[analyse_image type=”featured” src=”https://vol.monitorulsv.ro/articole/2026/09/02/4638cf20-2961-404f-a60b-5ba92115b014-mxeiw1920h1079.jpg”]
Societatea Scriitorilor Bucovineni și-a invitat membrii să sărbătorească Ziua Limbii Române, celebrată în fiecare an la 31 august, în cadrul unei manifestări organizate în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” și Consiliul Județean Suceava. Evenimentul, găzduit de Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, i-a avut ca oaspeți și pe o parte dintre membrii Asociației Culturale „Nicolae Băciuț” din Târgu Mureș.
Manifestarea a fost deschisă de managerul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, prof. dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuș, care a salutat mai întâi publicul numeros ce ocupa întreaga sală și, în mod deosebit, oaspeții sosiți din Târgu Mureș. Referindu-se la importanța sărbătoririi Zilei Limbii Române, oficializată în România începând cu anul 2013, acesta a amintit și faptul că, începând din acest an, sărbătoarea a fost legiferată și pentru românii din Ucraina, exprimându-și totodată bucuria față de felul în care este pregătită și se desfășoară celebrarea limbii române în Regiunea Cernăuți.
Gazda evenimentului a prezentat apoi invitații speciali ai Bucovinei prezenți la manifestare: doamna subprefect Camelia Damian, poetul și eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă – președintele Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor-șef al revistei „Bucovina literară” –, prof. dr. Isabel Vintilă, critic literar, prezentă alături de un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 3 Suceava, prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc, scriitoarea și jurnalista Doina Cernica, dr. ing. Nicolae Barbă – fost vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava și actual președinte al Comisiei pentru cultură din cadrul instituției –, predecesorul acestuia, prof. univ. dr. Aurel Buzincu, precum și poetul Doru Mihai Mateiciuc.
Cuvântul i-a revenit mai întâi doamnei subprefect ec. Camelia Damian, care s-a declarat onorată să participe la o asemenea sărbătoare. Despre limba română, a spus vorbitoarea, s-au scris pagini întregi și, cu siguranță, se vor mai scrie. Este limba în care vorbim și gândim, limba în care am rostit primele cuvinte de suflet și prima rugăciune. Când vorbim despre limba română, a continuat domnia sa, vorbim mai întâi despre Mihai Eminescu – cel care a transpus, pentru prima dată într-o poezie, cuvântul „dor”, despre Ion Creangă, cel care a făcut copilăria nemuritoare, și despre Mihail Sadoveanu, care a ridicat în pagini de cinste Bucovina și Moldova. Doamna subprefect a adus apoi în discuție importanța păstrării tradițiilor, pentru ca acestea să poată fi preluate de copiii noștri. Dacă noi, cei rămași acasă, suntem păstrători ai limbii, culturii și tradițiilor, pentru cei plecați toate acestea nu reprezintă decât o punte spre întoarcere, a încheiat domnia sa.
Invitat la microfon, președintele Comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Județean Suceava, dr. ing. Nicolae Barbă, a vorbit despre manifestările derulate în cadrul proiectului „Anul Nicolae Labiș”, marcând 91 de ani de la nașterea și 70 de ani de la tragica dispariție a marelui poet. Evocând talentul deosebit și destinul tragic al celui pe care critica literară l-a numit „buzduganul unei generații”, vorbitorul a readus în atenția publicului actualitatea operei și a destinului poetului.
Prof. dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuș i-a dat apoi cuvântul lui Nicolae Băciuț, pentru a prezenta proiectele culturale ale asociației care îi poartă numele, precum și revista „Vatra veche”, pe care o conduce. În cuvântul său, oaspetele mureșean a vorbit nu doar despre aceste inițiative, ci și despre deplasările pe care le realizează, an de an, încă din 2013, în țară și în străinătate, pentru a omagia Ziua Limbii Române în locuri cu o puternică încărcătură istorică și spirituală pentru români – locuri în care s-au născut sau au trăit personalități de referință ale culturii noastre, apărători și promotori ai limbii strămoșești.
