De la idee la un campus universitar de amploare. UMF Timișoara deschide un nou capitol pentru studenți | FOTO-VIDEO

Un proiect început în urmă cu șase ani a devenit realitate la Timișoara. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” a deschis un nou campus universitar, gândit nu doar ca un spațiu pentru cursuri, ci ca un loc în care educația medicală se întâlnește cu sportul, cultura, arta și viața de zi cu zi a studenților.

 

Noul campus vine într-un moment în care Facultatea de Medicină se află într-o perioadă de dezvoltare, iar numărul studenților a crescut constant. Universitatea spune că are nevoie de spații noi pentru a răspunde atât cerințelor educaționale, cât și nevoilor unei comunități academice tot mai numeroase.

„Este un veritabil campus ce îmbină toate componentele educaționale necesare cu spațiile conexe și, evident, cu componente ce țin de artă, educație fizică, sport, cultură, alături de educația pe care tradițional o facem în cadrul instituției noastre”, a explicat rectorul UMF „Victor Babeș”, Octavian Crețu.

Dincolo de clădire, însă, miza proiectului este legată de modul în care sunt pregătiți viitorii medici. Reprezentanții universității spun că performanța profesională are nevoie și de infrastructură pe măsură.

„Pentru dezvoltarea profesională și pentru educație avem nevoie și de infrastructură”, a transmis Octavian Crețu.

Un campus construit pentru o universitate în creștere

Facultatea de Medicină este descrisă de reprezentanții săi drept o instituție aflată în plină expansiune. Cererea de personal medical pe piața muncii este în creștere, iar universitatea trebuie să țină pasul cu această nevoie.

Noul campus este văzut, astfel, ca un spațiu vital pentru dezvoltarea instituției și pentru pregătirea viitorilor medici.

În discursul său de la inaugurare, Florin Jurma, consultant de proiect, a vorbit despre ceea ce înseamnă această investiție dincolo de zidurile clădirilor.

„Există clădiri care se ridică din beton, oțel și sticlă și există clădiri care se ridică din curaj, viziune și încredere”, a spus acesta.

Potrivit lui Jurma, adevărata valoare a campusului va fi dată de oamenii care vor trece prin el.

„Valoarea acestui campus nu se măsoară în metri pătrați, ci în generațiile care vor trece prin el.”

Unul dintre obiective este și creșterea atractivității practicii medicale în România. Universitatea își dorește ca absolvenții să rămână în țară, însă reprezentanții instituției spun că acest lucru depinde și de condițiile pe care statul le oferă ulterior medicilor.

„Ne bucurăm dacă ei rămân aici. Acum știți cum e cu rămasul în țară, nu ține numai de noi, ține și de guvern și de facilitățile care li se oferă”, a transmis Octavian Crețu.

În ceea ce privește pregătirea profesională, reprezentanții UMF spun că studenții care termină facultatea au o rată de profesare în meserie de peste 99%.

Universitatea are, în prezent, și o comunitate importantă de studenți internaționali. Numărul acestora a depășit 2.000, iar conducerea instituției îi vede și ca pe niște ambasadori ai României după terminarea studiilor.

„Ne bucurăm că studenții internaționali, care depășesc acum cifra de 2.000 în universitatea noastră, vor fi ambasadori ai României în toate țările de pe glob și vor face cunoscută țara noastră”, a mai transmis Octavian Crețu.

Muzeul omului, sport, cultură și o sală de 900 de locuri

Noul campus a fost gândit ca un spațiu care depășește limitele clasice ale unei instituții de învățământ.

Sub marea aulă în care a avut loc ceremonia de deschidere se află o sală pentru expoziții artistice și un „muzeu al omului”. Ideea este legată direct de profesia medicală și de componenta umană a acesteia.

„Medicul trebuie să aibă înclinația spre frumos și spre umanism, fiindcă lucrăm cu oamenii”, a explicat Octavian Crețu.

Campusul are și o bază sportivă generoasă. Studenții vor avea la dispoziție o sală multifuncțională, terenuri în aer liber și un amfiteatru în aer liber, destinat activităților studențești și evenimentelor organizate de universitate.

