[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro/mediaPool/urI5t89.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fluxul net de investiții străine directe a urcat la 7,9 miliarde de euro
|
Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezintă participații la capitalurile proprii
Fluxul net de investiții străine directe (ISD) a urcat la 7,907 miliarde de euro în anul 2025, de la 5,6 miliarde de euro în anul precedent, potrivit datelor publicate ieri de Banca Națională a României (BNR). Din fluxul net de ISD, 6,256 miliarde de euro reprezintă participații la capitalurile proprii, nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în valoare de 3,247 miliarde de euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 3,009 miliarde de euro. Alte 1,651 miliarde de euro sunt instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupurilor acestora, determinate prin diferența dintre datorii (2,317 miliarde de euro) și creanțe (666 milioane euro). ‘Soldul ISD la 31 decembrie 2025 a atins nivelul de 134 823 milioane euro, din care: 98 160 milioane euro – capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (72,8 la sută din total sold ISD); 36 663 milioane euro – instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (27,2 la sută)’, se arată în comunicatul BNR. Veniturile din ISD realizate de nerezidenți în anul 2025 au înregistrat valoarea de 11,493 miliarde de euro. Veniturile din participații la capital s-au situat la nivelul de 10,317 miliarde de euro, fiind determinate ca diferență între profiturile după impozitare ce revin învestitorilor străini, în valoare de 14,730 miliarde de euro din totalul profiturilor obținute de întreprinderile ISD și pierderile ce revin acestora, în valoare de 4,413 miliarde de euro, din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în anul 2025. Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 1,176 miliarde de euro, calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor deținute în România și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la aceste întreprinderi, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului. Odată cu elaborarea indicatorilor ISD, Banca Națională a României a determinat și indicatorii specifici investițiilor directe ale rezidenților în străinătate (IDS). Astfel, fluxul net de IDS în anul 2025 a însumat valoarea de 1,522 miliarde de euro. Soldul IDS la 31 decembrie 2025 s-a situat la nivelul de 9,679 miliarde de euro, din care: 8,286 miliarde euro – capitaluri proprii și 1,393 miliarde de euro – instrumente de natura datoriei. Banca Națională a României, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, a realizat cercetarea statistică anuală pentru determinarea investițiilor străine directe (ISD), principala sursă de date pentru elaborarea statisticilor ISD.
Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru locuințe a intrat puternic la apă
l față de august 2025, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale s-a redus cu 16,1%, iar la opt luni cu 12%
Institutul Naţional de Statistică anunţă că, în luna august 2026, au fost eliberate 2943 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în plus cu 1,2%, faţă de luna iulie 2026, dar în scădere cu 16,1%, raportat la august 2025. În primele opt luni din acest an, au fost eliberate 21791 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 12,2% mai puţin, comparativ cu perioada similară din 2025. “În luna august 2026 s-au eliberat 2943 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 1,2% faţă de luna iulie 2026 şi în scădere cu 16,1% faţă de luna august 2025. În perioada 1.I – 31.VIII.2026, s-au eliberat 21791 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 12,2% faţă de perioada 1.I – 31.VIII.2025”, arată, miercuri, INS. În august 2026, comparativ cu iulie 2026, au fost eliberate 2943 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (în creştere cu 1,2% faţă de luna iulie 2026), cu o suprafaţă utilă totală de 721726 mp (creştere de 1,3%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 72,5% sunt pentru zona rurală, informează INS. În august 2026 se evidenţiază o majorare a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, comparativ cu luna precedentă cu 34 autorizaţii. În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (56 autorizaţii în plus), Vest (44), Centru (33), Sud-Est (30), Sud-Vest Oltenia (17) şi Sud-Muntenia (15). Pe de altă parte, s-au înregistrat scăderi în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (160 autorizaţii) şi Nord-Vest (1). INS arată că în luna august 2026 s-au eliberat 567 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (scădere de 1,7%, faţă de luna iulie 2026), în suprafaţă utilă totală de 284983 mp (scădere de 5,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna august 2026 s-a înregistrat o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (16964 mp). În profil teritorial, această scădere este reflectată în regiuni de dezvoltare precum Nord-Vest (89188 mp), Nord-Est (21290), Vest (13978), Bucureşti-Ilfov (4338) şi Sud-Vest Oltenia (2507). În acelaşi timp au fost înregistrate creşteri în Sud-Est (53508 mp), Centru (49604) şi Sud-Muntenia (11225), potrivit datelor INS. De asemenea, în luna august 2026 se evidenţiază o scădere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (16,1%), cât şi a suprafeţei utile totale (7,3%) comparativ cu luna august 2025. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (564 autorizaţii) este reflectată în regiuni de dezvoltare precum Centru (189 autorizaţii), Nord-Est (117), Sud-Muntenia (108), Bucureşti-Ilfov (80), Nord-Vest (50), Vest (27) şi Sud-Vest Oltenia (6). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Est (13 autorizaţii), arată INS.
