[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/30-sept-astazi-despre-mihail-pascaly-primul-actor-roman-care-l-a-intruchipat-pe-hamlet/mediaPool/ume8wwQ.jpg”]
30 sept Astăzi despre Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet
|
Mihail Pascaly (uneori scris Pascali; n. 1830, București, Țara Românească – d. 30 septembrie 1882, București a fost un actor român, regizor, director de teatru, profesor, traducător, autor dramatic și publicist.
Mihail
Pascaly a fost primul Răzvan, în drama istorică a lui B. P. Hașdeu,
„Răzvan și Vidra”, dar și primul Hamlet de pe scena românească, printre
piesele de succes în care a interpretat rolul principal numărându-se
„Revizorul”, ”Idiotul”, „Ștrengarul de Paris” sau „Sărmanul Jack” .
În tinerețe, a făcut parte din companiile teatrale conduse de Costache Caragiale și Matei Millo. Între 1860 și 1862 a călătorit în Franța, unde a studiat cu actorul Hugues Bouffé. Revenit la București, și-a înființat în 1862 propria trupă, numită „Școala Dramatică”.
A fost un animator al vieții teatrale din România. Activitatea lui a fost legată de mișcarea pentru afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale românești. Prin călătoriile sale în străinătate a ținut legătura cu realizările din arta scenică a timpului.
Mihail a fost director al Teatrului Mare din București în perioadele 1872-1874 și 1875-1877. În 1877 a devenit membru și director de scenă al Societății Dramatice, companie teatrală înființată la 1 martie același an. Potrivit legii din 6 aprilie privind funcționarea teatrelor, aceasta era singura companie autorizată să susțină reprezentații în clădirea Teatrului Mare.
A efectuat numeroase turnee prin România și Austro-Ungaria, în care a propagat mesajul artei autentice, dar a făcut eforturi și pentru a introduce teatrul românesc în circuitul culturii mondiale. Pascaly a luat atitudine publică, fiind un puternic critic împotriva nepăsării oficiale față de cultura artistică și față de comercializarea teatrului din perioada sa.
Pascaly a jucat de asemenea pe scena Teatrului Național din Iași, împreună cu soția sa, Matilda Pascaly, în stagiunile 1868-1869, 1870-1871 și 1878-1879.
Matilda Pascaly
Pascaly a introdus în repertoriul scenei românești marea literatură dramatică universală, reprezentată de Shakespeare, Dumas, Vigny etc. O dată cu aceasta el a deschis și drumul melodramei. Susținând dramaturgia originală, a introdus în repertoriul său mai ales piesele istorice. Deși Pascaly a dovedit talent și pentru comedie („Revizorul”, după Gogol), stilul său de joc s-a adaptat în special dramei romantice.
Mihail a tradus numeroase piese din limba franceză, reprezentate atât la București, cât și la Iași, și a fost autorul mai multor lucrări dramatice.
Pascaly însoțea forța de expresie în rostirea textului cu gestul generos; înflăcărarea sa scenică supradimensiona personajele interpretate. Sinceritatea pasionată și patetismul jocului său transmiteau spectatorului o adâncă emoție. A jucat în piese precum „Idiotul”, „Hamlet”, „Ștrengarul de Paris”, „Sărmanul Jack” sau în comediile lui Victorien Sardou, dintre care o parte au fost traduse chiar de el.
În 1873, soția sa Matilda a murit pe scenă în timpul unei reprezentații, în urma manevrării greșite a cablurilor care o susțineau într-o scenă de zbor. Aceasta interpreta rolul îngerului din piesa „Don Juan de Marana”.
Pentru
a-l evoca pe Mihail Pascaly, vă oferim în format digital, proiectul
contractului prin care se angaja, probabil în 1867, „ca artist la
Teatrul Național din București sub direpțiunea Guvernului” și se obliga
să joace „cel dintâi rol în dramă de orice caracter și cel dintâi rol în
comedie de va fi comic de caracter.” Pentru îndeplinirea atribuțiilor,
actorul reclama „15 zile libere cu repetiții cu tot pentru studiul unui
rol oricât de mare, costumul rolului (dacă este de epocă veche) și o
cabină împarte cu femeea mea pentru îmbrăcat, bine încălzită și bine
luminată cu oglinzile trebuitoare pentru a ne putea grima și costuma și
tot ce trebuie în cabină”, precum și plata lunară a sumei de 3000 lei
vechi „și pentru toată stagiunea mi se va acorda ca beneficiu o
reprezentațiune întreagă sau două jumătăți în lunele principale, piese
nuoi aduse de mine de la cele mai bune theatre străine sau piese
naționale”. În baza aceluiași proiect de contract, M. Pascaly punea în
mod gratuit la dispoziția instituției teatrale repertoriul său mai
vechi, care îl costase sume considerabile.
In memoriam
În 1882 sculptorul Ioan Georgescu a realizat portretul actorului Mihail Pascaly, turnat în bronz[3] pentru a fi expus în foaierul Teatrului Național[4]. În prezent, portretul există în mai multe exemplare: – bronzul original, aflat și acum la Muzeul Teatrului Național din București; – un exemplar în bronz la Muzeul de Artă Brașov (inv. 192); – un exemplar în gips patinat la Muzeul Județean de Artă Prahova (inv. 163); – un exemplar în gips patinat la Muzeul Național de Artă al României (inv. 1081), care are sub brațul stâng semnătura Martin, ceea ce indică faptul că a fost turnat la Paris; – un exemplar cumpărat în 1927 de Muzeul Toma Stelian și transferat în 1948 în Muzeul Național de Artă al României. Semnat, datat pe umărul stâng: I. Georgescu 1882.[5]
Portret Mihail Pascaly (1882), de Ion Georgescu, bronz, de la Muzeul Național de Artă al României
Filatelie
În 1983, la un an de la moartea artistului, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 1 leu, reprezentând portretul actorului și costumul din piesa de teatru „Millo Director” de Vasile Alecsandri.
Note
(PDF) https://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/familia/1871/BCUCLUJ_FP_279290_1871_007_31.pdf. Accesat în 19 septembrie 2024. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
Enciclopedia Universală Britanica. Litera. 2010. p. 10.
„Offline”. ning.com. Arhivat din original la 2 aprilie 2015. Accesat în 2 martie 2015.
„Portretul actorului Mihail Pascaly”. Europeana.
CIMEC: Portretul actorului Mihail Pascaly
Bibliografie
Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Lectură suplimentară
Letiția Gîtză, Mihail Pascaly, 208 p., Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959
Rosetti, Dimitrie R. (1897). „Pascali (Mihail)”. Dicționarul Contimporanilor (PDF) (ed. 1). București: Editura Lito-Tipografiei „Populara”. p. 147.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a Ziarului de Vrancea, 7 octombrie 2026: centenarul Mausoleului Eroilor din Focșani, cătunul peste care se așterne uitarea și sprijinul pentru încălzire
Anunțuri ZdV Premium
[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/timp-liber/30-sept-astazi-despre-mihail-pascaly-primul-actor-roman-care-l-a-intruchipat-pe-hamlet”]








