Cum era organizată Securitatea lui Ceaușescu: topul județelor cu cei mai mulți securiști în 1988

Cifrele publicate de
CNSAS arată cât de extins era aparatul Securității în ultimul an al regimului
Ceaușescu. În septembrie 1988, structurile sale numărau 14.629 de angajați,
însă femeile aveau o prezență redusă, mai ales în funcțiile de conducere.

Cu un an înainte de
prăbușirea regimului comunist, Departamentul Securității Statului (DSS) număra
14.629 de angajați, potrivit unor documente din arhiva fostei Securități
analizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Datele, publicate pe Facebook, se referă la situația existentă la 24 septembrie
1988 și oferă una dintre cele mai clare imagini asupra dimensiunii aparatului
represiv înainte de Revoluția din decembrie 1989.

Cifra rezultă din
însumarea a 8.760 de angajați din aparatul central și din Trupele de Securitate
cu 5.869 de angajați ai structurilor teritoriale.

În total erau incluși
și aproximativ 1.200 de angajați civili, fără grade militare. Aceștia lucrau în
ateliere care întrețineau echipamentele operative speciale, în laboratoare
foto-chimice, în logistică și transport, în telecomunicații, construcții,
tipografie, activități administrative și de secretariat sau în gospodării
auxiliare.

„Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un
total general de 14.629 de angajaţi (obținut prin însumarea celor 8.760 de
angajaţi din aparatul central şi trupele de securitate  – cu cei 5.869 de angajaţi ai aparatului
teritorial).

În acest total este inclus şi personalul muncitor civil
(p.m.c. – aproximativ 1200 de persoane, fără grad militar). Această categorie
de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în
atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale –
reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire
logistică grea (şoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și
depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de
minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care
deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg
teritoriul țării), activităţi de secretariat (dactilografe, secretare)”, scrie CNSAS.

Cum era împărțit
aparatul Securității

La nivel geografic și
operațional, DSS era organizat în trei mari componente: aparatul central din
București, Trupele de Securitate și structurile teritoriale din cele 40 de
județe și din municipiul București.

Aparatul central avea 6.023 de cadre, adică 41,17% din total. Aici se
aflau principalele structuri de informații, contrainformații, analiză și
mijloace tehnice.

Trupele de Securitate numărau 2.737 de cadre, reprezentând 18,71%. Era
componenta militarizată a sistemului, cu unități de infanterie, structuri
pentru paza unor obiective și forțe destinate intervenției în cazul unor
revolte sau al altor situații considerate periculoase de regim.

Cele mai multe dintre
aceste unități erau amplasate în centre importante precum București, Cluj,
Timișoara sau Ploiești.

Structurile teritoriale aveau 5.869 de cadre, adică 40,12% din efectivul DSS.
Acestea funcționau în cele 40 de județe și în municipiul București și
reprezentau componenta prin care Securitatea își desfășura activitatea la nivel
local.

Unde erau concentrați
cei mai mulți angajați

Structura din
București era cea mai numeroasă dintre unitățile teritoriale, cu 557 de cadre.

În cele 40 de județe
lucrau, în total, 5.312 cadre, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 132 de
angajați pentru fiecare județ. Diferențele dintre județe erau însă
considerabile.

În Constanța, Timiș
și Prahova, efectivele depășeau 260 de cadre. La polul opus, în județe precum
Ialomița, Covasna și Sălaj, numărul angajaților era de aproximativ 70-80.

Distribuția reflecta
atât importanța economică și strategică a anumitor județe, cât și concentrarea
unor obiective industriale, militare sau de transport considerate importante de
regim.

Cu ce se ocupau, concret, structurile
operative

Aparatul central
reunea mai multe direcții și unități cu atribuții distincte.

Direcția I, cu 103 cadre, se ocupa de informațiile interne și urmărea evoluțiile
politice, sociale și culturale. În practică, activitatea sa viza inclusiv
supravegherea persoanelor și grupurilor considerate ostile regimului și
controlul respectării liniei ideologice.

