[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2024/01/corn-lapte-mere.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2024/01/corn-lapte-mere.jpg”]
Programul guvernamental “Laptele și cornul” se derulează în școli de aproape 25 de ani, fără să fi suferit schimbări majore de-a lungul anilor. Față de varianta inițială, în meniu au fost incluse, pe parcurs, doar mere proaspete. În acest context, în ultima perioadă s-a pus tot mai des întrebarea dacă programul mai răspunde nevoilor copiilor. Părinții, dar și directorii de școli spun că produsele sunt importante pentru cei mai mulți elevi și sunt consumate, însă programul ar putea fi diversificat și adaptat în funcție de comunitatea școlară, în funcție de ceea ce consumă efectiv copiii. Diversificarea, produse de o calitate mai bună, mai multe fructe proaspete sau chiar variante diferite în funcție de comunitatea școlară sunt câteva dintre propuneri.
Directorul Școlii Gimnaziale Gherăseni, Mădălina Necula, spune că cei mai mulți elevi consumă produsele primite la școală.
Problema apare când vine vorba de varietatea redusă. După ani în care copiii au primit aproape aceleași produse în fiecare zi, directorul Mădălina Necula consideră că programul ar putea fi diversificat.
„Pentru mulți dintre copiii noștri, aceste produse alimentare sunt binevenite. Chiar îi văd că mănâncă laptele pe care îl primesc, biscuiții și fructele, ei le mănâncă. Chiar ne-au întrebat în prima săptămână de școală când le vor primi. Nu poți să mănânci în fiecare zi aceleași lucruri. Ar fi nevoie, sau eu aș sugera o diversificare, pentru că, să primești zilnic efectiv aceleași produse, doar că diferă: o dată iaurt, o dată lapte, biscuiții sunt aceiași, nu prea poți să mănânci în fiecare zi aceleași lucruri”.
O posibilitate ar fi ca produsele oferite copiilor la școală să fie diversificate: într-o zi corn, în alta biscuiți sau chiar un sandwich.
„Din punctul meu de vedere, o diversificare ar fi minunată. Să fie mai multe tipuri de produse. Sau cel puțin să primească poate și un sandwich într-una din zile, deși nu cred că s-ar încadra în costurile pe care le presupune acest program.”
Un semn că programul ar putea avea nevoie de ajustări este reprezentat de faptul că unii copii ajung să refuze unele produse, iar uneori acestea sunt luate acasă. În aceste condiții, dacă actuala formulă a programului ar fi păstrată, o variantă ar fi, spune Mădălina Necula, oferirea de produse de o calitate net superioară și mult mai atractive.
„Dacă s-ar menține aceste produse, ar fi fost de preferat o calitate mai bună. De exemplu, laptele ambalat în pachetele cu pai au fost mult mai apreciate de copii decât cel de acum, în pahar.”
Directorul Colegiului Pedagogic Buzău, Cristina Iacob, spune că programul funcționează, însă după aproape 25 de ani de la implementare este necesară o actualizare a programului. Una dintre propuneri ar putea fi o varietate mai mare de produse, inclusiv mai multe fructe proaspete.
„Programul “Laptele și cornul” e un program de prin anii 2000. Din punctul meu de vedere, el trebuie un pic, nu neapărat schimbat ci mai degrabă termenul potrivit este updatat. În sensul că din anii 2000 și până acum, lucrurile s-au mai schimbat și în percepția elevilor și în percepția părinților. Dacă mă întrebați pe mine și ca părinte și ca profesor și director, mai degrabă ar fi necesare niște fructe proaspete pentru copii. Poate că updatarea asta s-ar raporta și la tipul de comunitate școlară, din zona urbană, din zona rurală.”
Și părinții spun că programul “Laptele și cornul” nu mai poate fi aplicat la fel ca în urmă cu 20 de ani, ci trebuie intervenit și oferit copiilor produse de calitate, pe care să le consume cu plăcere.
Recent, și președintele CJ Buzău, Marcel Ciolacu, a vorbit despre necesitatea modificării acestui program, astfel încât el să vină cu adevărat în sprijinul elevilor și să își demonstreze utilitatea. Detalii, AICI.
