precoce este mai mare decât în cazul celorlalte grupe de vârstă.
Experţii au afirmat că aceste cifre reflectă epidemia globală tot mai extinsă de obezitate, alimentaţia nesănătoasă şi lipsa exerciţiilor fizice, precum şi o conştientizare tot mai mare cu privire la cancer şi diagnosticarea mai timpurie a acestuia.
Cancerul în rândul persoanelor sub 50 de ani este încă rar, vârsta mediană la momentul diagnosticării fiind de peste 60 de ani, dar tendinţa este îngrijorătoare, au remarcat autorii.
Mark Lawler, profesor de sănătate digitală şi titular al catedrei de genomică translaţională a cancerului la Universitatea Queen’s din Belfast, a calificat problema drept „o bombă cu ceas pe care trebuie să o dezamorsăm cât mai repede posibil; în caz contrar, cifrele vor continua, fără îndoială, să crească”.
„Tendinţa generală este, de asemenea, deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că apare pe fondul unor factori legaţi de stilul de viaţă care contribuie la mii de decese”, a continuat el.
În Anglia, dintre cele 12 tipuri de tumori studiate, ratele de incidenţă ale cancerului de prostată în rândul bărbaţilor sub 50 de ani au crescut de la un caz la 100.000 de persoane în 2001 la 3,6 la 100.000 în 2023. În aceeaşi perioadă, ratele de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 50 de ani au crescut de la 3,9 la 100.000 de persoane în 2001 la 8,4 la 100.000 în 2023, în timp ce incidenţa cancerului de uter şi a celui renal cu debut precoce s-a dublat, ajungând la 3,9, respectiv 3 la 100.000 de persoane.
Rata cancerului de sân în rândul persoanelor sub 50 de ani a crescut, deşi într-un ritm mai lent, de la 42 la 47,5 la 100.000 în 2023, în timp ce s-au înregistrat creşteri şi în incidenţa cancerelor pancreatice şi hepatice cu debut precoce.
În SUA, analiza datelor oficiale începând cu anul 2000 a arătat că, în rândul pacienţilor cu vârsta sub 50 de ani, ratele de incidenţă ale cancerului renal s-au dublat cu mult, de la 2,5 la 100.000 de persoane în 2000 la 5,3 în 2023, în timp ce cancerul de intestin, cel uterin şi cel pancreatic au înregistrat toate o creştere de peste 50%, iar cancerul de sân, de aproximativ 20%.
În cazul Ţărilor de Jos, cercetătorii au constatat creşteri semnificative ale incidenţei cancerului de intestin, de rinichi, de ficat şi de col uterin cu debut precoce. În schimb, ratele de incidenţă a cancerului pulmonar în rândul persoanelor sub 50 de ani au scăzut în toate cele trei ţări, ceea ce reflectă scăderea continuă a fumatului în aceste ţări.
WCRF a afirmat că factori de risc precum creşterea ratei obezităţii, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă, consumul de alcool, fumatul şi expunerile la factori de mediu (cum ar fi poluanţii, substanţele chimice, materialele plastice, poluarea apei şi a aerului) ar putea contribui la această tendinţă. Aproximativ 40% din cazurile de cancer sunt asociate cu aceste tipuri de factori de risc modificabili. Cu toate acestea, o mai mare conştientizare a simptomelor cancerului înseamnă, de asemenea, că oamenii au şanse mai mari să fie diagnosticaţi într-un stadiu incipient.
Autorul atacului armat de la Fort Hood va fi adus în faţa unui pluton de execuţie
O premieră pentru armata SUA de la al Doilea Război Mondial
Pentagonul a anunţat că va pune în aplicare pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva unui fost maior al Armatei SUA cu ajutorul unui pluton de execuţie, aceasta fiind prima execuţie militară de acest fel din ultimii peste 60 de ani, relatează BBC.
Nidal Malik Hasan, maior în Armata SUA şi medic, a împuşcat mortal 13 soldaţi americani neînarmaţi la Fort Hood în 2009 şi a rănit alţi 32. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a anunţat luni pe reţelele sociale că secretarul de război Pete Hegseth a făcut recomandarea, iar preşedintele Donald Trump a aprobat-o.
Va fi prima execuţie militară prin pluton de execuţie de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Hasan a fost condamnat pentru 13 capete de acuzare de omor cu premeditare şi 32 de capete de acuzare de tentativă de omor de către un juriu format din 13 ofiţeri, care a recomandat în unanimitate pedeapsa cu moartea.
Parnell a declarat că secretarul Armatei va stabili data şi locul execuţiei. “Ziua judecăţii pentru Hasan a sosit în sfârşit”, a scris el pe X.
Hasan, un psihiatru al Armatei SUA din Virginia, a ucis 13 soldaţi la baza din Texas în 2009 şi a recunoscut ulterior în faţa instanţei că el a fost autorul atacului armat, cerându-şi iertare pentru “toate greşelile”. El a declarat în timpul procesului său în faţa curţii marţiale din 2013 că a crezut că astfel îi proteja pe musulmani şi pe talibanii din Afganistan.
Crimele lui din 5 noiembrie 2009 au reprezentat cel mai sângeros atac din afara conflictelor armate asupra unei baze militare americane. Atacul a avut loc într-o clădire medicală aglomerată, unde soldaţii care urmau să fie detaşaţi aşteptau să fie examinaţi medical şi vaccinaţi.
Hasan este în prezent unul dintre cei patru deţinuţi condamnaţi la moarte de către armata SUA.