Un alt spațiu important este sala multiculturală, care poate găzdui până la 900 de persoane. Aici vor putea fi organizate evenimente dedicate comunităților internaționale din universitate.

Studenții vor putea organiza seri culturale și evenimente pentru diferite comunități, de la seri românești la evenimente dedicate studenților francezi, germani sau altor grupuri.

Pentru Bogdan Mărginean, director Strabag, campusul intră acum într-o nouă etapă. După finalizarea șantierului, clădirea începe să aparțină celor care o vor folosi.

„Când se încheie un șantier, constructorii merg mai departe, dar construcția rămâne, iar locul începe să aparțină celor care îl folosesc”, a spus acesta.

Mărginean a descris noul campus drept un „hub academic”, în care studenții vor învăța, vor cerceta și se vor forma profesional.

„Constructorii au un mare privilegiu de a lăsa ceva măreț la finalul fiecărui șantier, dar adevărata măreție a unui loc este dată de oamenii care îl servesc.”

Piscină olimpică și bază de recuperare

Campusul include și o piscină olimpică, precum și o bază de recuperare.

Investiția este importantă și pentru activitatea de recuperare medicală, în condițiile în care reprezentanții universității spun că vechea clinică nu mai oferea cele mai bune condiții.

Noul spațiu permite activități de hidroterapie și fitness și este dotat cu echipamentele necesare pentru recuperare.

Pe lângă zona medicală și sportivă, campusul include și o componentă hotelieră. Universitatea va putea găzdui cadre didactice, studenți și invitați veniți în cadrul schimburilor academice sau al comisiilor de examene.

La acestea se adaugă o cantină și un restaurant. Potrivit reprezentanților universității, aceste spații vor permite asigurarea mesei pentru studenți, cadre didactice și invitați, folosind resursele proprii ale instituției.

„Vine în completarea spațiilor pe care noi le aveam și ne dă o gură de oxigen”, a fost concluzia conducerii UMF.

Cursuri mutate în noul campus de la 1 noiembrie

Deschiderea campusului nu înseamnă doar apariția unui nou spațiu, ci și o reorganizare a activității universitare.

De la 1 noiembrie, aici urmează să înceapă cursurile, iar mai multe activități vor fi mutate în noul campus. Printre acestea se numără sportul, programele de limbi străine și activitățile de recuperare.

Vor fi relocate și alte discipline, în funcție de orare. Scopul este ca studenții să nu fie puși în situația de a avea un curs în noul campus și, la scurt timp, un altul în zona centrală a orașului.

„Se mai mută și alte discipline în funcție de corelarea orarului, astfel încât, evident, studenții să nu aibă ore aici și peste două ore să aibă în centru”, a explicat Octavian Crețu.

Pentru ca această reorganizare să fie posibilă, au fost refăcute orarele și regândite fluxurile educaționale și logistice.

Cum vor ajunge studenții la campus

Una dintre întrebările ridicate de studenți este legată de transport. Pentru noul campus este prevăzută o cursă dedicată, care va porni din zona Chirurgiei, vizavi de Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială.

Potrivit reprezentanților universității, autobuzul va circula pe un traseu care va permite transportul studenților de dimineața până seara. O cursă va dura aproximativ jumătate de oră, după care autobuzul va reveni.

„Va avea o cursă orară, de jumătate de oră merge, în jumătate se întoarce, de dimineața până seara, care va transporta aici studenții”, a explicat Octavian Crețu.

Infrastructura noului campus a fost gândită și pentru acest tip de transport. La capătul clădirii există un sens giratoriu destinat întoarcerii autobuzului sau autocarului.

De unde a pornit totul

În spatele campusului se află o idee care a apărut în urmă cu șase ani.

Florin Jurma, consultant de proiect și expert în finanțări europene, spune că proiectul a pornit de la intenția de a construi un campus universitar care să răspundă nevoilor UMF Timișoara.

