ÎCCJ recunoaşte că interdicţia aplicată lui Dominic Fritz de a mai ocupa trei ani funcţii publice este severă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, joi, motivarea deciziei din 18 iunie, prin care Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. Instituţia recunoaşte faptul că interdicţia aplicată preşedintelui USR de a mai ocupa o funcţie publică pe o perioadă de trei ani este una “severă”.

“Cu toate acestea, severitatea impactului nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcţie eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecinţă inerentă şi previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcţie publică eligibilă, acţionează în condiţii de conflict de interese. Interdicţia prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp şi nu îngrădeşte dreptul la muncă al recurentului, care îşi păstrează posibilitatea de a desfăşura activităţi profesionale în mediul privat, precum şi în funcţii din domeniul public ce nu implică depunerea declaraţiilor de avere şi de interese potrivit art. 1 din lege. Impactul, deşi sever sub aspect politic şi al carierei elective, nu atinge, aşadar, acel nivel de gravitate excepţională care, în concepţia CJUE, ar putea justifica, în conjuncţie cu absenţa oricărei gravităţi a faptei, înlăturarea sancţiunii“, explică ICCJ.

De asemenea, magistraţii susţin că Dominic Fritz ar fi acţionat în deplină cunoştinţă atunci când a aprobat PUZ-ul în beneficiul lui Răzvan Negrişanu, consilier local USR, care îl împrumutase în campania electorală din anul 2020 cu suma de 25.000 de lei.

“Contrar susţinerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reţine că acesta a acţionat în deplină cunoştinţă a calităţii sale de debitor faţă de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declaraţia de avere. Această cunoaştere distinge în mod fundamental situaţia sa de cea a unui ales care nu putea cunoaşte existenţa conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conştientă şi deliberată. Împrumutul electoral generează o dependenţă personală şi politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obişnuite, creditorul fiind cel care a finanţat campania prin care recurentul a ajuns în funcţia publică pe care era chemat să o exercite cu imparţialitate. Abţinerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea şi intensitatea interesului patrimonial în cauză. Aceste elemente, privite în ansamblul lor, exclud încadrarea faptei în ipoteza comportamentului lipsit de orice element de gravitate“, sunt argumentele invocate de judecători în respingerea poziţiei lui Fritz.