Programul guvernamental “Laptele și cornul” se derulează în școli de aproape 25 de ani, fără să fi suferit schimbări majore de-a lungul anilor. Față de varianta inițială, în meniu au fost incluse, pe parcurs, doar mere proaspete. În acest context, în ultima perioadă s-a pus tot mai des întrebarea dacă programul mai răspunde nevoilor copiilor. Părinții, dar și directorii de școli spun că produsele sunt importante pentru cei mai mulți elevi și sunt consumate, însă programul ar putea fi diversificat și adaptat în funcție de comunitatea școlară, în funcție de ceea ce consumă efectiv copiii. Diversificarea, produse de o calitate mai bună, mai multe fructe proaspete sau chiar variante diferite în funcție de comunitatea școlară sunt câteva dintre propuneri.
Directorul Școlii Gimnaziale Gherăseni, Mădălina Necula, spune că cei mai mulți elevi consumă produsele primite la școală.
Problema apare când vine vorba de varietatea redusă. După ani în care copiii au primit aproape aceleași produse în fiecare zi, directorul Mădălina Necula consideră că programul ar putea fi diversificat.
„Pentru mulți dintre copiii noștri, aceste produse alimentare sunt binevenite. Chiar îi văd că mănâncă laptele pe care îl primesc, biscuiții și fructele, ei le mănâncă. Chiar ne-au întrebat în prima săptămână de școală când le vor primi. Nu poți să mănânci în fiecare zi aceleași lucruri. Ar fi nevoie, sau eu aș sugera o diversificare, pentru că, să primești zilnic efectiv aceleași produse, doar că diferă: o dată iaurt, o dată lapte, biscuiții sunt aceiași, nu prea poți să mănânci în fiecare zi aceleași lucruri”.
O posibilitate ar fi ca produsele oferite copiilor la școală să fie diversificate: într-o zi corn, în alta biscuiți sau chiar un sandwich.
„Din punctul meu de vedere, o diversificare ar fi minunată. Să fie mai multe tipuri de produse. Sau cel puțin să primească poate și un sandwich într-una din zile, deși nu cred că s-ar încadra în costurile pe care le presupune acest program.”
Un semn că programul ar putea avea nevoie de ajustări este reprezentat de faptul că unii copii ajung să refuze unele produse, iar uneori acestea sunt luate acasă. În aceste condiții, dacă actuala formulă a programului ar fi păstrată, o variantă ar fi, spune Mădălina Necula, oferirea de produse de o calitate net superioară și mult mai atractive.
„Dacă s-ar menține aceste produse, ar fi fost de preferat o calitate mai bună. De exemplu, laptele ambalat în pachetele cu pai au fost mult mai apreciate de copii decât cel de acum, în pahar.”
Directorul Colegiului Pedagogic Buzău, Cristina Iacob, spune că programul funcționează, însă după aproape 25 de ani de la implementare este necesară o actualizare a programului. Una dintre propuneri ar putea fi o varietate mai mare de produse, inclusiv mai multe fructe proaspete.
„Programul “Laptele și cornul” e un program de prin anii 2000. Din punctul meu de vedere, el trebuie un pic, nu neapărat schimbat ci mai degrabă termenul potrivit este updatat. În sensul că din anii 2000 și până acum, lucrurile s-au mai schimbat și în percepția elevilor și în percepția părinților. Dacă mă întrebați pe mine și ca părinte și ca profesor și director, mai degrabă ar fi necesare niște fructe proaspete pentru copii. Poate că updatarea asta s-ar raporta și la tipul de comunitate școlară, din zona urbană, din zona rurală.”
Și părinții spun că programul “Laptele și cornul” nu mai poate fi aplicat la fel ca în urmă cu 20 de ani, ci trebuie intervenit și oferit copiilor produse de calitate, pe care să le consume cu plăcere.
Recent, și președintele CJ Buzău, Marcel Ciolacu, a vorbit despre necesitatea modificării acestui program, astfel încât el să vină cu adevărat în sprijinul elevilor și să își demonstreze utilitatea. Detalii, AICI.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/n-a-trecut-testul-timpului-dupa-un-sfert-de-secol-laptele-si-cornul-trebuie-resuscitat-propunerile-parintilor-si-profesorilor-video/”]