Șantierele deschise în Timiș cu bani din PNRR se află la un pas de colaps! ,,Lipsa de lichiditate ne sufocă” avertizează patronatele locale din construcții

Sectorul construcțiilor se află într-un moment de bilanț și de presiune financiară majoră la finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu ocazia conferinței de presă organizate la Timișoara sub titlul „Viitorul construcțiilor post PNRR”, ing. Ștefan Moldt, președintele Filialei Vest a Patronatului Societăților din Construcții, a prezentat o analiză detaliată asupra modului în care s-au derulat investițiile, aducând în prim-plan o problemă critică pentru companiile din domeniu: decalajul masiv dintre lucrările executate pe șantiere și plățile efectiv primite.

În ultimii cinci ani, politicile economice ale României au fost concentrate în jurul PNRR, un program derulat pe o perioadă de 5 ani care se încheie cu succese, dar și cu numeroase nerealizări. Așa cum a subliniat ing. Ștefan Moldt, din această perioadă, primii 3 ani și jumătate au fost dedicați redactării, modificării și aprobării documentelor pe hârtie, în timp ce executarea efectivă a fost predată constructorilor într-un interval extrem de scurt, de doar un an și jumătate. Pe lângă presiunea timpului, sectorul a fost afectat și de modificările succesive ale Codului Fiscal, folosite ca instrumente de reducere a deficitului bugetar; majorările de taxe și impozite au pus o presiune suplimentară pe umerii constructorilor și ai beneficiarilor de investiții.

O privire asupra evoluției bugetului PNRR arată tăieri și reconfigurări succesive. În anul 2021, România a pornit cu un plan inițial de 29,18 miliarde de euro (14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi). În decembrie 2023, Consiliul European a aprobat o reducere la 28,51 miliarde de euro, ca urmare a ajustărilor legate de creșterea economică impuse de Comisia Europeană, calcul ce a tăiat 2,11 miliarde de euro din granturi, sumă compensată doar parțial prin noua componentă REPowerEU (261 milioane euro) și rezerva de Brexit (43,2 milioane euro).

Tăierile au continuat ulterior prin OUG 41/14.08.2025, prin care Guvernul a redus bugetele mai multor proiecte considerate cu risc ridicat de neimplementare: 7 din cele 27 de spitale inițiale au fost scoase din finanțare directă, s-au tăiat fonduri pentru infrastructura energetică blocată în licitații, pentru dotări educaționale supraevaluate și pentru studii de fezabilitate fără sisteme informatice, bugetul coborând la 21,4 miliarde de euro. Ulterior, în urma renegocierilor din iulie 2026, România a renunțat la încă 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi, astfel că astăzi bugetul total al PNRR se situează la 20,1 miliarde de euro.

La nivelul lunii septembrie 2026, deși termenul-limită pentru implementarea fizică a măsurilor (31 august 2026) a fost atins, iar Guvernul raportează un grad de absorbție estimat la 90,58% pentru granturi și peste 95–97% pentru împrumuturi, situația financiară reală este mult mai prudentă. Sumele efectiv încasate de la Comisia Europeană sunt de aproximativ 12,97 miliarde de euro — reprezentând circa 60% din ținta recalculată de 20,1 miliarde de euro și doar 45% din bugetul brut inițial de 28,5 miliarde de euro. La data de 14 august 2026 a fost depusă Cererea de Plată nr. 5 în valoare de 2,84 miliarde de euro, acoperind 75 de ținte și jaloane; odată validată de Comisie, absorbția pe granturi va ajunge la 78%. În prezent, mai rămân de încasat 7,5 miliarde de euro, iar la nivel național există peste 15.000 de proiecte în derulare, dintre care circa 4.500 nu sunt încă recepționate, generând un risc real de penalizare pentru întârzieri.

Conform tabloului de bord MIPE la 1 septembrie 2026, alocările totale sunt de 20,106 miliarde euro, sumele plătite pe proiecte însumează 13,471 miliarde euro, iar sumele încasate efectiv de la UE sunt de 12,973 miliarde euro, pentru 13.757 de proiecte cu contracte și 7.573 de beneficiari cu plăți.

Ponderea reală a construcțiilor în întregul PNRR este covârșitoare. Din analiza făcută pe baza datelor MIPE, sectorul construcțiilor concentrează 9,45 miliarde de euro, adică 44,8% din total (aproape jumătate din întregul PNRR trece prin șantiere), restul de 55,2% reprezentând sectoare precum educația, digitalizarea, sănătatea sau sprijinul pentru sectorul privat.

Cea mai mare problemă semnalată de ing. Ștefan Moldt este însă lipsa de lichiditate din piață. În sectorul construcțiilor, valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate este de 6 miliarde de euro (64% din valoarea contractată). Cu toate acestea, sumele efectiv încasate de constructori pentru aceste lucrări la data de 1 septembrie 2026 sunt de doar 3,1 miliarde de euro (33%). Există astfel un decalaj de aproape 3 miliarde de euro între stadiul fizic al lucrărilor și decontările efectuate de autoritățile contractante, decontări neefectuate care pun o presiune enormă de lichiditate asupra firmelor de profil.

În ceea ce privește repartiția geografică a fondurilor PNRR, proiectele cu acoperire națională (autostrăzi, cale ferată, scheme-cadru) reprezintă cea mai mare parte, respectiv 42,63% (8,99 miliarde euro), având un progres tehnic de 63,6% și un progres financiar de 31,1%. În topul județelor, Bucureștiul conduce detașat cu 2,12 miliarde de euro (10,06% din total, progres tehnic 57,2%, financiar 33,6%), urmat la distanță de Cluj (566,6 mil. euro, 2,69%), Iași (542,8 mil. euro, 2,57%), Timiș (537,6 mil. euro, 2,55%), Constanța (527,2 mil. euro, 2,50%), Mureș (405,9 mil. euro, 1,92%) și Bihor (399,4 mil. euro, 1,89%). Urmează Suceava (371,1 mil. euro), Dolj (325,4 mil. euro), Galați (324,0 mil. euro), Sibiu (288,1 mil. euro), Buzău (266,3 mil. euro), Maramureș (260,0 mil. euro) și Brașov (251,5 mil. euro), în timp ce restul de 28 de județe cumulează 4,91 miliarde euro (23,30%). La polul opus, cele mai mici alocări sunt în Brăila, Giurgiu și Ialomița (sub 115 milioane euro fiecare). Din perspectiva execuției financiare, județe precum Constanța și Giurgiu rămân cele mai urmă, cu doar 15–17% plăți efectuate, în timp ce Suceava, Maramureș și Galați depășesc 42%.

În încheiere, ing. Ștefan Moldt a concluzionat că sectorul construcțiilor este cel care duce în spate cea mai mare parte a PNRR, însă riscul de insolvență și blocaj este accentuat de neîncasarea banilor pentru munca deja prestata. De aceea, reprezentanții patronatului susțin de urgență accelerarea recepțiilor, aplicarea corectă a recepțiilor parțiale prevăzute de Legea 141/2026 și o pregătire reală, din timp, pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034.