De asemenea, Nicolae Băciuț și-a prezentat cei mai de seamă colaboratori și scriitori ai asociației culturale pe care i-a avut alături în prezidiu, oferindu-le apoi posibilitatea de a-și prezenta cele mai noi apariții editoriale și proiectele culturale pe care le desfășoară. Intrând, la rândul său, în rolul de moderator cultural, acesta le-a dat cuvântul oamenilor de litere Elena Nistor, Nicolae Suciu, Răzvan Ducan și Sorina Bloj.
Preluând apoi moderarea activității omagiale, Alexandru Ovidiu Vintilă a vorbit despre unitatea limbii române și despre rolul acesteia de liant al românilor de pretutindeni, limba fiind, după cum a subliniat, „cea care ne-a unit și ne unește cu adevărat”. Meritul păstrării și al dăinuirii ei revine, în primul rând, poporului român, dar și scriitorilor care au păstrat-o vie și au înălțat-o, prin creația lor, la o maturitate și expresivitate profunde. În acest context, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni l-a invocat pe Nicolae Steinhardt, care vorbea despre maturitatea profundă la care ajunsese limba română în momentul în care opera lui Martin Heidegger, Sein und Zeit (Ființă și timp), a putut fi tradusă în românește.
Schimbând apoi registrul, pentru a-i pune mai bine în valoare pe membrii societății pe care o conduce, Alexandru Ovidiu Vintilă a evidențiat participarea la manifestare și a altor scriitori și poeți care s-au remarcat, în ultima perioadă, printr-o prodigioasă activitate în slujba cărții și a literaturii: Cezar Straton – vicepreşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Elena Pintilei, Alexa Pașcu, invitaţii Grațiela Cristina Herghelegiu și Călin Dănilă.
Sub bagheta președintelui, manifestarea a cunoscut apoi un moment artistic deosebit, susținut de un grup de eleve de la Școala Gimnazială nr. 3 Suceava, pregătite de prof. dr. Isabel Vintilă. Sofia Magdalena a recitat poezia „Ancora”, de Nicolae Labiș, Sofia Greciuc – „Zadarnic pe geam pictezi inimi” de Paul Celan, iar Daria Popescu – „Afară-i toamnă”, de Mihai Eminescu. La chitară, eleva Emma Hemerca a încântat publicul cu celebra melodie folk-rock „Andrii Popa”.
Cuvântul i-a revenit apoi scriitoarei și jurnalistei Doina Cernica, care a ținut să precizeze că, grație unor intelectuali de seamă din „nordul înstrăinat al Bucovinei”, precum Grigore Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu și Mircea Ludic – oameni de cultură care, din păcate, nu se mai află printre noi –, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită la Cernăuți și înainte de decizia politică de oficializare a acesteia la nivel interguvernamental, fără ca această precizare să diminueze importanța unei asemenea decizii. Totodată, vorbitoarea a subliniat că aceștia au lăsat în urmă „vrednici continuatori”, enumerându-i pe scriitorii Maria Toacă, Cristina Paladian, Nicolae Șapcă, Vasile Bâcu, Ștefan Hostiuc, Marin Gherman și Vitalie Zîgrea.
Doina Cernica a evidențiat, de asemenea, rolul asumat de mănăstirile Putna și Voroneț în susținerea concretă a românilor și a limbii române din nordul Bucovinei, precum și contribuția Societății Scriitorilor Bucovineni, a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” și a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava la promovarea creației literare și a literaturii, în general, ca formă înaltă de expresivitate a limbii române.
Prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc a adus în atenția publicului însăși menirea acestei manifestări omagiale: aceea de a ne exprima recunoștința și gratitudinea față de identitatea noastră lingvistică, „atât de importantă” pentru ceea ce suntem. Vorbitoarea s-a referit apoi la migrație, fenomen definitoriu al lumii contemporane – migrația politică de dinainte de 1989 și migrația economică din zilele noastre –, prezentând volumele a trei autori bucovineni care au luat drumul străinătății și s-au afirmat în comunitățile, deja numeroase, de români constituite de-a lungul anilor în mai multe țări europene și în alte colțuri ale lumii.
