Cristian Diaconescu, la „Agenda Internațională”: „Washingtonul dorește proiectul economic de dezvoltare a…

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, este invitatul unei noi ediții „Agenda Internațională – Interviurile Adevărul”. În dialog cu jurnalistul Răzvan Munteanu, fostul șef al diplomației române analizează principalele dosare care domină agenda internațională.

Cristian Diaconescu spune că România are nevoie de mai multă responsabilitate politică, într-un context intern și internațional complicat.

„Formatele, aranjamentele politice, evident, țin de competența și mandatul partidelor politice și a președintelui României. Consecințele acestor aranjamente, în mod evident, sunt mai importante astăzi decât ieri.

Spun acest lucru pentru că, dincolo de datele economice pe care le cunoașteți foarte bine, acestea fiind la limită, dincolo de semnalele în legătură cu aspectele ce vor fi relevate și au relevanță internă și internațională, pe 2 octombrie, agenția Standard & Poor’s va da o evaluare în legătură cu România, dincolo de tensiunile generate de absența deciziei executive în anumite momente, de la legea salarizării până la execuția bugetară, respectiv rectificarea pe care trebuie să o și-o poată face numai un guvern cu puteri depline, avem și situația internațională, care este una extrem de complicată în acest moment, ceea ce reprezenta ordinea mondială, bazată mai ales pe instituții multilaterale”, a afirmat fostul ministru.

Acesta spune că statele și partenerii strategici sunt tot mai preocupați de propria situație internă, pe fondul amenințării rusești, iar proiectul național de apărare devine mai important decât Articolul 5 al NATO:

„Decizia Moscovei, din păcate, este clară. Până la probleme care țin de exerciții de cooperare înăuntrul alianței nord-atlantice, deci avem multe exemple, o să revenim, dar ce vreau să spun este că proiectul național, inclusiv în ceea ce privește apărarea tuturor, este acum mai important decât Articolul 5.”

Diaconescu explică faptul că România trebuie să își consolideze rapid capacitățile de apărare, ceea ce presupune cheltuieli și comunicare cu societatea. 

Anularea alegerilor prezidențiale din 2025: „S-a dorit un exercițiu de manipulare”

Întrebat despre ingerințele străine în procesul electoral din România și despre situația care a dus la anularea alegerilor, Cristian Diaconescu a afirmat că România a fost ținta unui atac hibrid și a unui exercițiu de manipulare și dezinformare.

„România a fost în acea perioadă, ca și cum, ținta unui atac hibrid. S-a dorit un exercițiu de manipulare, de dezinformare. Nu sunt în măsură, nu neapărat în ceea ce privește informațiile, dar nu sunt în măsură să comentez deciziile Curții Constituționale ale Justiției.

Ce pot să vă spun din zona respectivă a securității naționale este faptul că au fost probleme extrem de serioase pe care le-au constatat ulterior, evaluat nu numai instituțiile din România. După cum știți, în Alianța Nord-Atlantică există o cooperare în materie de securitate, mai ales în condițiile agresiunilor hibride, manipulări, dezinformare et cetera. Deci există un anume tip de confirmare în legătură cu amenințarea care poate deveni critică și acest lucru s-a întâmplat. Nimeni însă nu-ți impune să iei o decizie națională.”

Diaconescu consideră că decidenții politici aveau dreptul și obligația de a fi informați despre vulnerabilitățile de securitate și că comunicarea acestor informații trebuie făcută cu mare atenție.

„Cei care au avut în față informațiile, verificările, analizele, variantele de reacție și au hotărât într-un anume fel sunt cei care, într-o formă sau alta, și-au asumat acest tip de decizie. (…)

Decizia nu aparține instituțiilor de forță. Decizia aparține decidentului. Sunt oamenii, sunt membrii care primesc informări. Nu au voie ca instituțiile statului să nuanțeze sau să limiteze aceste informări, transmit exact ceea ce au ca date și, evident, ca și reciprocă, așteaptă semnalul în ceea ce privește reacția pe domeniul lor privind comunicarea, mai ales la un gest politic. Aici este responsabilitatea politicului.”

Diaconescu spune că informațiile privind ingerințele străine au provenit atât de la instituțiile de securitate din România, cât și din partea partenerilor externi, în contextul monitorizării unui posibil atac hibrid.

„Ambele tabere au făcut parte, în special, din ceea ce instituțiile de securitate din România au ca atribuții legale. S-au transmis și date și au fost semnale și din partea acelora care, la un moment dat, privesc, cum se întâmplă și astăzi, spre întreaga desfășurare, întregul parcurs al unui atac hibrid, care niciodată nu rămâne strict în zona instituției sau a statului vizat.”

Cum evaluează activitatea președintelui României

Întrebat cum evaluează activitatea președintelui Nicușor Dan, fostul ministru a spus că, din perspectiva percepției asupra României, direcția în care evoluează politica externă este una corectă.

„România nu a schimbat elementele fundamentale ale politicii sale externe. Continuitatea este foarte importantă. De ce? Pentru că intră în ceea ce discutam înainte, și anume predictibilitatea.

