[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-alegerile-in-brazilia-bolsonaro-l-a-devansat-pe-lula-si-il-va-infrunta-in-turul-al-doilea/mediaPool/uDh9Vwx.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Alegerile în Brazilia: Bolsonaro l-a devansat pe Lula şi îl va înfrunta în turul al doilea
|
Senatorul conservator Flavio Bolsonaro a creat o surpriză duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Brazilia, devansându-l pe preşedintele în exerciţiu de stânga, Lula, cu care se va confrunta în turul al doilea, la 25 octombrie, relatează AFP.
După numărarea a aproape 99% din voturi, fiul fostului şef de stat de extremă dreapta Jair Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, a obţinut peste 47% din voturi, faţă de aproape 45% pentru veteranul de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, în vârstă de 80 de ani. Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că urmăreşte “îndeaproape” alegerile din Brazilia, după ce a văzut cum aliaţii săi au ajuns la putere în Argentina, Columbia sau Peru. Sondajele indicau un uşor avantaj pentru Lula până în ajunul votului. La fel ca în 2018, sondajele de opinie au subestimat forţa dreptei. Alegerile i-au pus atunci faţă în faţă pe Lula şi Jair Bolsonaro.
La aproape 81 de ani, Lula, care candidează pentru un al patrulea şi ultimul mandat neconsecutiv, i-a cerut omologului său american, în timpul campaniei, să nu se “amestece” în alegerile braziliene. Pentru o primă încercare, a fost aproape o lovitură de maestru pentru Flavio Bolsonaro. Acesta fusese desemnat candidat de către tatăl său atunci când acesta din urmă a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Lula în 2022.
Îngrijorări şi dezamăgiri
Cei doi favoriţi au declarat duminică că sunt convinşi de victorie, chiar dacă sondajele din ultimele zile îi arătau încă destul de departe de pragul de 50%. Donald Trump nu i-a acordat sprijinul lui Flavio Bolsonaro, dar influenţa sa a cântărit în campanie. El a impus taxe vamale şi sancţiuni împotriva Braziliei încă de la procesul din 2025 împotriva aliatului său, Jair Bolsonaro. “Sunt foarte îngrijorată de direcţia pe care o ia ţara, pentru că vreau să fiu independentă, nu vreau să fiu colonia nimănui”, explică Maria de Nazaré Azevedo, funcţionară în vârstă de 57 de ani care locuieşte în Rio. Aceasta a votat cu stânga. “Votăm pentru Flavio Bolsonaro ca să nu votăm pentru PT. Acest partid a stat deja douăzeci de ani la guvernare şi nu a făcut nimic, absolut nimic”, spune Raphael Machado, un avocat de 45 de ani din Brasilia, referindu-se la Partidul Muncitorilor al lui Lula.
Revenit la putere în 2023, şeful statului este recunoscut pentru programele sale sociale, care au scos milioane de oameni din sărăcie în anii 2000. Însă alegătorii se plâng de costul vieţii şi de criminalitatea galopantă. Adversarul său a promis măsuri dure împotriva criminalităţii şi austeritate bugetară.
Guvernul din Yemen a lansat o ofensivă pentru a recuceri toate zonele de la gruparea Houthi, susţinută de Iran
controlul accesului la Marea Roşie este un obiectiv strategic cheie
Guvernul din Yemen, susţinut de Arabia Saudită şi recunoscut la nivel internaţional, a anunţat duminică lansarea unei campanii militare de amploare pentru a recuceri toate zonele ţării controlate de gruparea rebelă Houthi, susţinută de Iran, relatează Reuters.
Forţele armate ale guvernului vor continua ofensiva „până când ţara va fi eliberată de sub stăpânirea miliţiei teroriste”, a declarat preşedintele Yemenului, Rashad al-Alimi, într-un discurs televizat. Un purtător de cuvânt al armatei i-a îndemnat ulterior pe Houthi să depună armele.
Houthi, cunoscuţi oficial sub numele de Ansar Allah, controlează din 2014 capitala Yemenului, Sanaa, şi vaste zone din nord-vestul ţării, unde locuieşte majoritatea populaţiei. Până în prezent, aceştia au rezistat unei serii de atacuri lansate de-a lungul anilor de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi aliaţii lor occidentali şi şi-au modernizat armamentul cu ajutorul Iranului. Mişcarea a lansat luna trecută o ofensivă surpriză, prin care a capturat în doar câteva săptămâni strâmtoarea strategică Bab el-Mandeb, precum şi aproximativ 150 km de coastă la Marea Roşie, oferind grupării Houthi un nou avantaj asupra rutei maritime internaţionale.