L-a menționat mai întâi pe marele dramaturg, poet, prozator și jurnalist Matei Vișniec, stabilit în Franța și autor al unor capodopere dramatice scrise atât în limba franceză, cât și în română – al cărui nume este purtat de teatrul din municipiul Suceava –, prezentând romanul „Un secol de ceață”. A vorbit apoi despre Cornelia Petrescu, stabilită tot în Franța, autoarea volumului „Zodia a XIII-a”, precum și despre romanul „Orfanu”, scris de pastorul Robert Lungu, stabilit în Norvegia.
Invitați de Alexandru Ovidiu Vintilă să ia cuvântul, scriitorii Doru Mihai Mateiciuc și Alexa Pașcu au recitat și au citit, la rândul lor, pasaje din propriile creații, completând, prin vocea literaturii, o manifestare închinată tocmai limbii care face posibilă existența acesteia.
Festivitatea s-a încheiat într-o notă de sărbătoare, cu „Imnul mureșenilor”, interpretat, sub bagheta Simonei Bloj, de micul grup coral care a însoțit delegația ardeleană.
A fost, în fond, o întâlnire a oamenilor de cultură veniți din Bucovina și de peste munți, uniți de aceeași limbă. O limbă în care ne-am rostit primele cuvinte și primele rugăciuni, în care gândim, iubim și ne amintim. O limbă pe care generațiile dinaintea noastră au apărat-o și au îmbogățit-o prin cuvânt și care, pentru românii plecați departe de casă, rămâne poate cea mai sigură punte spre locurile de unde au pornit. Limba română – cea care, așa cum s-a spus în Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, „ne-a unit și ne unește cu adevărat”.
Vasile Aioanei,
membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni
Societatea Scriitorilor Bucovineni și-a invitat membrii să sărbătorească Ziua Limbii Române, celebrată în fiecare an la 31 august, în cadrul unei manifestări organizate în parteneriat cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” și Consiliul Județean Suceava. Evenimentul, găzduit de Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, i-a avut ca oaspeți și pe o parte dintre membrii Asociației Culturale „Nicolae Băciuț” din Târgu Mureș.
Manifestarea a fost deschisă de managerul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, prof. dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuș, care a salutat mai întâi publicul numeros ce ocupa întreaga sală și, în mod deosebit, oaspeții sosiți din Târgu Mureș. Referindu-se la importanța sărbătoririi Zilei Limbii Române, oficializată în România începând cu anul 2013, acesta a amintit și faptul că, începând din acest an, sărbătoarea a fost legiferată și pentru românii din Ucraina, exprimându-și totodată bucuria față de felul în care este pregătită și se desfășoară celebrarea limbii române în Regiunea Cernăuți.
Gazda evenimentului a prezentat apoi invitații speciali ai Bucovinei prezenți la manifestare: doamna subprefect Camelia Damian, poetul și eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă – președintele Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor-șef al revistei „Bucovina literară” –, prof. dr. Isabel Vintilă, critic literar, prezentă alături de un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 3 Suceava, prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc, scriitoarea și jurnalista Doina Cernica, dr. ing. Nicolae Barbă – fost vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava și actual președinte al Comisiei pentru cultură din cadrul instituției –, predecesorul acestuia, prof. univ. dr. Aurel Buzincu, precum și poetul Doru Mihai Mateiciuc.
