[analyse_image type=”featured” src=”https://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2012/08/curtea-constitutionala.jpghttps://www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2012/08/curtea-constitutionala.jpg”]
De ce a respins Curtea Constituțională cererea lui Bolojan privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ
Curtea Constituțională a României a constatat, cu majoritate de voturi, că este inadmisibilă cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR explică faptul că atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.
Judecătorii constituționali au arătat că motivele invocate de Guvern se referă la aspecte care țin de activitatea instanței judecătorești, precum soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca fiind urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.
Potrivit CCR, aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.
Curtea a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, făcând trimitere inclusiv la jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
În consecință, CCR a stabilit că solicitarea premierului excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește, în fapt, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, ceea ce este incompatibil cu atribuțiile Curții.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
Argumentele complete vor fi prezentate în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
ÎCCJ, după ce CCR a respins sesizarea lui Bolojan: Statul de drept este imun la conjuncturi politice
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, miercuri, după decizia CCR, că instanța constituțională a confirmat argumentele susținute de ÎCCJ și că „nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”.
Potrivit Înaltei Curți, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.
„Nu a existat nici blocaj instituțional”, susține ÎCCJ.
Instanța supremă afirmă că, în realitate, sesizarea Guvernului a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații.
ÎCCJ subliniază că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict juridic de natură constituțională și că CCR nu poate deveni o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.
„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă ia act de faptul că decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi și afirmă că judecătorii constituționali care au susținut soluția au demonstrat, în opinia ÎCCJ, „atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”.
Înalta Curte mai susține că decizia CCR arată că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
În concluzie, ÎCCJ transmite că „statul de drept este imun la conjuncturi politice”.
Curtea Constituțională a României a constatat, cu majoritate de voturi, că este inadmisibilă cererea premierului Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR explică faptul că atribuția prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi folosită drept cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar.
Judecătorii constituționali au arătat că motivele invocate de Guvern se referă la aspecte care țin de activitatea instanței judecătorești, precum soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca fiind urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor aplicabile.
Potrivit CCR, aceste aspecte țin de legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești și pot fi contestate numai prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională.
Curtea a mai precizat că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, făcând trimitere inclusiv la jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
În consecință, CCR a stabilit că solicitarea premierului excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește, în fapt, reformarea unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, ceea ce este incompatibil cu atribuțiile Curții.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
Argumentele complete vor fi prezentate în motivarea deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
ÎCCJ, după ce CCR a respins sesizarea lui Bolojan: Statul de drept este imun la conjuncturi politice
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, miercuri, după decizia CCR, că instanța constituțională a confirmat argumentele susținute de ÎCCJ și că „nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”.
Potrivit Înaltei Curți, Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată.
„Nu a existat nici blocaj instituțional”, susține ÎCCJ.
Instanța supremă afirmă că, în realitate, sesizarea Guvernului a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale, respectiv magistrații.
ÎCCJ subliniază că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict juridic de natură constituțională și că CCR nu poate deveni o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor.
„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă ia act de faptul că decizia CCR a fost adoptată cu majoritate de voturi și afirmă că judecătorii constituționali care au susținut soluția au demonstrat, în opinia ÎCCJ, „atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român și rolul justiției ca putere în stat”.
Înalta Curte mai susține că decizia CCR arată că „rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”.
În concluzie, ÎCCJ transmite că „statul de drept este imun la conjuncturi politice”.
[analyse_source url=”https://www.pressalert.ro/2026/10/de-ce-a-respins-curtea-constitutionala-cererea-lui-bolojan-privind-conflictul-dintre-guvern-si-iccj/”]