Arheologii Muzeului Național al Banatului au finalizat o nouă campanie de cercetări arheologice sistematice în situl din epoca fierului de la Crivina-Leopoldsberg. Rezultatele săpăturilor din acest an oferă detalii inedite despre modul în care comunitatea dacică din zonă își amenaja și adapta spațiul de locuit.

Potrivit specialiștilor, în secolul I p.Chr., locuitorii platoului de la Crivina au inițiat un amplu proces de terasare și de extindere a suprafeței locuite. Această lucrare coordonată de modificare a peisajului natural a dus la dislocarea și, în anumite sectoare, la îndepărtarea urmelor unor locuiri anterioare. Fenomenul de transformare a cadrului natural reprezintă o caracteristică întâlnită în mai multe așezări dacice de la începutul mileniului I p.Chr., reflectând capacitatea acestor comunități de a-și structura mediul în funcție de propriile necesități.

Piese de podoabă care atestă legături comerciale extinse

Pe lângă informațiile referitoare la sistematizarea așezării, campania arheologică din acest an a scos la iveală și piese de podoabă de o valoare deosebită. Artefactele descoperite constituie indicii importante privind conexiunile comerciale și culturale ale comunității de la Crivina, permițând cercetătorilor să reconstituie atât aspecte ale vieții cotidiene, cât și relațiile pe care dacii din această zonă le întrețineau cu alte regiuni.

La cercetările din acest sezon au participat, alături de specialiștii Muzeului Național al Banatului, doctoranzi ai Școlii de Studii Avansate a Academiei Române, precum și absolvenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Reprezentanții muzeului au adresat mulțumiri pentru sprijinul și implicarea în cadrul acestei campanii de cercetare lui Sebastian Weiss, Iulian Leonti și Sergiu Daniel Ghigoarta.