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. ‘Ce este o știre bună? Și domnul ministru Nazare a spus că există o croială a bugetului pentru 2027 care în opinia mea merită să fie îmbrățișată de oricare guvern care va fi. Ea include o indexare, dar aceasta trebuie să fie prudentă, a pensiilor. Eu nu vreau să vă dau cifre. Se va vedea atunci când draftul de buget, deci proiectul de buget fi publicat. Ce importă este că va exista o indexare, că mai dai oxigen puterii de cumpărare a oamenilor, pensionarilor și o indexare în sectorul bugetar. Eu pledez pentru continuarea eforturilor de a se ajunge la o lege a salarizării unitare. România are nevoie de o asemenea lege. Nu știu dacă este posibil în următoarele luni, astfel încât construcția bugetului pe 2027 să o includă, o lege a salarizării unitare’, a subliniat Daniel Dăianu, la lansarea volumului ‘Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală’. În ceea ce privește politica fiscală pentru anul viitor, el a afirmat că nu sunt necesare noi taxe și impozite și că deficitul bugetar poate fi diminuat fără majorarea acestora. Pe de altă parte, președintele Consiliului Fiscal crede că nu poate fi vorba, în acest moment, despre o reducere a TVA. ‘Chiar și numai a vorbi în momentul de față de o reducere de taxe și impozite nu este semnalul potrivit. Noi avem nevoie de credibilitate. Există un deficit de credibilitate a politicii economice din România care a eșuat, ceea ce a condus la deficite foarte mari, care era inevitabil să fie corectate’, a spus Daniel Dăianu. El a avertizat, în acest context, că o eventuală inversare a măsurilor de corecție fiscal-bugetară ar putea afecta accesul României la finanțare și refinanțare și ar putea conduce la măsuri mai drastice ulterior.
Aplicația TollRo debutează cu stângul
l cu două zile înainte de implementare, aplicaţia TollRo, care taxează marii transportatori, nu funcţiona sau avea mari sincope l în plus, normele de aplicare a legii nu au fost adoptate
Pe 29 septembrie, ziua în care CNAIR anunţa încheierea etapei de testare a platformei TollRo, aceasta nu funcţiona. În plus, în momentele în care devenea operaţională, dădea erori: din 600 de teste făcute de către o singură firmă, 80% au fost neconforme. În plus, normele de aplicare nu au fost încă adoptate integral, la mai bine de trei ani de la publicarea legii. Miercuri dimineaţă, platforma era operaţională. Totuşi, transportatorii cer amânarea amenzilor cu şase luni, în condiţiile în care sistemul va fi implementat de la 1 octombrie. “CNAIR anunţă încheierea etapei de testare a platformei TollRo, începută la 15 septembrie 2026, şi confirmă că aceasta este pregătită pentru utilizare”, era anunţul făcut de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 25 septembrie. “Etapa de testare a platformei TollRo se va încheia pe 29 septembrie 2026″, au mai transmis reprezentanţii CNAIR. Nu funcţionează”, declara sec marţi pentru News.ro Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Întrebat ce erori semnalează, răspunde că pur şi simplu aplicaţia nu se deschide. “Nu funcţionează. Dacă nu funcţionează, ce erori să dea? Prima chestie, ca să funcţioneze, trebuie să poţi să o deschizi”, arată Dinescu. “Sistemul nu funcţionează. Au încercat câţiva transportatori de la noi să se integreze şi nu se pot loga (nu pot accesa aplicaţia, n.r.), nimic”, confirma pe 29 septembrie pentru News.ro şi Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR). Faptul că nu pot iniţia aplicaţia este doar una dintre probleme. Şi când au acces la ea, dă erori extrem de grave: nu încadrează corect vehiculul în clasa de poluare, durează mult până emite un tichet de rută sau transmite diferenţe mari între tarifare şi facturare, pe acelaşi traseu, pentru a da câteva exemple. În total, transportatorii au centralizat 140 de întrebări referitoare la gestionarea TollRo. Nu au primit răspunsurile de la autorităţi. Ar putea primi, în schimb, amenzi din 1 octombrie, de la ora zero. Din 1 octombrie 2026, principiul de operare în cazul vehiculelor de marfă de peste 3,5 tone se schimbă. Nu mai plătesc rovinietă pe o perioadă de timp ci achită între 0,08 şi 0,62 lei/ km, în funcţie de greutate, tipul drumului (autostradă, expres ori naţional) şi norma de poluare. Conform datelor oferite de UNTRR, sunt 48.000 de firme de transport în România care operează 185 – 187.000 de vehicule cu masa de peste 3,5 tone. “Din astea 48.000, vreo 19.000 sunt omul şi maşina. Pe urmă, cam 82% au până la zece camioane, inclusiv. Vreo 3.500 de firme au între 11 şi 100 de camioane iar vreo 200 de firme peste 100 de camioane”, radiografiază succint Radu Dinescu, secretar general la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), starea parcului auto. Cu cât sunt mai multe camioane sau utilaje mari într-o companie, cu atât sunt mai multe bătăi de cap. “Am făcut o simulare şi emiterea unui singur tichet durează undeva, la cinci minute. La 300 de maşini, înseamnă aproximativ 1.500 de minute, adică 25 de ore doar ca să emiţi câte un tichet pentru fiecare maşină. Şi asta, presupunând că fiecare maşină are o singură cursă şi că traseul este cunoscut dinainte, dar la unii operatori camioanele pleacă în funcţie de comenzile pe care le primesc pe parcursul zilei, deci nu pot sta să pregătească de dimineaţă 300 de tichete, cu toate traseele”, arată Dinescu.