Cuvântul i-a revenit mai întâi doamnei subprefect ec. Camelia Damian, care s-a declarat onorată să participe la o asemenea sărbătoare. Despre limba română, a spus vorbitoarea, s-au scris pagini întregi și, cu siguranță, se vor mai scrie. Este limba în care vorbim și gândim, limba în care am rostit primele cuvinte de suflet și prima rugăciune. Când vorbim despre limba română, a continuat domnia sa, vorbim mai întâi despre Mihai Eminescu – cel care a transpus, pentru prima dată într-o poezie, cuvântul „dor”, despre Ion Creangă, cel care a făcut copilăria nemuritoare, și despre Mihail Sadoveanu, care a ridicat în pagini de cinste Bucovina și Moldova. Doamna subprefect a adus apoi în discuție importanța păstrării tradițiilor, pentru ca acestea să poată fi preluate de copiii noștri. Dacă noi, cei rămași acasă, suntem păstrători ai limbii, culturii și tradițiilor, pentru cei plecați toate acestea nu reprezintă decât o punte spre întoarcere, a încheiat domnia sa.
Invitat la microfon, președintele Comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Județean Suceava, dr. ing. Nicolae Barbă, a vorbit despre manifestările derulate în cadrul proiectului „Anul Nicolae Labiș”, marcând 91 de ani de la nașterea și 70 de ani de la tragica dispariție a marelui poet. Evocând talentul deosebit și destinul tragic al celui pe care critica literară l-a numit „buzduganul unei generații”, vorbitorul a readus în atenția publicului actualitatea operei și a destinului poetului.
Prof. dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuș i-a dat apoi cuvântul lui Nicolae Băciuț, pentru a prezenta proiectele culturale ale asociației care îi poartă numele, precum și revista „Vatra veche”, pe care o conduce. În cuvântul său, oaspetele mureșean a vorbit nu doar despre aceste inițiative, ci și despre deplasările pe care le realizează, an de an, încă din 2013, în țară și în străinătate, pentru a omagia Ziua Limbii Române în locuri cu o puternică încărcătură istorică și spirituală pentru români – locuri în care s-au născut sau au trăit personalități de referință ale culturii noastre, apărători și promotori ai limbii strămoșești.
De asemenea, Nicolae Băciuț și-a prezentat cei mai de seamă colaboratori și scriitori ai asociației culturale pe care i-a avut alături în prezidiu, oferindu-le apoi posibilitatea de a-și prezenta cele mai noi apariții editoriale și proiectele culturale pe care le desfășoară. Intrând, la rândul său, în rolul de moderator cultural, acesta le-a dat cuvântul oamenilor de litere Elena Nistor, Nicolae Suciu, Răzvan Ducan și Sorina Bloj.
Preluând apoi moderarea activității omagiale, Alexandru Ovidiu Vintilă a vorbit despre unitatea limbii române și despre rolul acesteia de liant al românilor de pretutindeni, limba fiind, după cum a subliniat, „cea care ne-a unit și ne unește cu adevărat”. Meritul păstrării și al dăinuirii ei revine, în primul rând, poporului român, dar și scriitorilor care au păstrat-o vie și au înălțat-o, prin creația lor, la o maturitate și expresivitate profunde. În acest context, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni l-a invocat pe Nicolae Steinhardt, care vorbea despre maturitatea profundă la care ajunsese limba română în momentul în care opera lui Martin Heidegger, Sein und Zeit (Ființă și timp), a putut fi tradusă în românește.
Schimbând apoi registrul, pentru a-i pune mai bine în valoare pe membrii societății pe care o conduce, Alexandru Ovidiu Vintilă a evidențiat participarea la manifestare și a altor scriitori și poeți care s-au remarcat, în ultima perioadă, printr-o prodigioasă activitate în slujba cărții și a literaturii: Cezar Straton – vicepreşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Elena Pintilei, Alexa Pașcu, invitaţii Grațiela Cristina Herghelegiu și Călin Dănilă.
Sub bagheta președintelui, manifestarea a cunoscut apoi un moment artistic deosebit, susținut de un grup de eleve de la Școala Gimnazială nr. 3 Suceava, pregătite de prof. dr. Isabel Vintilă. Sofia Magdalena a recitat poezia „Ancora”, de Nicolae Labiș, Sofia Greciuc – „Zadarnic pe geam pictezi inimi” de Paul Celan, iar Daria Popescu – „Afară-i toamnă”, de Mihai Eminescu. La chitară, eleva Emma Hemerca a încântat publicul cu celebra melodie folk-rock „Andrii Popa”.
