Ce se întâmplă cu banii românilor dacă S&P retrogradează România. Cum se poate transmite decizia în rate,…

S&P urmează să publice pe 2 octombrie o nouă evaluare a
României, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă
a categoriei investment grade, iar costurile cu dobânzile datoriei
publice continuă să crească. Analiștii consultați de „Adevărul”
explică ce poate însemna decizia agenției pentru costul la care
România se împrumută și prin ce mecanisme s-ar putea transmite
efectele în economie, de la finanțarea statului și a companiilor
până la creditele și investițiile populației.

Analistul de date Silviu Gresoi atrage atenția că România
pornește de la o poziție vulnerabilă, fiind deja la limita
inferioară a categoriei recomandate investițiilor, cu rating BBB-.
În opinia sa, menținerea calificativului ar evita o presiune
suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva problemele
structurale ale finanțelor publice.

„România se află deja la limita inferioară a categoriei
recomandate investițiilor, cu rating BBB-. Menținerea acestuia ar
evita o presiune suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva
problemele structurale. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit peste 40 de
miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 26,5% mai mult decât anul
trecut. O retrogradare ar putea scumpi și mai mult împrumuturile, ar pune presiune pe leu și, gradual, pe costul creditării populației
și companiilor. Problema nu este doar cât ne împrumutăm, ci cât ajungem să
plătim pentru fiecare leu împrumutat”, a declarat Silviu Gresoi
pentru „Adevărul”.

La rândul său, Adrian Negrescu avertizează că statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită prin împrumuturi care devin tot mai scumpe.

„România trăiește pe datorie. În fiecare lună, statul
cheltuie mai mult decât încasează și acoperă diferența cu bani
împrumutați. În septembrie, Ministerul Finanțelor a planificat să
ia de la bănci 7,2 miliarde de lei. Nu e un caz izolat. Așa
funcționează bugetul de ani de zile.

Problema e că banii ăștia devin tot mai scumpi. La începutul
lunii, statul se împrumuta pe 10 ani cu 7,09%. Trei săptămâni mai
târziu, dobânzile au crescut vizibil. La o licitație, a cerut 500
de milioane de lei și a primit doar 290, la o dobândă de 7,42%. La alta, a cerut
800 de milioane și a luat 520. Băncile erau dispuse să dea mai
mult, dar la prețuri pe care ministerul nu le-a acceptat. România plătește acum cele mai mari dobânzi din Uniunea
Europeană la împrumuturile pe doi ani. Asigurarea împotriva
riscului de nerambursare e cea mai scumpă dintre țările
considerate încă sigure. Piețele ne tratează deja ca pe o țară
cu probleme, deși nota oficială nu a coborât încă”, a declarat
Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

România este la limita categoriei investment
grade

România are în prezent ratingul BBB- de la S&P și Fitch și
Baa3 de la Moody’s. Toate cele trei calificative se află pe ultima
treaptă a categoriei investment grade, ceea ce înseamnă că țara
este încă inclusă în categoria statelor recomandate investițiilor
de către agențiile de rating, dar se află imediat deasupra
pragului care separă această categorie de cea speculativă.

S&P a menținut, la ultima sa evaluare, ratingul României la BBB-, cu
perspectivă negativă. Agenția urmărește, între altele, evoluția
consolidării fiscale, perspectivele de creștere economică,
deficitul extern și capacitatea autorităților de a implementa
măsurile necesare pentru reducerea dezechilibrelor.

Pentru Adrian Negrescu, nu doar indicatorii economici sunt
importanți în această evaluare, ci și capacitatea politică de a
pune în aplicare măsurile fiscale asumate.

„S&P va anunța vineri ratingul. Agenția a spus clar ce
urmărește: un guvern care funcționează și continuarea reducerii
deficitului. Fără aceste două condiții, nota poate scădea. Un
analist de la Fitch a avertizat recent că timpul se scurtează
tocmai din cauza crizei politice”, a spus Adrian Negrescu.

O eventuală retrogradare sub nivelul investment grade ar modifica
percepția asupra riscului asociat României și ar putea crește
presiunea asupra costurilor de finanțare. Efectul concret ar depinde
însă de amploarea deciziei, de ceea ce este deja anticipat de piețe
și de reacția investitorilor.

Peste 40 de miliarde de lei au mers pe dobânzi
în șapte luni

Datele privind finanțele publice explică de ce costul
împrumuturilor reprezintă una dintre principalele vulnerabilități
urmărite în contextul evaluării de către agențiile de rating.

În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost de
48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, față de 76,44
miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB, în aceeași perioadă din
2025. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, veniturile au
crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12
miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de primele șapte luni
ale anului trecut.

Cu cât datoria publică este mai mare, iar costul finanțării
este mai ridicat, cu atât o parte mai importantă din veniturile
bugetului este direcționată către plata dobânzilor, ceea ce lasă
mai puțin spațiu pentru alte cheltuieli publice.

De ce contează ratingul pentru costul banilor

Ratingul suveran reprezintă, în esență, o evaluare a riscului
asociat capacității unui stat de a-și onora obligațiile
financiare. Un calificativ mai slab poate determina investitorii să
solicite o primă de risc mai mare pentru a cumpăra obligațiuni
emise de stat, ceea ce poate duce la creșterea randamentelor și,
implicit, la un cost mai mare al împrumuturilor.

Economistul Claudiu Trandafir a explicat că legătura dintre
ratingul de țară și ratele plătite de populație nu este una
directă, ci se poate transmite prin costul general al finanțării.

