[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/09/it-calculator.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/09/it-calculator.jpg”]
Bucureștiul, Clujul și Timișul domină de departe
harta afacerilor IT din România, concentrând aproape 85% din venitul total al
acestui sector. Cu toate acestea, dincolo de marile metropole universitare, un
studiu recent scoate la iveală o performanță neașteptată: județul Buzău se
numără printre puținele zone din țară unde companiile din tehnologie obțin o
productivitate mare.
Conform
unei analize realizată de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, citată
de economedia.ro, harta IT-ului este extrem de polarizată. Însă, când vine
vorba despre eficiență, mai exact despre cifra de afaceri medie generată per angajat, Buzăul
reușește să obțină scoruri remarcabile.
Analiza,
care a luat în calcul firmele cu afaceri anuale de peste 50.000 de euro, arată
că, deși numărul de firme IT înregistrate la nivel local nu se compară cu ceea
ce există în Capitală sau în Cluj, firmele buzoiene care activează în
tehnologie funcționează după un model extrem de eficient. Angajații din
sectorul IT local reușesc să genereze încasări medii considerabil mai mari pe cap
de specialist decât în alte județe din țară.
La
nivel național, discrepanțele rămân însă uriașe. Sectorul IT din România
depinde aproape în totalitate de doar cinci mari poli economici, respectiv
București, Cluj, Timiș, Iași și Ilfov.
Aceste cinci zone adună 87% din veniturile totale din IT la nivel naţional, 75% din profitul net al domeniului și 85% din totalul angajaților din acest sector. Doar în București, cifra de afaceri din IT depășește 8,7 miliarde de euro, în timp ce Clujul are aproape 2,5 miliarde de euro.
Experții
spun că această concentrare a marilor firme în centrele universitare este
firească, dar aduce și vulnerabilități.
”În centrele universitare, precum București, Cluj, Timiș și Iași s-au format ecosisteme IT veritabile, în care universitățile, masa critică de specialiști, companiile multinaționale și antreprenoriatul local se alimentează reciproc. Această aglomerare atrage în continuare investiții, talent și know-how și facilitează apariția unor activități cu valoare adăugată mai ridicată. O parte foarte mare a industriei depinde de evoluția câtorva centre și este astfel expusă acelorași șocuri: de la reducerea cererii externe și schimbarea strategiilor multinaționalelor până la transformarea modelului tradițional de business sub impactul AI. Paradoxal, însă, consider că tocmai acești poli sunt cel mai bine poziționați pentru a răspunde provocărilor aduse de AI. Concentrarea de competențe, universități, companii și capital antreprenorial le oferă cea mai mare capacitate de reinventare: de a trece de la avantajul bazat predominant pe disponibilitatea forței de muncă spre unul bazat pe AI, inovare, respectiv produse și servicii proprii cu o valoare adăugată mai mare”, a explicat Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Specialiștii
subliniază că provocarea pentru următorii ani va fi ca performanța și expertiza
digital, precum cea demonstrată deja de județe ca Buzăul, să se extindă și să transforme economia locală
prin investiții în educație, infrastructură digitală și atragerea de noi
investiții în zonele mai slab reprezentate pe harta IT.
Bucureștiul, Clujul și Timișul domină de departe
harta afacerilor IT din România, concentrând aproape 85% din venitul total al
acestui sector. Cu toate acestea, dincolo de marile metropole universitare, un
studiu recent scoate la iveală o performanță neașteptată: județul Buzău se
numără printre puținele zone din țară unde companiile din tehnologie obțin o
productivitate mare.
Conform
unei analize realizată de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, citată
de economedia.ro, harta IT-ului este extrem de polarizată. Însă, când vine
vorba despre eficiență, mai exact despre cifra de afaceri medie generată per angajat, Buzăul
reușește să obțină scoruri remarcabile.
Analiza,
care a luat în calcul firmele cu afaceri anuale de peste 50.000 de euro, arată
că, deși numărul de firme IT înregistrate la nivel local nu se compară cu ceea
ce există în Capitală sau în Cluj, firmele buzoiene care activează în
tehnologie funcționează după un model extrem de eficient. Angajații din
sectorul IT local reușesc să genereze încasări medii considerabil mai mari pe cap
de specialist decât în alte județe din țară.
La
nivel național, discrepanțele rămân însă uriașe. Sectorul IT din România
depinde aproape în totalitate de doar cinci mari poli economici, respectiv
București, Cluj, Timiș, Iași și Ilfov.
Aceste cinci zone adună 87% din veniturile totale din IT la nivel naţional, 75% din profitul net al domeniului și 85% din totalul angajaților din acest sector. Doar în București, cifra de afaceri din IT depășește 8,7 miliarde de euro, în timp ce Clujul are aproape 2,5 miliarde de euro.
Experții
spun că această concentrare a marilor firme în centrele universitare este
firească, dar aduce și vulnerabilități.
”În centrele universitare, precum București, Cluj, Timiș și Iași s-au format ecosisteme IT veritabile, în care universitățile, masa critică de specialiști, companiile multinaționale și antreprenoriatul local se alimentează reciproc. Această aglomerare atrage în continuare investiții, talent și know-how și facilitează apariția unor activități cu valoare adăugată mai ridicată. O parte foarte mare a industriei depinde de evoluția câtorva centre și este astfel expusă acelorași șocuri: de la reducerea cererii externe și schimbarea strategiilor multinaționalelor până la transformarea modelului tradițional de business sub impactul AI. Paradoxal, însă, consider că tocmai acești poli sunt cel mai bine poziționați pentru a răspunde provocărilor aduse de AI. Concentrarea de competențe, universități, companii și capital antreprenorial le oferă cea mai mare capacitate de reinventare: de a trece de la avantajul bazat predominant pe disponibilitatea forței de muncă spre unul bazat pe AI, inovare, respectiv produse și servicii proprii cu o valoare adăugată mai mare”, a explicat Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Specialiștii
subliniază că provocarea pentru următorii ani va fi ca performanța și expertiza
digital, precum cea demonstrată deja de județe ca Buzăul, să se extindă și să transforme economia locală
prin investiții în educație, infrastructură digitală și atragerea de noi
investiții în zonele mai slab reprezentate pe harta IT.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/surpriza-in-it-ul-romanesc-buzaul-printre-judetele-din-tara-cu-cea-mai-mare-productivitate-per-angajat-harta-afacerilor-din-tehnologie/”]