Chisăliță (AEI): Europa arde veniturile pe facturile de energie
Energia devine o povară structurală atunci când cheltuielile pe acest segment depășesc 10% din venitul unei gospodării, aceasta fiind o formă de sărăcie care nu se vede în statistici, dar se simte în facturi, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. ‘Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici, dar se simte în fiecare factură plătită. Nu este neapărat sărăcie extremă, nu este lipsă totală de venit. Este momentul în care cheltuielile cu energia depășesc 10% din venitul unei gospodării. Din acel prag, energia nu mai este un serviciu – devine o povară structurală. În Europa, dacă folosim acest indicator simplu – peste 10% din venit merge pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili – realitatea este mai dură decât arată cifrele oficiale privind ‘incapacitatea de a încălzi locuința’. Estimările AEI arată că aproximativ 17-22% dintre gospodăriile din UE ar depăși acest prag. Vorbim de zeci de milioane de familii pentru care energia nu mai este un cost normal al traiului, ci o presiune constantă asupra bugetului’, avertizează el. Chisăliță amintește și diferențele frapante între regiuni din punct de vedere al costurilor cu energia. Astfel, în estul și sud-estul Europei (Bulgaria, România, Grecia), între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din buget cu plata energiei. Aici, veniturile mici se combină cu locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente astfel că energia poate ajunge la 15-20% din venitul unei familii cu venit redus, a explicat sursa citată. În sudul Europei, în țări precum Spania sau Portugalia, problema nu este doar venitul, ci și calitatea fondului locativ și volatilitatea prețurilor la electricitate. Aproximativ 20-25% dintre gospodării pot depăși pragul de 10% din buget folosit pentru plata energiei. În nordul și vestul Europei (Finlanda, Danemarca, Luxemburg) proporția scade la 5-10%, dar nu pentru că energia ar fi ieftină, pentru că aici prețurile sunt adesea mai mari. Diferența o fac veniturile ridicate, eficiența energetică a clădirilor și sistemele sociale solide. ‘Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum ‘incapacitatea de a menține locuința adecvat încălzită’. Dar acest indicator surprinde doar vârful aisbergului. Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arată altceva, familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare. O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Iar pe termen lung, această presiune produce vulnerabilitate economică și tensiune socială’, a subliniat președintele AEI.