Cuvântul i-a revenit apoi scriitoarei și jurnalistei Doina Cernica, care a ținut să precizeze că, grație unor intelectuali de seamă din „nordul înstrăinat al Bucovinei”, precum Grigore Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu și Mircea Ludic – oameni de cultură care, din păcate, nu se mai află printre noi –, Ziua Limbii Române a fost sărbătorită la Cernăuți și înainte de decizia politică de oficializare a acesteia la nivel interguvernamental, fără ca această precizare să diminueze importanța unei asemenea decizii. Totodată, vorbitoarea a subliniat că aceștia au lăsat în urmă „vrednici continuatori”, enumerându-i pe scriitorii Maria Toacă, Cristina Paladian, Nicolae Șapcă, Vasile Bâcu, Ștefan Hostiuc, Marin Gherman și Vitalie Zîgrea.
Doina Cernica a evidențiat, de asemenea, rolul asumat de mănăstirile Putna și Voroneț în susținerea concretă a românilor și a limbii române din nordul Bucovinei, precum și contribuția Societății Scriitorilor Bucovineni, a Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” și a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava la promovarea creației literare și a literaturii, în general, ca formă înaltă de expresivitate a limbii române.
Prof. univ. dr. Elena Brândușa Steiciuc a adus în atenția publicului însăși menirea acestei manifestări omagiale: aceea de a ne exprima recunoștința și gratitudinea față de identitatea noastră lingvistică, „atât de importantă” pentru ceea ce suntem. Vorbitoarea s-a referit apoi la migrație, fenomen definitoriu al lumii contemporane – migrația politică de dinainte de 1989 și migrația economică din zilele noastre –, prezentând volumele a trei autori bucovineni care au luat drumul străinătății și s-au afirmat în comunitățile, deja numeroase, de români constituite de-a lungul anilor în mai multe țări europene și în alte colțuri ale lumii.
L-a menționat mai întâi pe marele dramaturg, poet, prozator și jurnalist Matei Vișniec, stabilit în Franța și autor al unor capodopere dramatice scrise atât în limba franceză, cât și în română – al cărui nume este purtat de teatrul din municipiul Suceava –, prezentând romanul „Un secol de ceață”. A vorbit apoi despre Cornelia Petrescu, stabilită tot în Franța, autoarea volumului „Zodia a XIII-a”, precum și despre romanul „Orfanu”, scris de pastorul Robert Lungu, stabilit în Norvegia.
Invitați de Alexandru Ovidiu Vintilă să ia cuvântul, scriitorii Doru Mihai Mateiciuc și Alexa Pașcu au recitat și au citit, la rândul lor, pasaje din propriile creații, completând, prin vocea literaturii, o manifestare închinată tocmai limbii care face posibilă existența acesteia.
Festivitatea s-a încheiat într-o notă de sărbătoare, cu „Imnul mureșenilor”, interpretat, sub bagheta Simonei Bloj, de micul grup coral care a însoțit delegația ardeleană.
A fost, în fond, o întâlnire a oamenilor de cultură veniți din Bucovina și de peste munți, uniți de aceeași limbă. O limbă în care ne-am rostit primele cuvinte și primele rugăciuni, în care gândim, iubim și ne amintim. O limbă pe care generațiile dinaintea noastră au apărat-o și au îmbogățit-o prin cuvânt și care, pentru românii plecați departe de casă, rămâne poate cea mai sigură punte spre locurile de unde au pornit. Limba română – cea care, așa cum s-a spus în Sala Unirii a Palatului Administrativ din Suceava, „ne-a unit și ne unește cu adevărat”.
Vasile Aioanei,
membru al Societăţii Scriitorilor Bucovineni
[analyse_source url=”https://www.monitorulsv.ro/o-sarbatoare-sub-semnul-cuvantului-romanesc_dc822a/”]