Drumul care declanșează competiția între Bisoca și Râmnic pentru organizarea unui muzeu al satului

Presa locală din Buzău și Vrancea anunța, nu cu mult timp în urmă, finalizarea unei lucrări importante pentru infrastructura rutieră a celor două județe, fiind vorba despre inaugurarea podului care a fost construit peste râul Jitia, la granița nordică a celor două județe, albia minoră a apei curgătoare fiind, de altfel, graniță comună.

Odată cu recepționarea podului, o problemă veche de ani întregi de la granița dintre județele Buzău și Vrancea și-a găsit, în sfârșit, rezolvarea. În lipsa unui pod sigur, localnicii și transportatorii auto erau nevoiți să treacă râul Râmnicu Sărat pe o punte pietonală sau direct prin albie, situație extrem de periculoasă la fiecare creștere de debit. Investiția, realizată prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, are o valoare de peste 17 milioane de lei. Noul pod are o lungime de aproape 78 de metri, un obiectiv care a fost pus pe hârtie în anul 2022.

Dincolo de siguranța localnicilor, investiția schimbă harta rutieră din nordul județului Buzău. Odată cu asfaltarea ultimilor kilometri ai DN 2N și darea în exploatare a podului de la Jitia, drumul nu se mai blochează în munte, ci devine o cale de tranzit directă între cele două județe. Pentru buzoieni, proiectul deschide o alternativă rutieră pitorească spre zona montană a Vrancei (Lepșa, Soveja), pe traseul Buzău – Beceni – DJ 203K – Vintilă Vodă – Bisoca – Jitia (DN 2N) – Dumitrești – Dumbrăveni – DN2 (E85). Noua legătură scoate din izolare comunitățile montane și creează un flux de opțiuni pentru turismul de weekend pe ambele sensuri: buzoienii pot ajunge mai ușor în Vrancea, iar turiștii din județul vecin au acces rapid către Bisoca, Ținutul Buzăului și Valea Slănicului. Și, de ce nu, turiștii care vin din alte părți într-unul din cele două județe vor putea opta pentru un traseu în județul vecin.

Autoritățile buzoiene, în speță executivul Consiliului Județean, au între proiectele cu impact în dezvoltarea durabilă a Buzăului, pe domeniul turismului și agroturismului, folosirea potențialului de zonă, noua legătură cu județul vecin fiind, de altfel, un motiv în plus pentru atragerea de investiții pe programe turistice care să fie finanțate atât de la Guvern, dar mai ales cu fonduri europene. În această din urmă perspectivă, președintele Consiliului Județean, Marcel Ciolacu, a angajat discuții cu conducerea Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR-SE) de la Brăila, care în viitorul apropiat va da startul unor noi finanțări, astfel încât turismul buzoian să poată fi unul dintre beneficiarii fondurilor.

După instalarea în funcția de președinte la Consiliul Județean Buzău, Marcel Ciolacu a abordat problematica investițiilor în turism ca și perspectivă în dezvoltarea zonelor cu încărcătură reală în domeniu, comuna Bisoca fiind una dintre localitățile în proiectele pe turism care pot deveni afaceri de succes, sau pot constitui atracții pentru iubitorii de natură, dar și pentru redescoperirea zonelor, cu tradiții în manufactura locală, sau în menținerea obiceiurilor etnofolclorice. „Noi avem, prin Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, de exemplu, atât Buzăul, cât și Vrancea, că putem avea o abordare directă. Am și avut anumite discuții cu domnul Halici (Nicușor, președintele Consiliului Județean Vrancea, n.r.), fiindcă trebuie să mergi pe ceva ce nu trebuie să inventezi, trebuie să mergi pe ceva ce a funcționat, ceva ce are un istoric. Istoricul Buzăului este legat de județul Vrancea prin Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei”, spunea președintele Ciolacu la una dintre conferințele de presă susținute în anul 2025. La acel moment, președintele Ciolacu prezenta o perspectivă integrată a turismului județean.

Pe de altă parte, autoritățile locale, administrația publică și Executivul Primăriei Bisoca, sub coordonarea primarului Florin Stemate, promovează o inițiativă a autorităților județene, aceea de a organiza și amenaja în zonă un muzeu al satului. Primarul de Bisoca spune că o etapă importantă în implementarea proiectului va fi rezervată obținerii autorizărilor, plecând de la identificarea terenului și procedurile greoaie, în birocrația românească, pentru avizări, astfel încât viitorul obiectiv turistic să poată intra în circuitul turistic județean și extrajudețean. Nu în ultimul rând, s-ar părea că ideea de competiție a fost etalată printr-o declarație, deocamdată neoficială, în care primarul Municipiului Râmnicu Sărat și-ar fi manifestat dorința ca un astfel de obiectiv turistic să se regăsească în orașul care în trecutul nu prea îndepărtat era reședință a județului Slam Râmnic.