Shell aprobă o extindere de 23 de miliarde de dolari a LNG Canada
Consorţiul condus de gigantul energetic britanic Shell a aprobat extinderea proiectului LNG Canada din provincia British Columbia, o investiţie care va dubla capacitatea de producţie la aproximativ 28 de milioane de tone de gaze naturale lichefiate (GNL) pe an şi ar putea consolida poziţia Canadei printre marii exportatori mondiali de GNL, relatează CNBC. Shell a anunţat marţi că a luat decizia finală de investiţie pentru faza a doua a proiectului de la Kitimat, pe coasta Pacificului. Capacitatea actuală, de aproximativ 14 milioane de tone anual, va fi dublată odată cu finalizarea extinderii. Guvernul canadian estimează că proiectul LNG Canada va atrage în total aproximativ 33 de miliarde de dolari canadieni (23,2 miliarde de dolari SUA) din sectorul privat şi va crea mii de locuri de muncă. Shell deţine o participaţie de 40% şi conduce consorţiul LNG Canada, din care mai fac parte grupul malaezian Petronas, PetroChina, Mitsubishi Corp. din Japonia şi compania de stat sud-coreeană Korea Gas Corp. Extinderea vine într-un moment în care securitatea energetică a revenit în centrul atenţiei la nivel mondial, pe fondul perturbărilor aprovizionării provocate de războiul dintre SUA şi Iran şi al eforturilor statelor care susţin Ucraina de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti. Amplasarea LNG Canada pe coasta Pacificului permite accesul direct la pieţele asiatice, considerate principala destinaţie pentru producţia suplimentară. Operaţiunile comerciale aferente fazei a doua sunt programate să înceapă la începutul anilor 2030. “LNG Canada este o componentă centrală a portofoliului nostru Integrated Gas şi contribuie la furnizarea de GNL clienţilor din Asia într-un moment în care diversificarea surselor de energie şi securitatea energetică devin tot mai importante”, a declarat Cédric Cremers, preşedintele diviziei Integrated Gas a Shell. El a precizat că faza a doua susţine obiectivul strategic al Shell de a deveni lider mondial în sectorul integrat al gazelor şi GNL, prin conectarea resurselor canadiene la portofoliul global, operaţiunile de trading şi reţeaua de clienţi ale grupului. LNG Canada a descris extinderea drept “o investiţie în construirea naţiunii”, care va consolida rolul Canadei ca furnizor de energie pe pieţele internaţionale.
Disney concediază aproximativ 300 de angajaţi
Disney concediază aproximativ 300 de angajaţi, în cea mai recentă rundă de reduceri de personal derulată după ce Josh D’Amaro a preluat conducerea companiei la începutul acestui an, potrivit unei persoane familiarizate cu situaţia, citată de CNBC. Cele mai multe posturi eliminate sunt din departamentele de resurse umane şi tehnologie, a declarat sursa, sub protecţia anonimatului, deoarece nu era autorizată să discute public despre aceste măsuri. Concedierile fac parte dintr-un proces mai amplu de reducere a costurilor la Disney, care a eliminat deja mii de posturi în ultimii ani şi a continuat restructurările după instalarea noului director general. În aprilie, Disney pregătea eliminarea a până la 1.000 de locuri de muncă, în contextul în care D’Amaro a decis consolidarea diviziei de marketing la nivelul întregului grup.
OpenAI lansează modelul GPT-6.1 Sol
Noul model de clasă mijlocie al companiei americane promite performanţă de top la costuri mai mici decât vârfurile de gamă. Despre GPT-6.1 Sol, producătorul spune că este aproape la fel de performant precum vârful de gamă Astra în ceea ce priveşte programarea cu ajutorul agenţilor, folosirea calculatoarelor şi sarcinile de birou. În acelaşi timp, spune compania americană, noul model costă de cinci ori mai puţin decât Astra. La 2 dolari milionul de token-uri pentru introducerea datelor şi 10 dolari milionul de token-uri pentru producerea datelor, GPT-6.1 Sol costă la fel cât versiunea anterioară. În acelaşi timp, noul model OpenAI costă la jumătate faţă de vârful de gamă al celor de la Anthropic, Claude Opus 5.5. Abonaţii Plus, Pro, Business, Enterprise şi Edu au deja acces la noul model în aplicaţiile ChatGPT Work şi Codex. În ceea ce priveşte alinierea, producătorul spune că noul model Sol se comportă mult mai bine decât versiunea anterioară, procentul cazurilor în care încearcă să treacă de bariere scăzând de la 64,4% la 23,5%.
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate de Banca de Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimente, se arată într-un comunicat al organizației. Federația Băncilor pentru Alimente din România a celebrat marți un deceniu de la înființarea primei Bănci pentru Alimente la București, care a devenit pionierul unei rețele naționale de nouă bănci regionale. Cu această ocazie, FBAR a transformat Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare, 29 septembrie, într-un apel la acțiune națională pentru reducerea pierderilor de hrană și sprijinirea comunităților vulnerabile. Evenimentul a marcat oficial împlinirea a zece ani de când Gabriel Sescu a înființat, la București, prima Bancă pentru Alimente din țară, punând bazele unui model de economie circulară nou pentru România. În doar cinci ani, a contribuit la înființarea altor opt Bănci pentru Alimente, la Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Top IMM Vrancea 2026: firmele premiate la Focșani și depunerea proiectului de finanțare a parcului industrial la Garoafa
De același autor
Prima pagină a Ziarului de Vrancea de astăzi, 1 octombrie 2026: Vrancea între patrimoniu și proiecte economice: ediția print aduce în atenție istoria Episcopiei de Milcov, firmele premiate la Top IMM și pregătirile pentru comemorarea eroilor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-fluxul-net-de-investitii-straine-directe-a-urcat-la-79-miliarde-de-euro”]