Această avansare a deschis, de asemenea, un nou front în războiul mai amplu dintre SUA şi Israel, declanşat în februarie împotriva Iranului, la care Teheranul a răspuns, printre altele, prin blocarea transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz către cealaltă parte a Peninsulei Arabice.
Houthi afirmă că au lovit Arabia Saudită
În timp ce guvernul yemenit, cunoscut sub numele de Consiliul de Conducere Prezidenţial (PLC), făcea anunţul, gruparea Houthi declara că a lansat rachete balistice şi drone asupra obiectivelor companiei Saudi Aramco din Riad şi din zona Khurais din Arabia Saudită.
Aceştia au susţinut că atacurile au provocat incendii majore şi au reprezentat un răspuns la ceea ce au descris ca fiind 50 de atacuri aeriene şi cu rachete conduse de Arabia Saudită în Yemen în ultimele 12 ore. Nu a existat o confirmare imediată din partea Arabiei Saudite.
Preşedintele Alimi a declarat că decizia de a lansa contraofensiva a fost luată după ce toate şansele de dezamorsare a conflictului fuseseră epuizate. El a mulţumit Arabiei Saudite pentru sprijinul acordat şi a făcut apel la aliaţii regionali şi partenerii internaţionali ai Yemenului să susţină forţele şi instituţiile PLC. Oficiali regionali şi occidentali au declarat pentru Reuters la începutul acestei săptămâni că Arabia Saudită şi aliaţii săi din Yemen intenţionau să lanseze un asalt asupra Houthi, saudiţii urmând să conducă luptele aeriene, iar forţele yemenite să lupte terestru.
Un nou front
Statele Unite furnizează deja informaţii pentru a sprijini operaţiunile Riadului în Yemen, în timp ce unele ţări din regiune şi din Europa oferă regatului în principal ajutor militar defensiv, au declarat pentru Reuters şase persoane la curent cu pregătirile saudite.
Războiul Statelor Unite împotriva Iranului a decimat o parte a conducerii militare şi politice iraniene, dar a implicat totodată Washingtonul într-un nou angajament în Orientul Mijlociu şi a epuizat echipamente militare esenţiale. Yemenul este cuprins de conflict de ani de zile, cu o serie de grupuri armate locale şi facţiuni susţinute de actori regionali şi internaţionali rivali. După o revoltă populară care a făcut parte din mişcarea generală cunoscută ca „Primăvara Arabă” din 2011, Houthi, un grup armat format din musulmani şiiţi zaidiţi, au capturat Sanaa.
Consiliul Legislativ Popular (PLC), susţinut de Arabia Saudită şi recunoscut de Naţiunile Unite, controlează, încă de la preluarea puterii de către Houthi, sudul şi estul ţării, având sediul în Aden, fosta capitală a Yemenului de Sud.
Arabia Saudită a intrat în războiul civil din Yemen în 2015, în fruntea unei coaliţii arabe care susţinea PLC, dar nu a reuşit să-i învingă pe Houthi. Un armistiţiu convenit între părţile beligerante în 2022 s-a menţinut în mare parte până în acest an, când Houthii au lansat atacuri cu rachete şi drone asupra transportului maritim şi a infrastructurii petroliere saudite, ca o consecinţă a războiului din Iran.
Rebelii Houthi şi-au păstrat iniţiativa pe teren de când au preluat controlul asupra Strâmtorii Bab el-Mandeb în ofensiva fulgerătoare de luna trecută, care a dus la înfrângerea forţelor guvernamentale.
Bab el-Mandeb este ieşirea sudică a Mării Roşii, o rută maritimă cheie între Marea Mediterană şi Asia, care a căpătat o importanţă şi mai mare în acest an ca alternativă la Strâmtoarea Ormuz. În ultimele 48 de ore, Houthi au înregistrat, de asemenea, progrese împotriva forţelor guvernamentale şi locale pe culmile strategice din apropierea oraşului Taiz din Yemen, au declarat surse militare, avansând pe ultima şosea dintre oraş şi Aden, de pe coasta de sud.