Conform legislaţiei militare, o execuţie militară necesită aprobarea preşedintelui SUA. De asemenea, pentru a putea fi pusă în aplicare, aceasta necesită o revizuire în apel şi o hotărâre definitivă privind legalitatea sa.
Curtea de Apel a Forţelor Armate ale SUA a considerat în 1983 pedeapsa cu moartea aplicată de armată ca fiind neconstituţională, dar aceasta a fost reinstituită în anul următor printr-un decret prezidenţial emis de preşedintele de atunci, Ronald Reagan. Execuţiile militare diferă de cele efectuate la nivel statal.
Majoritatea execuţiilor din SUA sunt efectuate la nivel statal, 27 de state, armata şi guvernul federal având în continuare pedeapsa capitală ca opţiune legală.
Execuţia prin pluton de execuţie este însă destul de rară. Anul trecut a avut loc o execuţie prin pluton de execuţie în Carolina de Sud, o premieră pentru acest stat şi prima dată când această metodă a fost utilizată în SUA în ultimii 15 ani.
Alte patru state permit utilizarea plutonului de execuţie, printre care Idaho, Mississippi, Oklahoma şi Utah. Trump a fost un susţinător al pedepsei cu moartea la nivel federal şi a reinstaurat-o printr-un decret prezidenţial în prima zi a mandatului său, în ianuarie 2025.
Sub predecesorul său, fostul preşedinte Joe Biden, Departamentul Justiţiei emisese un moratoriu asupra aplicării pedepsei cu moartea la nivel federal.
Ordinul executiv semnat de Trump descrie pedeapsa capitală drept “un instrument esenţial pentru descurajarea şi pedepsirea celor care ar comite cele mai atroce crime şi acte de violenţă letală împotriva cetăţenilor americani”.
Posibil focar de ciumă în Rusia
Situaţia sanitară este „sub control” în Rusia, potrivit autorităţilor, care au minimizat luni informaţiile conform cărora o tehniciană de laborator ar fi decedat din cauza ciumei în Siberia, Donald Trump declarându-se, la rândul său, dispus să ofere ajutor, relatează AFP.
Preşedintele american a mai spus că urmăreşte situaţia “foarte îndeaproape”.
Decesul Dariei Şipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani care lucra pentru Institutul de combatere a ciumei din Irkuţk, anunţat vineri de mai multe mass-media ruse, a stârnit îngrijorări serioase. Potrivit publicaţiei “Popoarele din Baikal”, aceasta ar fi contractat ciuma pulmonară din cauza spargerii unei eprubete de laborator.
Conform aceleiaşi surse, aproximativ 200 de persoane cu care această femeie ar fi intrat în contact au fost plasate în carantină.
Însă analizele efectuate de o comisie specială de experţi au arătat că în cazul acestei tinere cauza decesului este “o pneumonie” cu origine “nedeterminată”, a afirmat luni guvernatorul regiunii Irkuţk, Igor Kobzev. Conform anchetei efectuate de agenţia de sănătate publică Rospotrebnadzor, “în probele biologice ale tinerei nu a fost detectat niciun microorganism legat de activitatea sa profesională”, a declarat acesta pe Telegram.
Situaţia sanitară din regiune este “stabilă”, a asigurat Kobzev, adăugând că niciun alt angajat al Institutului de luptă împotriva ciumei nu a consultat un medic de la anunţarea decesului tinerei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut luni jurnaliştilor să “se bazeze pe declaraţiile oficiale ale Rospotrebnadzor, mai degrabă decât pe zvonuri şi speculaţii”. Şi Statele Unite acordă atenţie situaţiei, a declarat luni Marco Rubio, şeful diplomaţiei americane. “Călătoriile între Statele Unite şi Rusia sunt, evident, foarte limitate, dar, ca în orice altă situaţie, dacă ceva de acest gen ar ajunge să se răspândească, s-ar putea propaga rapid”, a recunoscut secretarul de stat înainte de plecarea sa în Islanda.
Ciuma este o boală infecţioasă cauzată de bacterii. Ciuma pulmonară este extrem de contagioasă şi poate fi mortală dacă nu este tratată rapid, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Quebecul „merită” să fie „o ţară”, afirmă noul lider al provinciei canadiene
Provincia francofonă canadiană Québec „merită” să devină o „ţară”, a subliniat luni noul său lider, Paul Saint-Pierre Plamondon , un adept al independenţei, ceea ce reprezintă un test pentru mesajul de unitate al prim-ministrului canadian Mark Carney, în plin conflict comercial cu Washingtonul, relatează AFP.
„Lupta curajoasă a francofonilor din America pentru a-şi păstra identitatea culturală va căpăta sens atunci când acest popor îşi va obţine propria ţară şi recunoaşterea care decurge din aceasta”, a declarat Paul Saint-Pierre Plamondon în faţa militanţilor Partidului Quebecois care sărbătoreau, la Montréal, victoria formaţiunii în alegerile din această provincie, care au avut loc luni. „O merităm, o merităm la fel ca toate celelalte popoare care au propria ţară şi propria democraţie. Este o chestiune de supravieţuire”, a adăugat avocatul în vârstă de 49 de ani, căruia i se spune şi „PSPP” după iniţialele din numele său. El va fi viitorul prim-ministru al provinciei cu 9 milioane de locuitori.
Partidul Quebecois, care nu a mai condus Quebecul din 2014, a promis că va organiza un nou referendum privind independenţa, dar a precizat că va aştepta sfârşitul mandatului lui Donald Trump, în ianuarie 2029, pentru ca dezbaterea să poată avea loc „în condiţii de linişte”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-un-studiu-international-arata-ca-incidenta-cancerului-creste-mai-rapid-in-randul-tinerilor”]