Oana Matache: Ministerele arată unul spre celălalt în chestiunea monitorizării absolvenților școlilor profesionale

Deputatul social-democrat de Buzău Oana Matache se declară dezamăgită de răspunsurile pe care le-a primit din partea ministerelor Educației și Muncii, după ce a întrebat ce se întâmplă cu tinerii după școala profesională, conform unei postări pe Facebook intitulată „Las’ că merge ș-așa…”.

Mai precis, Oana Matache a dorit să afle dacă aceștia sunt monitorizați, dacă sunt integrați profesional, dacă îi lăsăm să plece din țară, dacă îi lăsăm să se formeze în continuare pentru meserii care nu (mai) sunt cerute de piața muncii, în timp ce antreprenorii români caută meseriași pentru alte specializări și nu găsesc.

„Puse cap la cap, răspunsurile celor două Ministere sunt… destul de greu de digerat. Avem o platformă de monitorizare, ReCONECT, care a fost finanțată din fonduri europene, prin POCU (Programul Operațional Capital Uman, n.r.). Ministerul Educației mi-a spus că funcționează. Buun. Avem și o lege pentru monitorizare a parcursului tinerilor noștri, mai exact o hotărâre de guvern din 2024 care obligă instituțiile să transmită datele în această platformă. Dar, datele NU nu ajung niciodată acolo. Ministerul Educației spune că lipsa accesului la date îi limitează utilizarea. Ministerul Muncii nici nu pomenește hotărârea de guvern. Iar noul registru al salariaților, REGES-ONLINE, nu înregistrează calificarea angajatului. Fiecare minister arată spre celălalt. Niciunul nu spune cine blochează datele”, scrie Oana Matache.

Deputatul social-democrat buzoian explică și importanța unei asemenea monitorizări: „Imaginați-vă o școală care pregătește în fiecare an 30 de electricieni. Câți dintre ei lucrează ca electricieni după un an? Câți sunt șomeri? Câți au plecat în străinătate? Azi, la noi, nimeni nu știe. Iar dacă nu știm, școala deschide aceleași clase an de an, în timp ce firmele din Buzău caută degeaba sudori sau mecanici. Ar ajuta enorm părinții să aleagă, ar ajuta școlile să se adapteze și ar ajuta tinerii să nu piardă ani pregătindu-se pentru o meserie care nu le va asigura locuri de muncă”.

Ea subliniază faptul că o asemenea monitorizare ar fi cu atât mai importantă pentru un județ ca Buzăul, unde peste 61% dintre locurile de muncă sunt pentru absolvenți fără studii superioare.

„Ministerul Educației recunoaște chiar el că un normativ pentru rata de inserție este <ușor de inițiat>. Atunci de ce nu există?”, se întreabă deputatul social-democrat de Buzău Oana Matache.