Ce mai rămâne din democrație în epoca tuturor conflictelor? Dar în România?

Am parafrazat, cu
gândul și ceea ce vedem și la noi, titlul Raportului The Global State
of Democracy: Democracy in the Age of Conflict va fi
prezentat azi marelui public. Realizat de specialiștii Institutului IDEA din
Stockholm, este rezultatul unui studiu comparativ (aflat acum la cea de-a opta
ediție) între ceea ce este starea democrațiilor în lume și rezultatele sunt
dramatice.

Peste 57% dintre
țările studiate au înregistrat în perioada 2026-2026 o scădere la cel puțin
unul dintre indicatorii care măsoară starea democrației, adică, printre cele
mai importante, independența judiciară, proces credibil de alegeri, libertatea
presei și dreptul de exprimare precum și accesul la sistemul de
justiție.  

Tema principală a
Raportului este una de extremă actualitate pentru noi toți: studiul
comprehensiv al relației complexe între efortul de a salvgarda instituțiile
democratice în contextul din ce în ce mai tensionat de securitate pe plan
mondial. 

Iată principalele
tendințe prezentate drept „key findings” în Raport:

„Pacea
democratică rămâne o caracteristică previzibilă a sistemului internațional:
democrațiile nu intră în război unele cu altele. Întrucât numărul democrațiilor
este în scădere, sfera de aplicare a păcii democratice interstatale s-a
restrâns semnificativ. Mai mult, cercetările au demonstrat că o calitate
scăzută a democrațiilor existente sporește, de asemenea, riscul unor conflicte
viitoare).

Există un risc
mai ridicat de conflict (atât interstatal, cât și intra-statal) în cazul
țărilor situate între stadiul de democrație consolidată și cel de autocrație
consolidată. Acest lucru se explică prin faptul că relația dintre democrație și
pace nu este liniară — în sensul că o doză mai mare de democrație ar duce
întotdeauna la mai multă pace — ci urmează o curbă în formă de U inversat: la
niveluri scăzute de performanță democratică, o mai mare democratizare este
asociată cu o incidență mai ridicată a războaielor). Deși democrațiile
diminuează motivația pentru violență prin oferirea unor mecanisme de
soluționare pașnică a divergențelor, ele limitează totodată capacitatea de a
înăbuși prin represiune apariția conflictelor armate, sporind astfel probabilitatea
izbucnirii violențelor).

După decenii de
globalizare, creșterea semnificativă și recentă a conflictelor intra-statale
internaționalizate (în care au intervenit guverne terțe) demonstrează că
declinul democrației, indiferent unde are loc acesta, reprezintă un motiv de
îngrijorare pentru toate guvernele. Conflictele au adesea consecințe majore
asupra comerțului, migrației și sănătății, determinând multe guverne să
considere oportună intervenția odată ce violențele au început. De exemplu,
evenimentele recente au evidențiat vulnerabilitatea economiei globale în fața
perturbărilor cauzate de conflicte în ceea ce privește accesul la resurse
critice. În ultimul deceniu, țări despărțite de anumite conflicte prin oceane
și continente întregi au considerat că este în interesul lor să intervină, iar
această tendință va continua, cel mai probabil, și pe viitor”.

Dacă admitem
aserțiunea că Statele Unite reprezintă farul democrației mondiale, atunci ceea
ce se spune în acest Raport are darul să provoace panică.

Se spune acolo că
principalii indicatori democratici din SUA sunt acum la cel mai scăzut nivel
înregistrat de jumătate de secol încoace, cu efecte negative care se simt la
nivelul întregii lumi.

„Iar pacientul
zero al acestei epidemii mondiale este actualul Președinte al SAUA – declara
pentru AFP Kevin Casas-Zamora, directorul IDEA. Cred că ce s-a petrecut
în SUA în 2020 a avut un impact real la scară mondială, continuând să
legitimeze acest tip de atacuri împotriva credibilității procesului electoral”.

Unde se află
România în acestă operațiune inedită de încadrare a democrației? Interesant să
vedeți răspunsul celor de la IDEA, mai ales că puteți astfel măsura și efectele
ușor de evaluat ca efect pe plan politic ale studiilor lor speciale pe ceea ce
se întâmplă în țara noastră, regăsite pe mesele multora dintre principalii
decidenți din instituțiile europene. Iată și motivul pentru care nu rezum, ci
vă invit pe dumneavoastră să accesați sursa primară, adică Romanian
Democracy Tracker al IDEA. Dacă vreți o imagine și mai completă asupra a ceea ce produc despre România
diferitele institute specializate, aveți la dispoziție analizele
celor de la BertelsmanStiftung.

Chiar ar trebui ca
cineva de la noi să ia în serios, foarte, foarte în serios asemenea rapoarte
deoarece ele fixează mai bine decât orice o anume imagine de țară. Degeaba ne
plângem post factum, că n-are nici un efect.