O țară, în momentul în care schimbă oarecum rapid cursul, mai ales în condițiile unei modificări politico-instituționale, generează atenție, generează preocupare și o rezervă în a continua proiectele de cooperare. Nu s-a întâmplat așa ceva. Evident, conform normei constituționale, președintele României este titularul politicii externe, executantul politicii externe fiind Guvernul, prin Ministerul de Externe și alte instituții.

Din această perspectivă, între voința instituțională, care a rămas la fel, una cât se poate de corectă, cel puțin după evaluarea mea și am susținut-o atunci când am avut un rol instituțional, probleme însă pot apărea în zona de execuție.”

O întâlnire Trump-Nicușor Dan „trebuie să aibă un obiectiv și un dosar concret, nu doar o miză de imagine” 

Diaconescu spune că relația României cu Statele Unite, în cadrul parteneriatului strategic, este foarte bună, respingând ideea că ar fi doar o apropiere conjuncturală de administrația Trump.

„Dincolo de Casa Albă, în sistemul american există, mai ales în zona de securitate și apărare, o structurare enormă, fiind atât de mare și semnificativă. În mod evident, interesează păstrarea acestei predictibilități, iar statul român, prin instituțiile sale, a păstrat această atitudine de cooperare.

Mai pe scurt, noi avem nevoie, în mod evident, de americani, dar și americanii au nevoie de noi. Mergând mai departe, în ceea ce privește interacțiunea cu Casa Albă, aici pot să vă spun că au existat mai multe discuții de conținut între președintele Nicușor Dan și președintele Trump.”

Fostul consilier prezidențial spune că președintele SUA, Donald Trump, manifestă disponibilitate pentru dialogul cu Nicușor Dan, dar că o întâlnire bilaterală trebuie să aibă un obiectiv și un dosar concret, nu doar o miză de imagine.

Ca exemplu, el invocă Polonia, care a trecut de la discuții privind retragerea unor militari americani la decizia SUA de a desfășura 10.000 de militari și care a solicitat ulterior o bază militară permanentă.

„Washingtonul dorește proiectul economic de dezvoltare a bazei de la Kogălniceanu”

Cristian Diaconescu susține că România ar putea solicita o prezență militară americană permanentă la baza Mihail Kogălniceanu, considerând că aceasta ar reprezenta un argument important de securitate.

„Inclusiv Washingtonul dorește proiectul economic de dezvoltare a bazei de la Kogălniceanu, care este baza românească, indiferent de prezența militară străină. Ori, din acest punct de vedere, în zona foarte complicată a Mării Negre, baza americană cu steag american în acest moment, sigur, cu participare și contribuții și din partea României, ar reprezenta un argument de securitate extrem de puternic.

Cristian Diaconescu explică de ce contează cine reprezintă România la summitul NATO. Cea mai mare vulnerabilitate în raport cu partenerii

La 1 ianuarie 2027 începem explorarea la Neptun Deep. Aș putea garanta faptul că incidentele cu drone care apar din greșeală prin zonă ar fi mult mai puțin numeroase.”

Cristian Diaconescu consideră că prezența unor companii precum Chevron sau Exxon la Neptun Deep ar fi putut reduce riscul incidentelor cu drone și susține că situația este influențată de politica internă a României.

„În Turcia nu avem ambasador la post”

Referitor la menținerea diplomaților peste durata mandatului, Diaconescu a afirmat că afectează capacitatea României de a-și asuma angajamente și proiecte pe termen lung.

„Trebuie să ne gândim la faptul că state cu care avem relații extrem de serioase, complicate în sens pozitiv, deci unde este nevoie de proiect, nu numai de angajamentul politic general, au nevoie de reprezentare diplomatică cu perspectivă, cu angajament pe termen lung.

Ai mandatele depășite cu mult. Iau ca exemplu Washingtonul. În Turcia nu avem ambasador la post, nici consul general la Istanbul, în Israel, de asemenea, la Paris, în Germania, în Marea Britanie și multe altele”, afirmă Diaconescu.

Fostul ministru de Externe mai spune că relația României cu Rusia a ajuns la un minim istoric, pe fondul războiului din Ucraina, al încălcării suveranității unui stat și al amenințărilor la adresa României.

„Federația Rusă este un stat considerat la nivelul întregii comunități internaționale ca fiind unul agresor, pentru că a încălcat suveranitatea unui alt stat. (…) De la acte de război până la, se pare, semnale care au generat atenția Curții Penale Internaționale de la Haga, s-au întâmplat o serie de dezvoltări militare foarte, foarte complicate.

În egală măsură, Federația Rusă a amenințat și România prin reprezentanții săi. Nu poate fi măsură doar o dată și nu doar o dată. Deci acesta este contextul în care discutăm.”

Cristian Diaconescu spune că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, își îndeplinește responsabilitățile într-un context diplomatic dificil și că este important ca Moscova să țină cont de raportul cost-beneficii în relația cu România.