„Vinerea Mare” pentru economia României. Avertismentul lui Adrian Negrescu înaintea deciziei Moody’s

„Ratingul de țară pare, la prima vedere, o informație care nu
are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate,
ambele pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară
este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei
devine mai scumpă, iar când statul se finanțează mai scump,
presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din
întreaga economie”, a adăugat Trandafir.

O eventuală retrogradare pe 2 octombrie nu ar însemna, prin
urmare, că ratele bancare cresc automat a doua zi. Dobânzile pentru
populație sunt influențate de mai mulți factori, printre care
politica monetară a BNR, inflația, lichiditatea din piață,
costurile de finanțare ale băncilor, evoluția indicilor de
referință și percepția asupra riscului.

În cazul creditelor cu dobândă variabilă, evoluția indicelui
de referință este mai importantă pentru rata efectivă plătită
de debitor decât ratingul suveran luat separat. Pentru cei care
intenționează să se împrumute sau să refinanțeze un credit,
însă, evoluția costurilor de finanțare din economie poate deveni
relevantă.

Inflația a scăzut, dar dobânzile nu depind de
un singur indicator

Inflația anuală a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16%
în iulie. Scăderea inflației este importantă pentru politica
monetară, dar nu înseamnă automat că dobânzile bancare vor
coborî imediat.

BNR trebuie să țină cont nu doar de nivelul actual al
inflației, ci și de perspectivele acesteia, de evoluția economiei,
de cursul de schimb și de riscurile care pot apărea în perioada
următoare.

În acest context, ratingul de țară trebuie privit ca unul
dintre factorii care pot influența condițiile generale de
finanțare, nu ca un indicator care stabilește direct dobânda unui
credit.

Ce s-ar putea întâmpla dacă România este
retrogradată

O eventuală retrogradare sub categoria investment grade nu ar
produce neapărat un singur efect și nici nu ar avea aceeași
intensitate asupra tuturor participanților la economie.

Primul canal prin care s-ar putea transmite efectele ar fi
finanțarea statului. Dacă investitorii ar cere o primă de risc mai
mare pentru obligațiunile României, randamentele acestora ar putea
crește. Costurile mai mari de finanțare ale statului s-ar putea
transmite apoi către companii, în funcție de evoluția percepției
asupra riscului suveran și de condițiile de pe piețele financiare.

Sectorul bancar ar putea fi, la rândul său, influențat de
evoluția costului finanțării și a riscului de țară. Abia prin
aceste mecanisme poate apărea un efect asupra condițiilor de
creditare pentru populație.

Adrian Negrescu avertizează însă asupra efectelor pe care le-ar
putea avea o eventuală coborâre în categoria speculativă.

„Dacă S&P ar retrograda România la categoria «junk»,
efectele ar fi rapide. Leul s-ar deprecia, dobânzile ar crește și
mai mult, iar noul guvern ar fi forțat să majoreze taxele. Nu e
scenariul cel mai probabil – sunt șanse bune să nu se întâmple
–, dar riscul există. Chiar dacă celelalte două agenții mari,
Fitch și Moody’s, mențin deocamdată ratingul de țară sigură,
o a doua retrogradare ar forța multe fonduri să vândă titlurile
românești. Atunci costurile ar exploda”, a explicat Negrescu pentru „Adevărul”.

Investitorii se uită și la deficit, datorie și
stabilitatea politică

Pentru piețele financiare, ratingul reprezintă doar unul dintre
indicatorii urmăriți. Investitorii analizează deficitul bugetar,
datoria publică, randamentele obligațiunilor, inflația, evoluția
economiei, deficitul de cont curent, cursul de schimb și capacitatea
Guvernului de a implementa măsurile fiscale anunțate.

Moody’s a cruțat România. Acum politicienii pot strica tot. Avertismentul analiștilor

De aceea, menținerea ratingului pe 2 octombrie nu ar însemna că
problemele fiscale ale României au dispărut, după cum o eventuală
retrogradare nu ar permite concluzia că ratele populației vor
crește imediat cu un anumit procent.

Adrian Negrescu atrage atenția că evoluția deficitului trebuie
analizată împreună cu dinamica economiei și cu perspectiva
datoriei publice.

„Paradoxul e că, pe partea de cheltuieli, situația s-a
îmbunătățit. În primele opt luni, deficitul a scăzut cu aproape
o treime față de anul trecut. Asta s-a întâmplat însă mai ales
prin taxe mai mari, plătite de oameni și de firme. Economia, în
schimb, s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului. Datoria
publică continuă să crească și ar putea trece de 63% din PIB
până în 2027.

Investitorii nu se mai uită doar la cifre. Se uită la politică.
Se întreabă dacă există un guvern capabil să țină disciplina
bugetară și anul viitor. Fără stabilitate, dobânzile rămân
ridicate. Iar aceste dobânzi se plătesc mult după ce scandalurile
politice se sting – prin rate mai mari la credite, prin mai puțini
bani pentru drumuri, spitale și școli, și prin presiune constantă
pentru taxe noi”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

De ce contează și pentru cei care au economii

Ratingul de țară este relevant și pentru românii care au
economii sau investiții, nu doar pentru cei care au credite.

Investitorii individuali care dețin titluri de stat sunt expuși,
într-o formă diferită, la riscul suveran. O modificare a
percepției asupra României poate influența randamentele cerute de
piață și prețurile unor instrumente financiare tranzacționate
ulterior.

Pentru cei care investesc pe piețele de capital, schimbarea
percepției asupra riscului unei țări poate influența evaluarea
companiilor locale, costul capitalului și apetitul investitorilor
pentru active românești.

„Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele
românilor, dar înseamnă că decizia din 2 octombrie contează
pentru direcția în care se poate mișca finanțarea în perioada
următoare”, a adăugat Claudiu Trandafir.