În teritoriu,
activitățile similare erau desfășurate de Serviciile
I.

Direcția a II-a, cu 152 de cadre, avea atribuții de contrainformații
economice. Angajații săi urmăreau obiective economice strategice și activitatea
unor ministere, în timp ce structurile teritoriale supravegheau fabrici, uzine,
combinate, IAS-uri și alte obiective economice.

Direcția a III-a, cu 213 cadre, era responsabilă de contraspionaj.
Activitatea sa viza reprezentanțele diplomatice străine, dar și identificarea
și contracararea rețelelor de spionaj străine.

O componentă
importantă o reprezenta și Unitatea
Specială „T”, care avea 466 de cadre și se ocupa de interceptări și
ascultări. Structurile sale puteau realiza supravegherea convorbirilor
telefonice și a unor discuții purtate în spații ambientale.

Unitatea Specială „F” număra 745 de cadre și avea ca principală misiune
filajul. Echipele sale urmăreau pe teren persoane considerate periculoase de
regim și realizau supravegheri și investigații operative.

O altă structură era Unitatea Specială „S”, cu 356 de cadre,
responsabilă de controlul corespondenței. Activitatea includea verificarea
scrisorilor și coletelor, atât în interiorul țării, cât și a celor expediate
sau primite din străinătate. În județe funcționau structuri „S” în cadrul
oficiilor poștale.

Unitățile cu rol
special

Printre structurile
cu efective importante se aflau Direcția
a IV-a – Contrainformații militare,cu 1.022 de cadre, Unitatea Specială „F”, cu 745 de cadre, și Unitatea Specială Antiteroristă – USLA, care avea 772 de cadre în
București.

Cum se turnau vecinii la Securitate: „Aflându-se în casă, cu ușa deschisă, s-a exprimat într-un mod imposibil de reprodus la adresa tov. Ceaușescu“

Prin aceste
structuri, aparatul central concentra o parte importantă a activităților de
contrainformații, supraveghere și intervenție.

Trupele de Securitate
aveau, la rândul lor, un rol diferit. Erau organizate ca formațiuni
militarizate și puteau fi folosite pentru protejarea unor obiective importante
sau pentru intervenție în cazul unor proteste și revolte. Dispunerea lor în mai
multe orașe din țară permitea regimului să mobilizeze rapid forțe în diferite
zone.

Câte femei lucrau în
Securitate

Din totalul de 14.629
de angajați, 2.297 erau femei, adică 15,70%. Bărbații reprezentau 84,30% din
efectiv.

Ponderea femeilor era
diferită în funcție de structură. În aparatul central erau 954 de femei,
reprezentând 15,83% din efectivul acestei componente.

În Trupele de
Securitate lucrau 254 de femei, adică 9,28% din totalul militarilor din această
structură.

În aparatul
teritorial erau 1.089 de femei, ceea ce însemna 18,55% din efectiv.

Accesul femeilor la
funcțiile de conducere era însă extrem de redus. Doar 22 de femei, adică 0,95%
din totalul femeilor angajate în Securitate, ocupau astfel de poziții.

În aparatul central
erau 11 femei în funcții de conducere, reprezentând 1,15% dintre femeile din
această componentă. În structurile teritoriale, alte 11 femei aveau funcții de
conducere, adică 1,01% din totalul femeilor de acolo.

În Trupele de
Securitate nu era înregistrată nicio femeie într-o funcție de conducere.

Numărul de cadre pe
judeţe

Consiliul Național
pentru Studierea Arhivelor Securității a făcut publică şi lista distribuţia
angajaţilor Securităţii pe Judeţe.

Peste 200 de cadre/
Inspectorat Judeţean de Securitate:

*  S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499
bărbați) – de departe cea mai mare unitate din țară.