Controlul Houthi asupra drumului Taiz-Aden ar duce la un asediu efectiv al oraşului, al treilea ca mărime din Yemen, locuit de sute de mii de civili şi unde sunt staţionaţi, de asemenea, mii de soldaţi ai forţelor guvernamentale. Oraşul este important nu doar pentru poziţia sa strategică. Preşedintele Alimi este originar din această regiune, iar un asediu al oraşului Taiz ar agrava o situaţie umanitară deja extrem de gravă în ţară.
Trei din patru familii din anumite părţi ale Yemenului suferă de foame din cauza intensificării luptelor, care au provocat strămutarea a zeci de mii de persoane şi au întrerupt aprovizionarea pentru milioane de oameni, a declarat săptămâna trecută Programul Alimentar Mondial.
Un tratament experimental a redus cu până la 72% pierderea musculară asociată tratamentului obezităţii
Un anticorp experimental care blochează un mecanism natural ce limitează creşterea musculară a redus semnificativ pierderea de masă musculară asociată tratamentului farmacologic al obezităţii, într-un studiu de fază II. Datele la 52 de săptămâni sugerează că această abordare ar putea ajuta la păstrarea muşchilor în timpul scăderii în greutate şi la recuperarea masei slabe după oprirea tratamentului pentru slăbit. Beneficiile asupra forţei şi funcţiei fizice rămân însă de demonstrat.
Noile rezultate ale studiului COURAGE au fost prezentate la congresul anual al Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD 2026), desfăşurat la Milano între 28 septembrie şi 2 octombrie, şi urmează să fie publicate în revista The Lancet, potrivit unui comunicat al EASD. Studiul de fază II a inclus 975 de adulţi cu obezitate şi a evaluat trevogrumab, un anticorp monoclonal experimental dezvoltat de compania biofarmaceutică americană Regeneron Pharmaceuticals Inc., în asociere cu semaglutida.
Anticorpul blochează miostatina, cunoscută şi ca GDF8, o proteină care limitează creşterea masei musculare. Masa slabă a fost măsurată prin DXA, iar într-un subgrup de 76 de participanţi cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN), care permite evaluarea directă a volumului muscular. Masa slabă include în principal muşchii, dar şi alte ţesuturi ale organismului, cu excepţia grăsimii.
După 52 de săptămâni, asocierea a redus cu aproximativ 69–72% pierderea volumului muscular de la nivelul coapselor, comparativ cu tratamentul pentru obezitate administrat împreună cu placebo. Măsurătorile DXA au arătat, de asemenea, că pierderea masei slabe a fost redusă cu aproximativ jumătate. Un alt rezultat important a apărut după oprirea tratamentului pentru scădere în greutate. Participanţii care au primit anticorpul experimental timp de încă 26 de săptămâni au recuperat, în medie, masa slabă pierdută anterior, astfel încât au ajuns din nou aproape de nivelul de la începutul studiului. În grupul placebo, masa slabă se afla încă cu 2,4% sub valoarea iniţială. Greutatea corporală şi masa de grăsime au rămas sub nivelurile de la începutul studiului în ambele grupuri.
Rezultatele la primele 26 de săptămâni ale studiului fuseseră prezentate la EASD în 2025. Noutatea datelor prezentate acum este urmărirea timp de un an, inclusiv evaluarea directă a muşchilor prin RMN şi ceea ce se întâmplă cu masa slabă după întreruperea tratamentului pentru scădere în greutate. Profilul de siguranţă al asocierii celor două medicamente a fost în general comparabil cu cel al tratamentului pentru obezitate şi placebo. O schemă separată, care a inclus şi garetosmab, a fost însă asociată cu mai multe evenimente adverse grave şi cu mai multe întreruperi ale tratamentului.
În grupul care a primit schema cu trei medicamente au fost înregistrate două decese: unul de cauză nedeterminată, la un participant cu mai mulţi factori de risc cardiovascular, şi unul prin stop cardiac, la o persoană cu antecedente de boală cardiovasculară. Compania farmaceutică a precizat că nu a identificat o legătură cauzală între tratament şi aceste evenimente. Terapia pentru protejarea masei musculare se află în dezvoltare clinică şi nu este autorizată pentru tratamentul obezităţii. Cercetătorii subliniază că studiile viitoare trebuie să stabilească dacă păstrarea masei musculare se traduce şi prin beneficii asupra forţei, mobilităţii şi funcţiei fizice pe termen lung.