„A intrat cu mine în ’90 în Ministerul de Externe. El este ambasadorul nostru la Moscova, mă refer la el. Eu nu am ambasador extraordinar și plenipotențiar… Este un om care are reziliența diplomatică necesară, pentru că ne putem imagina ce înseamnă un post diplomatic în acest moment, el și colegii lui din ambasadă.

Deci, atâta vreme cât deocamdată nu a existat nicio gestică din partea Moscovei care, evident, urmărește orice fel de element pe care să-l poată multiplica în plan bilateral, înseamnă că își face datoria. Și aici sunt foarte atenți la proporții. Dar, repet, este extrem, extrem de necesar ca Moscova să privească și spre România din raportul în ceea ce privește raportul cost-beneficii, în ceea ce privește o eventuală înțelegere.”

„Există o rivalitate sistemică între Statele Unite și China”

Cristian Diaconescu consideră că o eventuală acțiune coordonată a Chinei și Rusiei ar putea amplifica tensiunile globale, dar spune că are încredere că un asemenea scenariu nu se va produce.

„La un moment dat exista teoria în legătură cu faptul că Statele Unite nu ar putea fi implicate mai mult de două crize majore la nivel global, pentru că nu ar face față.

Ei bine, strategic, exact se încearcă pe mai multe planuri. Pe de o parte, activarea Chinei în ceea ce privește Taiwanul, iar pe de altă parte, Federația Rusă în ceea ce privește Europa. Sigur că o acțiune conjugată, după părerea mea, ar genera o situație apropiată de ceea ce dumneavoastră ați spus, dar am foarte, foarte mare încredere, cel puțin din perspectiva Beijingului, că așa ceva nu se va întâmpla.

Există o rivalitate sistemică, cum se spune, între Statele Unite și China, pe de altă parte o acomodare de natură economică, pentru că avansul Chinei la nivel global are, în primul rând, dimensiunea economică, ca fiind cea prioritară. Da, Federația Rusă are forța militară, dimensiunea economică fiind cea prioritară.

Deci, din această perspectivă, acum există o serie de oportunități, sigur, inclusiv în logică competițională. Atenție, aici nu vorbim de parteneriate dedicate 100% pe termen definit, ci de o logică co-competițională, dar care, până la urmă, ține această acomodare, ține echilibrele, ține echilibre necesare.

În raportul cost-beneficii, relația economică este mult mai importantă decât coliziunea militară, mult mai importantă pentru toată lumea, inclusiv pentru cel care ar contempla o astfel de atitudine.”

Tactica escaladării controlate: Ioan Mircea Pașcu analizează ultimatumul lui Trump pentru Iran

Cristian Diaconescu consideră că întâlnirea Trump–Xi Jinping nu a adus rezultate majore.

„Ce este important, din lumea noastră, lumea diplomatică, este totuși să vorbim. Putem avea și este benefic dialogul.

Este, în egală măsură, important faptul că două superputeri stau la masă, cu doi lideri politici puternici. Este important și în legătură cu semnalul instituțional pe verticală, când fiecare dintre ei se întoarce acasă.

Sigur, este foarte, foarte greu, spre imposibil de anticipat înțelegeri majore care se semnează și se strâng mâinile în fața presei. Nu este aproape exclus, dar este, în egală măsură, important ca anumite discuții privind anumite crize, în care cele două state sunt implicate — cred că sunt implicate în toate crizele mondiale, într-o formă sau alta, într-un sens sau în altul — să aibă loc.

Ei bine, ca idee, de a ne gândi, cel puțin când ne întoarcem acasă fiecare, la o modalitate de intervenție, nu pentru escaladare, ci pentru calmare, pentru dezescaladare.”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, este invitatul unei noi ediții „Agenda Internațională– Interviurile Adevărul”, de la ora 16.00. În dialog cu jurnalistul Răzvan Munteanu, fostul șef al diplomației române analizează principalele dosare care domină agenda internațională.

Discuția pornește de la Adunarea Generală a ONU de la New York, desfășurată într-un context internațional tensionat, marcat de conflictele din Orientul Mijlociu și de competiția dintre marile puteri. Un punct important îl reprezintă discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu și situația din Gaza.

O altă temă este reaprinderea tensiunilor din Yemen, în condițiile în care rebelii Houthi continuă atacurile și confruntările cu forțele susținute de Arabia Saudită. Evoluțiile ridică din nou problema rolului Iranului și a riscului extinderii confruntării regionale.

Conflictul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, reprezintă un alt dosar major al discuției. Vor fi analizate strategia Washingtonului și a Israelului față de Teheran, programul nuclear iranian și perspectivele unei eventuale escaladări.

În final, dialogul se va concentra asupra relației dintre cele două mari puteri ale momentului, Statele Unite și China, după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, precum și asupra implicațiilor acesteia pentru competiția economică și geopolitică globală.

Despre toate aceste teme, Cristian Diaconescu discută cu Răzvan Munteanu într-o nouă ediție „Agenda Internațională – Interviurile Adevărul”.