* S.J. Constanța: 285
cadre (50 femei / 235 bărbați) – port strategic, activitate intensă de
contraspionaj și control străini.

* S.J. Timiș: 271
cadre (49 femei / 222 bărbați) – județ de frontieră sensibil, puternic
monitorizat.

* S.J. Prahova: 261
cadre (39 femei / 222 bărbați) – nucleu industrial masiv (rafinării, extracție
petrolieră).

* S.J. Cluj: 251
cadre (45 femei / 206 bărbați) – centru universitar și cultural de importanță
regională.

* S.J. Brașov: 212
cadre (34 femei / 178 bărbați) – puternic centru industrial și turistic vizat
de regim.

Între 130 – 200 de
cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă
sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):

* S.J. Dolj: 198
cadre (33 femei / 165 bărbați)

* S.J. Hunedoara: 184
cadre (32 femei / 152 bărbați) – Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă
de risc greve).

* S.J. Iași: 182
cadre (35 femei / 147 bărbați) – frontieră estică și centru universitar.

* S.J. Bihor: 169
cadre (31 femei / 138 bărbați) – frontieră vestică.

* S.J. Mureș: 165
cadre (27 femei / 138 bărbați)

* S.J. Argeș: 161
cadre (28 femei / 133 bărbați)

* S.J. Suceava: 158
cadre (28 femei / 130 bărbați)

* S.J. Galați: 156
cadre (36 femei / 120 bărbați) – combinatul siderurgic și zonă portuară.

* S.J. Bacău: 156
cadre (29 femei / 127 bărbați)

* S.J. Arad: 154
cadre (26 femei / 128 bărbați) – nod de frontieră vestic rutier și feroviar.

* · S.J. Sibiu: 144
cadre (25 femei / 119 bărbați)

* S.J. Maramureș: 134
cadre (23 femei / 111 bărbați)

Între 95 – 129 de
cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:

* S.J. Caraș-Severin:
128 cadre (21 femei / 107 bărbați)

* S.J. Neamț: 122
cadre (22 femei / 100 bărbați)

* S.J. Buzău: 114
cadre (20 femei / 94 bărbați)

* S.J. Dâmbovița: 112
cadre (19 femei / 93 bărbați)

* S.J. Mehedinți: 109
cadre (18 femei / 91 bărbați)

* S.J. Brăila: 108
cadre (22 femei / 86 bărbați)

* S.J. Olt: 106 cadre
(18 femei / 88 bărbați)

* S.J. Alba: 105
cadre (21 femei / 84 bărbați)

* S.J. Vâlcea: 104
cadre (19 femei / 85 bărbați)

* S.J. Teleorman: 102
cadre (18 femei / 84 bărbați)

* S.J. Gorj: 98 cadre
(17 femei / 81 bărbați)

* S.J. Vaslui: 98
cadre (17 femei / 81 bărbați)

* S.J. Satu Mare: 96
cadre (26 femei / 70 bărbați)

Sub 95 de cadre/
Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca
suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate
considerate minime de către regim:

Agentul FBI prieten cu spionul Pacepa. „Am plasat probe ca să creadă românii că Pacepa a fost ucis“ | EXCLUSIV

* S.J. Tulcea: 94
cadre (16 femei / 78 bărbați)

* S.J. Botoșani: 93
cadre (18 femei / 75 bărbați)

* S.J. Vrancea: 91
cadre (16 femei / 75 bărbați)

* S.J. Harghita: 91
cadre (15 femei / 76 bărbați)

* S.J.
Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)

* S.J. Giurgiu: 81
cadre (14 femei / 67 bărbați)

* S.J. Călărași: 78
cadre (15 femei / 63 bărbați)

* S.J. Ialomița: 76
cadre (13 femei / 63 bărbați)

* S.J. Sălaj: 76
cadre (20 femei / 56 bărbați)

* S.J. Covasna: 73
cadre (12 femei / 61 bărbați) – cel mai mic aparat județean din țară.