„Acum șase ani totul a pornit de la ideea de a construi un campus universitar. Am venit cu o propunere, iar domnul rector, domnul profesor Octavian Crețu, ne-a spus care sunt nevoile și necesitățile Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara și a rezultat ceea ce vedeți acum, un vis care s-a transformat în realitate.”

Proiectul nu a apărut însă dintr-o singură schiță. Potrivit acestuia, au urmat discuții și sesiuni de brainstorming în care ideea inițială a fost transformată într-un proiect concret.

„Totul a pornit de la o idee care, în urma unor discuții și a unor brainstorming-uri, a căpătat conturi și s-a transformat în proiectul care acum se inaugurează.”

Jurma spune că a urmărit proiectul din interior, de la planuri și calcule până la bugete, proceduri, contracte, termene și lucrările de pe șantier.

„Când omul care conduce instituția știe foarte clar unde vrea să ajungă, devine mult mai ușor să construiești drumul până acolo”, a spus acesta despre colaborarea cu rectorul UMF Timișoara.

Iar momentul inaugurării are, pentru omul care a contribuit la pornirea proiectului, o încărcătură personală.

„E un sentiment profund. E sentimentul că am reușit să duc un proiect drag mie la bun sfârșit.”

Și Victor Banța, secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării, a vorbit despre începuturile proiectului. Acesta și-a amintit de discuțiile purtate în urmă cu șase ani despre nevoile universității.

„Acum șase ani am avut o discuție cu domnul rector Octavian Crețu despre nevoile universității, iar printre acestea era și nevoia unui campus. Șase ani mai târziu, suntem aici și vedem această construcție, vedem aceste uși care se deschid pentru viitorii medici.”

Pentru Banța, proiectul a însemnat și o muncă administrativă desfășurată în paralel cu lucrările de pe teren.

„Au fost sute de ore de muncă în birouri, de către zeci de oameni din administrația publică, au fost mii de ore pe șantier și vor fi, de acum înainte, mii și mii de ore în care studenții vor învăța aici.”

Un campus care începe să aparțină studenților

Dincolo de investiția în clădire și infrastructură, mesajul transmis în timpul inaugurării a fost că noul campus își va căpăta adevărata identitate prin oamenii care îl vor folosi.

Pentru Florin Jurma, campusul reprezintă mai mult decât un proiect finalizat.

„Astăzi nu inaugurăm doar un campus, astăzi inaugurăm o promisiune: aceea că educația medicală românească merită o infrastructură pe măsura excelenței sale.”

Mesajul său pentru studenți a fost însă unul care depășește infrastructura.

„O clădire modernă nu îi va face pe studenți medici mai buni. Laboratoarele nu vor înlocui munca. Tehnologia nu va înlocui disciplina.”

„Infrastructura vă oferă instrumentele, profesorii vă oferă cunoașterea, dar voi trebuie să aduceți curiozitatea, empatia, disciplina și responsabilitatea.”

Și, în final, o concluzie care rezumă simbolic momentul inaugurării:

„Nu am venit astăzi să inaugurăm un sfârșit, ci am venit să inaugurăm un început.”

La rândul său, Petru Mergeș, prorector al Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, a vorbit despre investiția în infrastructură ca despre o investiție în generațiile care urmează.

„O investiție în infrastructură nu înseamnă doar clădiri, tehnologie și laboratoare. Înseamnă încredere în educație, în viitor și în generațiile care vin.”

Pentru studenții care încep să folosească noul campus, mesajul acestuia a fost unul simplu: „Munciți, aveți încredere în voi și nu vă temeți de viitor.”

De la o idee discutată în urmă cu șase ani până la un campus cu săli de curs, spații culturale, bază sportivă, piscină, recuperare, cazare și servicii pentru studenți, proiectul a devenit acum parte din infrastructura UMF Timișoara.

Pentru universitate, noul campus înseamnă mai mult spațiu pentru o comunitate academică aflată în creștere. Pentru studenți, înseamnă că o parte tot mai mare din viața universitară se va muta într-un singur loc, începând cu luna noiembrie.