FBI-ul a arestat o femeie acuzată de spionaj în favoarea Chinei
Poliţia federală americană (FBI) a arestat o femeie acuzată de spionaj în Statele Unite în favoarea Chinei, au anunţat autorităţile duminică, potrivit AFP.
Wanying Zhang, în vârstă de 34 de ani, este acuzată că ar fi o agentă sub acoperire şi că ar fi spionat anturajul unui oficial taiwanez din Statele Unite în beneficiul Beijingului, a explicat pe X Bill Essayli, prim-procuror federal adjunct al districtului central al Californiei. „Zhang a călătorit la Seattle în 2025 şi, la instrucţiunile unor oficiali (chinezi), a supravegheat o persoană foarte apropiată de un oficial al guvernului taiwanez, trimiţând fotografii, videoclipuri şi informaţii privind plăcuţele de înmatriculare către aceşti oficiali” din Beijing, a precizat el.
Directorul FBI, Kash Patel, a salutat această arestare, duminică seara pe X: „Să spionăm, se pare, familia unui lider străin pe teritoriul american în numele RPC (Republica Populară Chineză, n.r.) şi să încercăm să luăm un zbor pentru a ne întoarce la Shanghai? Asta nu se va întâmpla”. „Adversari străini, reţineţi bine: America nu mai este un loc sigur pentru a vă desfăşura operaţiunile de spionaj”, a declarat el.
Wanying Zhang, care locuieşte în Irvine, California, urmează să compară luni în faţa unui tribunal federal.
SUA: Atac asupra unei ambarcaţiuni suspectate de trafic de droguri, în Caraibe
Armata SUA a anunţat că a atacat duminică, în Marea Caraibelor, o ambarcaţiune suspectată că ar fi fost folosită pentru traficul de droguri, ucigând patru persoane. Atacul a avut loc în contextul în care administraţia Trump îşi continuă campania, începută acum un an, împotriva presupuşilor traficanţi din America Latină, relatează AP.
Cel mai recent atac ridică numărul persoanelor ucise în atacurile cu ambarcaţiuni ale armatei SUA la cel puţin 235, în cadrul a 70 de atacuri, de când administraţia Trump a început să îi vizeze pe cei pe care îi numeşte “narcoterorişti”, în septembrie 2025. La fel ca în cazul majorităţii declaraţiilor armatei privind atacurile din estul Oceanului Pacific şi din Marea Caraibelor, Comandamentul Sud al SUA a afirmat că a vizat presupuşii traficanţi de droguri de-a lungul rutelor cunoscute de contrabandă. Armata nu a furnizat dovezi că ambarcaţiunea transporta droguri. Un videoclip postat pe X arăta ceea ce părea a fi o explozie care distrugea o barcă în mişcare, despre care armata a afirmat că era o ambarcaţiune de mare viteză.
Administraţia Trump urmăreşte încheierea unor acorduri cu ţările aliate pentru a-şi extinde ofensiva pe teritoriul mai multor ţări din America Latină. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat în timpul unei vizite în Panama, în luna august, că Columbia, Guatemala şi Honduras au fost de acord să permită Statelor Unite să desfăşoare operaţiuni militare comune împotriva grupurilor criminale pe teritoriul lor. Guatemala a negat că ar fi ajuns la un astfel de acord. Ecuadorul a lansat misiuni similare împreună cu SUA în luna martie.
Preşedintele Donald Trump a afirmat că SUA se află într-un “conflict armat” cu cartelurile din America Latină şi a justificat atacurile ca fiind o escaladare necesară pentru a stopa fluxul de droguri către Statele Unite şi supradozele fatale care curmă vieţile americanilor. Însă administraţia sa a oferit puţine dovezi care să susţină afirmaţiile sale privind uciderea contrabandiştilor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: „Ciuma portocalie”: O statuie aurită a lui Trump, nud, a fost instalată în Parlamentul European
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-alegerile-in-brazilia-bolsonaro-l-a-devansat-pe-lula-si-il-va-infrunta-in-turul-al-doilea”]